969 matches
-
chilii de chirpici erau mai toate transformate-n crâșme. Printre nenumăratele cârciumi pline de țărani se zăreau și firmele unor magazine și ateliere mizere, în care, în grămezi informe, zăceau coase, cozi de lopată, lanțuri și funii... Un ungurean cu străchini smălțuite ocupa vreo zece metri de-a lungul unei locante, iar dincolo de el niște babe vindeau linguri de lemn. Un țigan stătea-n fund pe-un petic de iarbă și făcea inele din bani de argint. Câțiva copii vagabonzi, puțind
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
fuga din când în când la cuptor, să vadă ce mai face mămăliga, sau dacă s-a fiert tocana. Puseră pe podeaua de lut măsuța rotundă și se așezară pe scăunașe. Maria turnă mămăliga pe masă, în mijloc, și umplu străchinile. În timp ce mâncau în taina odăii întunecate, pe geamurile căreia ningea egal și trist, Cedric le spuse o poveste fantastică. Maria coborî la Universitate într-un decor de iarnă adâncă. Nu se mai cunoștea bulevardul, nici străzile laterale, sub stratul gros
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
lapte de vacă și balegă, plămădiseră un cap cu ochi din pietricele de râu și dinți de boabe de fasole un trup cu buric de măcieș zbârcit, mâini și picioare ca niște cârnați moi, degete cu unghii de cioburi de strachină. Fiecare dintre cele șapte fecioare își despletise cozile și-și retezase o șuviță de păr, pe care o înfipsese în țeasta moale a caloianului. Fiecare-și apăsase degetul arătător pe pieptul lui, de-o parte și de alta, așa că-n
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Pe pereți întindeau aripele ștergare de borangic. Vasili stătuse și el la masă, mai spre coadă, și curând râdea și el, cu gura plină de caltaboși, cu ochii lăcrimând de la spirtul tare de prună. Se iviră lăutari și mesenii lăsară străchinile și paharele. Câte doi, ținîndu-se după umeri, gravi și cu ochii largi in ochii celuilalt, țopăiau mărunt pe podeaua de scânduri. Fata lipea ugerele de pieptul flăcăului și simțea pe burtă, tare ca o coadă de seceră, șarpele deșteptat al
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
moare. Aici se desfășoară unele momente importante ale manifestarilor ritual ceremoniale: botezuri și cumătrii, nunta, depunerea și privegherea mortului, șezători, clăci. Interiorul casei avea odinioară toate elementele interiorului tradițional românesc: vatra, patul, lavițele, lada de zestre, blidarul pentru oale și străchini, scaune cu spătar sau scăunele mici la care se servea masa. Culmea, așezată dintr-un perete în altul, servea la așezarea hainelor. Mobilierul simplu la început, a devenit cu timpul o colecție de piese de artă cu diverse compoziții geometrice
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Nu-i vorbă că și tăticii au atâtea de făcut. Dar cine-a mai văzut fetiță care să se joace de-a tăticul?! Sau băiat care să fie... mămică?! Ce frumos e când Sorina se simte stăpână peste crăticioare, farfurii, străchini, cuțite, linguri!... Ca fiecare gospodină adevărată - chiar dacă are numai câțiva anișori - Sorina are toată trusa de bucătărie, începând să spunem, cu furculițele și sfârșind cu aragazul. Iar când, ceva anume, se mai strică, ori se pierde, înlocuiește totul, cumpărând ceea ce
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Cuțulache mârâie din nou și râcâie cu lăbuța ușa cămarei. Ce-o mai fi vrând? Sorina deschide, iar cățelul se apropie de-o cutie uriașă, în care copiii văd că bunicii țin mălai. Sorina se duce în bucătărie, ia o strachină, o umple cu mălai, apoi se duce și o varsă în tuci. Ar mai trebui încă una, chiar două. Da, acum treaba asta-i gata. Sorinel, du te-n bucătărie și adu-mi făcălețul. Fără să mai aștepte vreaun ajutor
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
nu mai induce lumea in eroare, trebuie să inscripționeze pe carton: „Cântăritul - 1,50 lei“. Că e o diferență. Ș.a.m.d. Ouă prăjite. O rețetă Se ajunge acasă rupt de foame. Se deschide frigiderul în care se descoperă o strachină nespălată din care, noaptea trecută, s-a consumat salată de varză peste care s-a presărat abundent muștar. Rezumând, pentru cei care au început mai târziu textul, în frigider se află una bucată strachină cu varză, respectiv câteva ouă. Estimativ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
frigiderul în care se descoperă o strachină nespălată din care, noaptea trecută, s-a consumat salată de varză peste care s-a presărat abundent muștar. Rezumând, pentru cei care au început mai târziu textul, în frigider se află una bucată strachină cu varză, respectiv câteva ouă. Estimativ, putem să spunem că beneficiem de aproximativ de 7-8 ouă. Se iau două ouă din grupul de ouă pomenit înainte, grup de ouă situat într-un compartiment special amenajat al frigiderului. Se pot lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
s-o întrebe de sănătate, de cum trecu pragul, Mirela i-o trânti în față că-i mai trebuie niște bani. Direct, abrupt, de la obraz, însuflețită de acel tupeu al disperării, care fie te salvează, fie te îndeamnă să calci în străchini fără să clipești. Presimțea pasămite că cere în contul copilului, ca o arvună, deși nici nu-i trecuse prin cap așa ceva și de bună seamă că gândul ăsta ar fi îngrozit-o, iar doamna Petronela parcă ar fi înghițit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Anicăi... El spune "desceptat", din farfurie, cum ar zice coana Anica. - Cum "din farfurie"? - Așa zice ea când vrea să spuie că ceva e distins. N-ai auzitvorba asta? Se vede că vătafii s-au speriat tare când au schimbat strachina cu farfuria. - Ce gură rea ai tu, Adelă! - Ce să fac, mămucă... În acest moment, ceasornicul meu de masă începu să carilloneze 1 La Paimpolaise. Erau ceasurile patru. Copilul din Adela a fost atât de fericit, încît am pus minutarul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
decât câteva, „Terzan”, în douăsprezece volume, „Aventurile echipajului Dox”, „Aventurile submarinului Dox” și altele câteva, mai dragi tatei. În ziua plecării, țin minte că am luat ultima masă în casa noastră dragă. Pe masă rămăsese mămăliga încă caldă, într-o strachină brânza cu smântână rămasă nemâncată, costițe și cârnați afumați prăjiți și chitara tatei în cui. În casă rămăsese aproape toate lucrurile la locul lor, nu se putea lua prea multe, spațiul din vagonul de marfă în care trebuia să călătorim
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
la masă. Nu pot să uit: ne-a dat mămăligă cu brânză de oi de la putină cu ochiuri și cu salată de roșii, cu castraveți verzi și murați, cu usturoi, pătrunjel și marar, o bunătate. Ne-a mai pus în străchini și câte doi, trei cârnăciori, scoși din grăsime și prăjiți. Când, mai târziu, povesteam ce am mâncat acolo, unii strâmbau din nas: „Hm, mămăligă cu salată de roșii, hm, cine-a mai văzut?!” Încercați și-o să vedeți ce bunătate este
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de rac. Femeile mergeau la babă să le-nvețe buruienile de leac și ca să le descânte. Dar baba făcea și alte bozgoane și drăcării căci în pod la ea sălășluia unu’ mititel. Ziceau o seamă că-l hrănește acolo cu strachina. Cum îi era obiceiul când era copilă, mama s-a dus într-o duminică la babă. Maraftoaia tocmai pleca de acasă și-i spune fetei să puie strachina cu lapte în gura podului. Cum închipuia mama din cârpe o matracucă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ea sălășluia unu’ mititel. Ziceau o seamă că-l hrănește acolo cu strachina. Cum îi era obiceiul când era copilă, mama s-a dus într-o duminică la babă. Maraftoaia tocmai pleca de acasă și-i spune fetei să puie strachina cu lapte în gura podului. Cum închipuia mama din cârpe o matracucă, odată aude ciocănind în pod. S-a suit pe scară ș-a ridicat oblonul. N-a văzut nimic. Mai stă ea ce stă pe prispă între cârpe și
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Vârlan nun mare, țeapăn și holbat. Nefiind locuită, odaia nici nu avea sobă. Gospodarii ședeau în șandrama, unde e cuptorul, plita, lavițele de dormit pe pari bătuți în lut și, sub geam, masa. Babele iau sloii galbeni în formă de străchini, așa cum fusese topită ceara, și, cu cuțitul, îi rad, scoțând coji frumos mirositoare. Cojile le fac cocoloașe și, în fața jarului, le cârcâlesc ca să se moaie. în acest timp trăncănesc verzi și uscate, căci lumea trebuia despicată și judecată. La bătrânul
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
după primul lunch în comun cu noii mei colegi, îi spusesem Ioanei că e printre ei un tip care seamănă perfect cu odiosul V. (care la rândul lui seamănă cu Piru la tinerețe). Predrag călcase în primele zile în toate străchinile posibile: stând lângă Judith, o specialistă în teorie muzicală, îi spusese că el nu crede că femeile sânt creative. Pe o unguroaică o întrebase de ce compatrioatele ei au reputația de a fi "focoase". Vorbea la nesfârșit, într-o engleză bolovănoasă
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ba uneori se și ridica pe labele dindărăt și se holba în farfuriile noastre. O mângâiam distrată pe cap. Îi mai puneam câte o bucățică pe marginea scaunului, ca să văd cum o trage cu gheara. Chombe, mai încolo, hăpăia din strachina lui. În jurul becului orbitor se învîrteau mii de musculițe, fluturași, filoxere. Tata se oprea din când în când din mâncat ca să-mi spună ce filme mai erau prin oraș. Mâine era ultima zi când mai puteam să văd Ucenicul vrăjitor
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
borș de cocoș, o tocăniță de purcel... Nu știu dacă v-o place, că orășenii nu mai știu mânca. Eu muncesc din greu de dimineață până seara și lelea Maria are grijă să mă hrănească bine. Petre ceru și el strachina de lut și începu a mânca. Parcă în bucatele acelea i se adunase toată copilăria, cu mâncărurile pregătite într-o vreme de bunica, apoi de mama lui. Gustară din ulcele și vinul, o busuioacă sănătoasă, curată. Din via mea, domnu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
vedere. Privesc în jur cu mare băgare de seamă, pentru a nu-mi scăpa nimic. Pe masă, doar o oală în care știu că ține apa de băut. Pe prichiciul sobei, câțiva știuleți de păpușoi cu boaba aurie. Alături, o strachină plină cu alune. Mă întorc spre locul unde - sub ferestruică - știu că ține sipetul lui vechi... Ca niciodată, capacul este ridicat și rezemat de perete. Caut cu privirea spre adâncul sipetului... „Nu! Nu se poate! De unde au apărut cele opt
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ulcele adia miroaznă îmbietoare de fragi... Bătrânul a început să migălească ca o adevărată gospodină. Până să mă dumiresc ce pregătește în cotlonul lui, m-am trezit cu o mămăligă aurie răsturnată pe un fund de lemn și cu două străchini în care aburea o tochitură de îți lăsa gura apă... Călugărul a tăiat mămăliga în dărabe potrivite cu o ață deslegată de pe piciorul mesei și m-a îndemnat să facem rugăciunea după cuviință... Astăzi putem mânca de dulce. Așa că așază
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
urmează... Când m-am simțit împrospătat, am intrat în chilie... „Măi, să fie! Da’ când a avut vreme bătrânul să aducă de mâncare? Numai că printr-o minune a ajuns pe măsuța din chilia mea o mămăliguță aburindă și o strachină cu brânză cu smântână... Nu-i la îndemâna oricui o trebușoară ca asta!” Plin de mirare, am rămas cu urechea ciulită spre chilia bătrânului, doar-doar oi auzi glasul celui sau celei care a pregătit de mâncare cât ai clipi. łipenie însă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
femeie în grădina din poiană? Și strașnic mai semăna cu unul cunoscut de mine!... Dar care-i acela de adevăratelea?” Numai nu-mi aminteam când și unde l-am auzit... Până să-mi sfârșesc gândul, a apărut bătrânul, cu o strachină învârfonată cu plăcinte... Poftește, fiule, de te ospătează, dar nu înainte de a gusta din elixirul pe care ți l-am pregătit... În astă seară,să nu mă aștepți. Am să întârzii, iar tu trebuie să te hodinești că... mâine în
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pentru un partid care se revendica de la credința creștină ortodoxă din România veche. Zvastica este cel mai vechi semn magic, desenat conștient de omul religios din spațiul indo-european. Reprezintă viața și moartea. O regăsim până și azi pe ii, pe străchini și pe porțile din satele României. Naziștii au folosit acest semn până la caricare, deși, în toată istoria, simbolistica zvasticii nu avea nimic comun cu antisemitismul. Oamenii nu pot renunța la mituri nici chiar în politică, domeniu prezentat în asociere cu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
noi să ne-arăți!...” “Merg până unde merge trenu’, mai departe nu știu”. “Pe băiatul ăsta îl cunoști?” Îl cunoștea bine. “Nu știu cine-i”. “Am mâncat cu Nicu lapte de pe colțu’ mesei. Uite, aici am stat, am mâncat din același cenac (strachină). Au bătut-o pe mămica să spună. A leșinata. I-au dat cu oțet pe la nas. Iar au luat-o la întrebări, iar au bătut-o, iar a leșinat. Până la urmă, s-au convins că n-au ce scoate de la
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]