784 matches
-
și luna. Acu, dacă ar fi fost de neam, încă ar mai fi fost o poveste de crezut. Dar mirele era hoț de cai, temut de la Buzău la Brăila, din Craiova la Ismail, și mireasa era una din Strada Venerei, strașnică fată, sprâncenată, focoasă și nu prea dusă la biserică. Dar i-a luat Dumnezeu la El, undeva, într-o abureală albastră. Mare minune... * Zic unii că dragostea mare ce i-a legat să fi fost cauza; îi știa toată lumea, trecând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și ele ceva. S-au creat mici cupluri de prieteni, băieții tineri i-au ajutat pe ceilalți. Venea seara. Ne părea rău că va trebui totuși să plecăm și că întâmplarea fericită se va derula invers. S-a făcut un strașnic foc, cu tot ceea ce este de partea focului, spre seară, adunați cu toții pe o colină în coasta mânăstirii Neamțului. Am simțit acolo că "sentimentalismul", care nu mai este la modă, nu poate dispare. Bătrânii aceștia decrepiți erau "sentimentali", ceea ce este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
aproape 74 de ani, pe baza unei legi care prevede merite excepționale! Iar acum, deși a fost în două rânduri un agent german veritabil, nimeni nu-l atinge nici cu o floare, deși intră în „legea epurației” prin toate articolele. Strașnică dreptate! Înainte de a încheia aceste câteva însemnări folositoare pentru schițarea unora dintre profilele morale contemporane, mai amintesc încă o întâmplare. Niculae Iorga, deși refuzase în 1936-1938 să ceară cooptarea mea ca membru de drept în Comisiunea Monumentelor Istorice (fiindcă îndrăznisem
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
orice preț! Grupul legionarilor cu ordine speciale era repartizat la Compania 11, în același pluton cu „reabilitării” scoși din închisori, deși noi nu aveam nimic de reabilitat, nefiind condamnați. Ne-am bucurat însă în acest caz de tovărășia celor mai strașnici pungași, criminali, dezertori și alte „vedete”, de care ne socotea demni guvernul și Marele Stat Major. Printre noii noștri camarazi a fost în chip trecător, până ce l-a aflat și l-a ridicat poliția, și unul dintre cei mai vestiți
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
externe italiene trebuiau să constituie motiv serios pentru a împiedica să ne aliem cu dușmana ei, Jugoslavia, mai ales că aceasta din urmă a aplicat în chip permanent minorității românești cel mai aprig sistem de deznaționalizare, demn de cele mai strașnice legiuiri ale contelui Tisza. De ce să ne mirăm însă, după această inexplicabilă atitudine a României, că Italia - nemulțumită de felul cum fusese tratată de către foștii ei aliați la încheierea păcii - devenise revizionistă în ceea ce o privește? Apropierea de Ungaria s-
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
mai gândește încă la Scufița Roșie. Ce întâmplare! Ce fetiță curajoasă! Să meargă ea singură prin pădure, să stea de vorbă cu lupul fără să moară de frică, să ajungă în burta fiarei și să iasă afară vie și nevătămată! Strașnică poveste! “Dacă aș fi fost eu în locul Scufiței”... Pleoapele grele i se închid ușor peste ochi. Somnul o primește în împărăția lui. Ștefana adoarme, dar... se trezește pe o potecă din pădure, în fața unei fetițe frumoase, îmbrăcată în roșu, cu
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Ș-uimiți stau în soare privindu-l țintit, Acolo prin ruini, prin stânci grămădite E peștera neagră săhastrului mag; Stejari prăvăliți peste râuri cumplite Și stanuri bătrâne cu mușchi coperite; Încet se cutremur copacii de fag. Vuind furtunoasa-i și strașnică arpă Trec vânturi și clatin pădurea de brad, Prăval pietre mari din culmea cea stearpă, Aruncă bucăți cu pomi și cu iarbă Ce-n urlete în râuri se năruie, cad. Natura se găsește la Eminescu într-un chip elementar, având
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
scena zdrobirii soldatului-țăran în bătăi, ci și aceea a învățătorului bătăuș. Instigația școlărimii de la Contemporanul e reluată literar. "Domnu" e o fiară cu voluptatea turnatului la bancă, și scriitorul nu-și aduce aminte trainic din epoca băncilor decât de o strașnică bătaie. Vlahuță are în fond oroare de violență și toate schițele lui sunt obsedate de figura omului care suferă. Se pare a se zări și un dostoievskism pe cale secundară, după Zola și frații de Goncourt. Vlahuță nu e creator și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Moldova, căci, neexistând aici o clasă cu instincte revoluționare, el n-avea unde să se dezvolte, nu era cerut, nu putea să aibă trecere. "Iașul, zice A. Russo 1, la 1839, ca și astăzi, nu se deosebea prin vreun entuziasm strașnic pentru nici o individualitate sau pentru vreo pricină." Apoi Muntenia, din cauza situației geografice, avea mult mai multe legături cu Ardealul decât Moldova. De sute de ani relațiile dintre Muntenia și Ardeal au fost mai strânse decât între acesta și Moldova. Boierii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
abordarea cu o altă înțelegere a destinelor umane, poate fi detectată în romanul Până la ultima consecință (1988). Protagonistul, Anton Majaru, de fapt un alter ego al autorului, are o biografie similară cu aceea a unor personaje din cărțile precedente, de „strașnic păzitor de legi” (bune sau rele). Abia după pensionare el află răgazul pentru a înțelege că verticalitatea sa morală și dragostea de muncă au fost abuziv folosite de o pătură de privilegiați din sferele puterii comuniste. În Bufnița albă (1992
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
au început marea anchetă parlamentară împotriva gestiunii guvernului conservator, unul din capetele de acuzare a fost și acela că generalul Florescu făcuse mari depozite de căciuli dorobănțești, cât și mari depozite de lopeți scurte pentru arma geniului. În capul acestei strașnice campanii stătea inexorabil Dimitrie Sturdza, viitorul șef al partidului liberal, care era campionul celor mai drastice economii.103 316 bucureștii de altădată 102. În timpul guvernării conservatoare nu au avut loc tratative propriu zise în legătură cu participarea României alături de Rusia într-un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
altă parte, se simte că guvernul român caută un simplu pretext spre a putea rupe cu Turcia, de aceea ziarele oficioase anunță zilnic că trupele turcești au violat în mai multe puncte teritoriul României.34 În Rusia însă, e cenzură strașnică, iar telegraful anunță că ziarul Golos a fost suspendat pe 2 luni. anul 1877 339 31. În textul lui Bacalbașa: Dunăre. 32. Constantin Bacalbașa a reprodus textul manifestului guvernamental din „supli men tul Românului“ (de fapt o „ediție specială“) din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
petrecerea care prinsese. În Moși era distracție mare. Pe vremea aceea Târgul Moșilor nu era cel de astăzi. Era primitiv de tot. Nici șoselele, nici pavilionul cel mare, nici alinierea. Dar era viața de atunci altfel organizată. După o petrecere strașnică timp de patru-cinci ceasuri în târg ori în Heliade ne întorceam în cete dese cântând din fluiere și învârtind din hârâitori. Toate sunt bune când ai în suflet 18 ani. Joia Moșilor era pe atunci un eveniment. În Piața Teatrului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
încearcă să-mi scormonească viitorul. *Iarăși a „erupt”: „Nu înțelegeți că aniversarea partidului înseamnă aniversarea tovarășilor?” Asta așa e, însă nu așa ar trebui să fie. Exasperarea lui G. vine din faptul că ar fi luat, se pare, o papară strașnică de la unul și mai oportunist decît el, Dulea, vicepreședinte al CCES, pentru „insuficienta reflectare (în numărul pregătit pentru tipar) a realizărilor din «Epoca Ceaușescu»”. Muștruluit la București, acum se descărca pe noi, amenințîndu-ne: „Cine nu face așa cum zic, să-și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
aveau dreptul să le dea scuteală de dări celor care le slujeau cu credință lor și țării. În visteria țării se păstra un catastih în care erau notate numele celor ce aveau cărți de scuteală, iar slujbașii țării aveau ordine strașnice să nu cumva să supere cu ceva pe cei scutiți. Când țara era la mare nevoie, fie din cauza războaielor, a foametei, a bolilor și nu putea face față tributului datorat, Măria Sa Sultanul ierta și el birul țării, bunăvoință care, spre
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și mai îngrozitoare ce le comiseseră. Între aceștia din urmă fură Ion sin Iftimi Chetrariu zis și Petreanu și Gavril Ciobanul zis și Buzatu. Amândoi fusese de mai multe ori prinși și scăpați; dar la urmă se luară măsuri mai strașnice spre a se asigura justiția țării de persoana lor, și după o zăcere de câteva săptămâni, încătușați în fiare grele de aproape o sută de ocă fiecare și legați de belciuge fixate de zidul închisorii, se hotărî executarea lor prin
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
unde se dusetului de la București", când țara începea să devină ceea ce este, ni-l prezenta Al. A. Bădărău, conducătorul ziarului Opinia, cu ocazia înmormântării (septembrie 1913). „Caton cel Aspru", cum îl numeau învățăceii lui pe profesor, cu numele celui mai strașnic cetățean roman ale cărui calități numai Rășcanu le știa îndeajuns, își făcuse datoria cu temeritate și gravă răspundere cetățenească, științifică și politică, tot timpul cât a fost la Amvon... Dar despre Petru Rășcanu, profesor la Universitatea din Iași aflăm alte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de Pascal Quignard 36. Ulise cunoaște foarte bine pericolul unei astfel de cuceriri din partea unei femei "să-mi răpești puterea bărbăției, când mi-i vedea gol? N-am să mă culc cu tine, de nu te legi prin cel mai strașnic jurământ că n-ai să-mi întinzi vreo cursă" (10.341-343)37. Ulise refuză siderarea, și schimbul de secrete din așternut. "A fi siderat înseamnă să fii țintuit, să fi găsit, să fi găsit cu ce să fuzionezi, să-ți
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Laudă-ți Itaca și-al ei trai sărac./ Și al tău Salente, târg năpăstuit,/ Unde duc cretanii jalnic trai cinstit./ N-au de toate cele, au doar înfrânare, Tot răbdând așteaptă s-aibă-mbelșugare [...]/ Dar mă prind, din suflet, să primesc îndată/ Strașnică bătaie unde se cuvine,/ La Salente-n piață, fără de rușine, De-aș veni acolo să-mi cat căpătâi./ Iar tu, grădina omului dintâi,/ Ce atâta faimă ai într-adevăr/ Din povestea veche "diavolul și-un măr"-/ Scormonesc degeaba belferi cu renume
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sunt suportate fără greutate dacă inima e tratată mai bine decât trupul", *trad. rom. III, p. 359 (nota trad.). 315 Pléiade, II, 80. 316 Pléiade, II, 81. 317 Confesiuni, Pléiade, I, 354. 318 Pe drum fuseseră prinși de o ploaie strașnică. 319 Această "ultimă lectură înainte de plecare" îi pare "destul de potrivită" cu vederile lui: "[Ea] îmi oferea ceva intermediar între starea în care mă aflam și cea în care puteam să ajung, puteam din când în când să mă las pradă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
rândul ei, unică și irepetabilă. Iar pentru că fiecare păsărică e așa, o putem accepta pe cea a domnului Mircea Geoană și ca pe o sursă sigură. Nu e doar o păsărică ieșită pe gura unui domn, ci e o păsărică strașnică. Mă mir chiar că ziariștii încă nu șițau dat seama că nțau nevoie de două surse pentru ațși justifica un subiect. Important e doar sățși găsească o păsărică la fel de strașnică precum cea a domnului Geoană și să o folosească pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
păsărică ieșită pe gura unui domn, ci e o păsărică strașnică. Mă mir chiar că ziariștii încă nu șițau dat seama că nțau nevoie de două surse pentru ațși justifica un subiect. Important e doar sățși găsească o păsărică la fel de strașnică precum cea a domnului Geoană și să o folosească pe post de sursă. În acest fel, subiectele de presă ar deveni mult mai interesante, mult mai spumoase. Atât de spumoase, încât, încetțâncet, vom uita de păsăricile de pe scena politică și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
același nume, enorm și el. Elitele care miros urît În tabăra antielitistă, un nume nou: dl. Ciprian Șiulea, unul din laureații României literare pentru debut. în ADEV|ĂUL LITERAR ȘI ARTISTIC din 20 iulie, dl. Șiulea îi trage un perdaf strașnic dlui H. R. Patapievici pentru niscai contraziceri din Omul recent. Dl. Șiulea trebuie să fie de două ori atent: o dată, fiind vorba de un eseist extrem de riguros, ca dl. Patapievici, cu care poți să nu fi de acord, dar pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12616_a_13941]
-
sat Râșca, Peste Vale, │ │ │ │ │L = 3 km, l = 4 m, h = 0,15 m Refacere rampă acces mal drept punte pietonală, sat Râșca, zona Polonic, pârâu Râșca, │ │ │ �� │L = 10 m, l = 4 m, h = 5 m Refacere pod peste pârâul Strașnic, sat Albești Refacere podeț în punctul Gavril Vasile-Cristica Costica, sat Albești Refacere 4 podețe în punctele: Corni-Albești Refacere drumuri sătești - 2,100 km, sat Corni-Albești Refacere drumuri sătești - 3,460 km, sat Corni-Albești Refacere DC 129 - 1,650 km Refacere
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275047_a_276376]
-
sat Râșca, Peste Vale, │ │ │ │ │L = 3 km, l = 4 m, h = 0,15 m Refacere rampă acces mal drept punte pietonală, sat Râșca, zona Polonic, pârâu Râșca, │ │ │ │ │L = 10 m, l = 4 m, h = 5 m Refacere pod peste pârâul Strașnic, sat Albești Refacere podeț în punctul Gavril Vasile-Cristica Costica, sat Albești Refacere 4 podețe în punctele: Corni-Albești Refacere drumuri sătești - 2,100 km, sat Corni-Albești Refacere drumuri sătești - 3,460 km, sat Corni-Albești Refacere DC 129 - 1,650 km Refacere
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]