1,359 matches
-
stare de iluminare, de „somnie” (sau veghe) vizionară: „Cineva blând mă cutreieră - în somn/ Nu-i nici măcar o umbră cu margini înghețate/ De nu mai pot nicicum să dorm -/ Un ochi ce-ar sta întruna deschis pe jumătate” Chiar dacă ierburi străvezii de mare). Într-o atare concepție, mai mult schițată decât cristalizată, poezia e „doar o transcriere” a unui cântec primordial, arhetipal. Poemul titular al cărții următoare, din 1990, Doar o transcriere, rămâne definitoriu pentru formula poetică a lui D. Reluând
DIACONU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286754_a_288083]
-
a soțului ei, cu flori de crin. în urechi îi strălucesc cercei mari, rotunzi, niște «anneauxț-uri, și lucru ciudat și inexplicabil până mai ieri, o cochetă și albă freză se înalță spre ceafă, căzând pe umeri, lucrată parcă din dantelă străvezie, cum nu s-a mai văzut la noi până acum, în acest veac dedat eleganței. Dar scufia aceasta cu «hurletț (fiindcă, trecând peste demontarea unei repictări mai târzii [în 1829 - nota mea, D.H.M.] avem aici de fapt o scufie și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Pietà” ce adună durerea mamei cerești cu aceea a Doamnei Despina, care cu sufletul zdrobit este îmbrăcată într-o sucnă neagră peste care are o șubă domnească de culoare închisă, voalul care acoperă pălăria are și el culorile doliului 143, străveziu. în icoana Sfinților Simion și Sava, văduva lui Neagoe Basarab - împreună cu fiicele ei, Stana și Ruxandra, cu straie domnești poartă din nou haine de doliu, un doliu ce trimite poate și către noua condiție a monahiei Platomida. îngenunchiate la picioarele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
innuptis et viduis: tauquam diceret, Quod dico innuptis, non eis solis dico quae virgines sunt, sed etiam eis quae viduae sunt; bonum esse illis si sic permanserint, sicut et ego”), Fericitul Augustin înșiră tezele „doctorului neamurilor” făcându-și tot mai străvezii propriile-i opțiuni (care nu se deosebesc de cele ale Sfântului Apostol). „Viduitatis professione non damnari secundas nuptias”. Este mai îngăduitor Augustin decât Tertulian și Ieronim. Nu poate ignora, însă, zicerea sacră - în Omilia la I Corinteni, 7, 39-40: „[Apostolul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o întâlnire a scriitorului cu personajele sale, prilej de evadare, dar și de alienare a celui nevoit să trăiască în lumi paralele, una a ficțiunii, cealaltă a realității. Narațiunea devine o călătorie printre oglinzi deformatoare, întâmplări aparent „normale” sunt relatate străveziu, spre a se extrage din ele învățăturile potrivite. Nepuiul este o proză cu săgeți ironice la adresa poeziei din anii ’60 ai secolului al XX-lea, parazitată de cuvinte și sintagme insolite. Spre exemplificare, S. folosește cuvinte create cu ajutorul prefixului negativ
SARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289497_a_290826]
-
cu multă grijă”, Artă poetică). O probă este lexicul pasibil de anacronie, folosit la limita excesului. Ș. nu evită, într-un context dominat de Florin Iaru și Mircea Cărtărescu, soluții lirice de tipul „codru”, „colb”, „țărmul mării”, „palide lumini”, „aripi străvezii”, și nu o face la modul ironic. Poezia lui are toate șansele să pară și, mai mult decât atât, să fie, o mostră de text inaderent la trendul epocii, dar aderent - în limitele valorii sale - la arhiva poeziei universale, de la
SERBAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289633_a_290962]
-
de tinerețe ce a vrăjit întreaga viață din casa tuturor viețuitoarelor, curcubeul se aruncă scânteind peste râurile lucii ce se încovoaie după copaci. Toți admiră spectacolul plin de veselie. Broscuțele verzi precum zgribulita iarbă a primăverii se joacă în unda străvezie a apei. Fluturii așezați pe petalele catifelate ale florilor, precum un fir de borangic, șușotesc lin. În văzduhul pur se simte un aer de veselie. Totul în jur este minunat și fermecător.” (V.D.) De asemenea, am folosit și exerciții de
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
universurile ireductibile - este tratată într-o fabulă fără grandoare și fără simboluri solemne. Fiul care stă de vorbă cu tatăl coborât de „dincolo”, un tată tânăr și suav, „șchiopătând din pricina marii lui singurătăți”, vine însoțit de o turmă de lei străvezii care asistă la acest dialog misterios și se transformă, în final, într-un scut pe care se culcă fiul, adică poetul, cel care imaginează o revenire mitică și un dialog tragic. S. amestecă miturile, aici și pretutindeni în poezia din
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
dea un corp atât de concret, de plastic enigmei, să ne pună „în situația” ei, să ne facă să-i pipăim parcă încheieturile fizice, să ne inculce - măcar pentru o clipă - încrederea că am putea să ajungem „la zidul complet străveziu al nimicului”. ȘTEFAN AUG. DOINAȘ SCRIERI: Inel cu enigmă, Iași, 1970; Missa Solemnis, București, 1971; Poezii, Iași, 1972; Poemul de purpură și alte poeme, Cluj-Napoca, 1974; Diotima, Iași, 1975; Marea înfățișare, Iași, 1977; Zidirea și alte povestiri, București, 1978; ed.
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
și mai e prezent în „Luceafărul”, „Clujul literar și artistic”, „Actualités roumaines” ș.a. Romanul Zebrele pasc în cocotieri (1979), cartea de debut a lui V., ilustrează o specie satirică specifică paginilor din presă. Se mizează pe caricatură groasă, cu patronime străvezii, pretins caracterologice: Țănel Obraz-de-mătase, traficant de alcool, Filion Pițigoi, un soi de responsabil al întreprinderilor meșteșugărești, economistul Biștaru. Următorul roman, Locuri vacante în Pantheon (1985), continuă tribulațiile lui Țănel, „achizitor de versuri în sprijinul sarcinilor de plan concrete”, procedeu de
VERES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290491_a_291820]
-
de o neegalată frumusețe: „gândul tău alunecă peste mine ca o sanie peste zăpezi”, „liniștea zumzăie în noi ca o albină”, „pleoapa mea de tine se umple ca o ceașcă”, „ce frumoase instrumente de muzică sunt peștii/în acest glas străveziu ca un acvariu”, „laptele clatină o cădelniță de-arome”, „au adormit gârlele ca harfe”, „sufletul s-a umplut ca o orgă”, „în tipografii mașinile dorm ca niște pești uriași/ Prin ferestrele înalte noaptea își scutură sacii cu făină albastră”, „uraganul
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
magice, acesta poate metamorfoza („iată scriu și oasele mâinii mele se lungesc și se / subțiază se golesc de măduvă se umplu cu aer / iată mâna mea se preschimbă în aripă”), are har demiurgic („singur cuvântul le leagă / cu o funie străvezie le leagă / dacă l-aș rosti n-aș mai putea opri apele / vânturile și gurile oamenilor “) sau permite coborârea la origini („dacă zborul e prăbușirea păsării-n sine / atunci cuvântul e prăbușirea mea în sine”). Disciplinând cuvântul, S. alege forma
STROCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289984_a_291313]
-
care dialogul dintre mire și mireasă, dintre Solomon și frumoasa păstoriță Sulamita este legământul sacru dintre rege și patria sa. Într-o astfel de manieră trebuie citită și cartea lui Andreae. Renunț să mai detaliez povestirea și să decriptez simbolurile străvezii pe care ea le cuprinde. E limpede că avem de-a face cu un program de reformă generală expus „allegoricum”. Iată doar câteva exemple sugestive. În „ziua a treia” mirele este „recunoscut”; lumea află așadar mesajul care va duce la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
întâmpinat de „fete în alb”, ce „spălau lâna albă în apă curată de munte”, muntele Himet, „formă pură”, „sfintele cărămizi” ale mănăstirii Dafni, „ancorată pe pământul lui Apollo”, teatrul din Epidaur, astăzi pustiu, dar odinioară „umplut de zei / Cu trup străveziu de vecie”. Piese memorabile sunt Țărm pierdut, Asfodela (care va da și titlul unei antologii, în 1943) și în special Olimpia, ca o coloană de lumină sonoră: „Albe coloane, zei reci, / Trupuri fără de pată, /Frunză cu freamăt de veci, / Vreme
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
1974). Ca prozatoare, practică mai ales, în linia momentului, reportajul social-politic și de călătorie - Note din R.P. Ungară (1952), Pagini din Coreea (1960), Bilet în circuit (1965), Drumuri și zile (1969), mai târziu abordând și romanul, de fapt evocarea memorialistică străveziu deghizată, în Porțile (1968) și Voce și val (1976). Realizează și câteva zeci de traduceri, dintre care se remarcă Louise Labé, Sonete (1957), Din lirica feminină, o antologie cu arie de cuprindere pe toate meridianele (1960), Mariana Alcoforado, Scrisorile portugheze
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
steaua roșie a zării”. Culegerile conțin și câteva poezii erotice, candide sau elegiace. În Rugul palidității se oferă spectacolul unei lirici de sugestie, ermetizante, în care ideologicul s-a disipat într-un metaforism obscur: „În această singurătate meditativă,/ în trecerea străvezie a durerii,/ printre degete, ca de nisip a timpului,/ o ancoră sau o fântână/ peste efemerida copilărie -/ existența își lasă uitarea și mâna/ ce ni se subțiază pământie.// Oștile totuși durabil ne intră în lupte,/ rosturile ni se răresc în
RAHOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289115_a_290444]
-
și că /«un sentiment nu poate fi înlocuit decât/de un alt sentiment/de o intensitate egală sau mai mare»// mi-am privit mâinile erau verzi și vechi/lipit de acest pământ/ chipul mi se umplea repede cu mici vietăți străvezii/am închis ușă după ușă/mai târziu am citit și m-am liniștit”. În ultimă instanță raportul dintre text și viață se anulează generând viața textului, iar „întrebarea dacă poemul este altceva decât viața” rămâne numai un retorism tulburător. Sub
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
adversar politic. Dar cele cincisprezece cânturi se desfășoară greoi, împiedicate atât de lungimi de prisos, cât și de dificultatea cu care e mânuită ironia. Aluziile la evenimentele politice din timpul lungii guvernări liberale dintre 1876 și 1888 sunt mult prea străvezii, iar atitudinea autorului alunecă adesea spre sarcasm și pamflet. O foarte rodnică activitate a desfășurat N. în calitate de traducător din literatura franceză. Este cel dintâi care tălmăcește integral în românește Arta poetică a lui Boileau, oprindu-și apoi îndelung atenția asupra
NAUM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288372_a_289701]
-
și într-un registru minor, spirit de observație nu lipsit de finețe și, mai ales, un limbaj agreabil, care se adaptează ușor oricărei epoci, oricărui subiect. Cel mai bine îi reușește, în plan stilistic, antifraza, o manieră isteață, cu maliții străvezii, de a modula insinuant subtextul, care sabotează cu delicii secrete enunțul pieziș (Pruncul serdarului Panait, Ghinea spânul, Părintele Mardarie de la Vovidenie, Herșcu tinichigiul). Din atracția pentru trecut se înfiripă sub condeiul ei și nuvela istorică. Sunt narațiuni fără anvergură, dar
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
revoltei, calități care, alături de asocierile verbale șocante și violențele de limbaj, dau măsura - sau, mai degrabă, lipsa de măsură, excesul și originalitatea cultivate cu orice preț - proprie suprarealismului ca școală literară. Încrâncenat și imun la orice idealism, poetul „pipăie chiloții străvezii ai istoriei”, denunțând lipsa de substanță a gloriei și promițându-și ca, ajuns pe culmile celebrității, să-și păstreze întreg spiritul nihilist, fluturându-și „ciorapii împuțiți lângă porțile Academiei Române”. Poezia însăși devine obiect al revoltei, actul creator fiind comparat cu
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
nu e însă decât un drum spre operă și într-un singur caz, al lui Gherea, el a și fost parcurs. Opera lui C. Dobrogeanu-Gherea (1983), carte care vine în completarea biografiei, ar putea stârni unele obiecții privitoare la un străveziu, dar relativ partizanat al exegetului. Dar studiul nu este mai puțin o investigație temeinică asupra unei mari contribuții intelectuale, inseparabilă de fundamentele culturii românești moderne. Și totuși, O. a manifestat cel puțin la fel de concludent și o adevărată pasiune pentru actualitate
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
păreau să se legene, în seninătatea din jur, ca trei palmieri zvelți într-o cîmpie, sub o boare leneșă. Și mereu, la mari intervale în noaptea argintie, se zărea jetul acela solitar și ademenitor. Dar într-o dimineață albastră și străvezie, cînd o liniște nefirească domnea pe mare, deși aceasta nu avea aspectul pe care-l capătă într-un calm plat; în acea dimineață, cînd lunga dîra de lumină proiectată de soare pe ape semăna c-un deget de aur pus
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pomenitul strat de grăsime; și ce altceva decît piele poate fi învelișul exterior al unui animal, dacă are cît de cît densitate? E drept că, de pe cadavrul unei balene poți lua cu degetul o substanță negrăit de subțire și de străvezie, asemănătoare întrucîtva cu cele mai subțiri pojghițe de clei de pește, numai că e aproape la fel de moale și suplă ca satinul, bineînțeles înainte de a se usca pentru că atunci se chircește și se îngroașă, devenind cam aspră și sfărîmicioasă. Posed eu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
satinul, bineînțeles înainte de a se usca pentru că atunci se chircește și se îngroașă, devenind cam aspră și sfărîmicioasă. Posed eu însumi cîteva bucățele uscate, pe care le folosesc ca semne de carte în tratatele mele despre balene. Fiind, precum spuneam, străvezii, au puterea de a mări literele de pe foaia tipărită; cel puțin așa mi se pare mie și, în orice caz, e plăcut să citești despre balene prin propriii lor ochelari, ca să zic așa. Dar ceea ce vreau să subliniez, este următorul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
chihlimbarul propriu-zis. Chihlimbarul simplu poate fi găsit uneori pe malul mării, dar și în unele soluri foarte depărtate de litoral, pe cînd chihlimbarul cenușiu sau ambra nu e de găsit decît pe mare. Și apoi, chihlimbarul este o substanță aspră, străvezie, friabilă și fără miros, folosită pentru confecționarea ciubucelor de lulele, a mărgelelor și a altor podoabe, pe cînd ambra este o substanță moale ca ceara, atît de parfumată și aromată, încît își găsește o largă întrebuințare în parfumerie, la confecționarea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]