1,494 matches
-
fără de seară. [1938] * BELȘUG - Negrule, cireșule, gândul rău te-mprejmuie. Jinduiesc la taine coapte guri sosite-n miez de noapte. Om și păsări, duhuri, fluturi, nu așteaptă să te scuturi. Prea ești plin de rod și vrajă, vine furul, pane-ți strajă! - Las' să vie, să culeagă, Vara mea rămîne-ntreagă. Stelele deasupra mea nimeni nu mi le-a fura! [1937] * BAZIN ÎNTR-UN PARC La fața stihiei peștii s-adună, cu ochii întorși se uită la lună. Suveici de aur, mici zei
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
discurs romanilor, înainte de a da foc Romei. Ei mă ascultau împietriți. "Mă uit cu scârbă la voi ca la niște șobolani și mă gândesc cum veți arde peste câteva ceasuri, după ce voi incendia Roma. Nu încercați să scăpați. Am pus străji la marginea cetății și cine va încerca să iasă va fi jupuit de viu. Vreau să vă văd pe toți ca pe niște miei puși la frigare. Meritați asta. Și în zadar încercați să vă gudurați la picioarele mele. Vă
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
casa caprei. știa că e vrea să se întoarcă iezii de la școală, iar capra mai avea de umblat vreme multă printre tarabe. Nu știu cum se codi și se învârti printre mulțimea de oameni din piață, dar cât ai clipi era de strajă la casa caprei. Își aprinse o țigară și aștepta liniștit venirea iezilor și plănuia a-i face cumetrei sale dragi o altă nenorocire s-o ție minte câte zile a mai îngădui-o Dumnezeu p-aist pământ. Nu trecură mult și
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
schimbă vocea. E un moment destul de vesel - îi fugăresc pe băieței și-i prind și după acea sunt foarte răsfățați și tratați cu dulciuri și orice bunătăți mai vor ei. Stai liniștită, o să supraviețuiască. - O s-o facă omul meu de strajă. Nehesi a mai dat o mulțime de piei la o parte. Eu o să mă ocup de durere și tu o să mă ajuți, micuță moașă. A tot trăncănit despre cât de ușor o să fie și apoi mi-a șoptit, cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
nu mai mult decât În alte părți. Îndreptându-se spre cimitir, trecând pe lângă casele vechi și canalele neschimbate, Michel simți totuși acel sentiment tulbure și trist pe care Îl avem Întotdeauna când revenim În locurile copilăriei. Traversând vechiul drum de strajă, se pomeni În fața morii. Banca pe care Îi plăcea să stea cu Annabelle după ore era tot acolo. În apa Întunecată, pești mari Înotau Împotriva curentului. Soarele sclipi rapid printre doi nori. Michel era așteptat la intrarea În cimitir. — Dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
o mască permanent. Demnitatea cuprinde în sine verticalitatea și vrednicia, chintesența omului. Un exemplu elocvent este Socrate: ’’Condamnat la moarte, în așteptarea cupei cu cucută, Platon credinciosul său discipol îi propune evadarea, pe care el ar putea-o organiza, cumpărănd straja. Filosoful, credincios principiilor sale, a ripostat: ”Ce zici? Bine mi-ar sta. Eu care o întreagă viață v am învățat să trăiți întotdeauna supunăndu-vă legilor cetății, să fiu unul din cei care le încalcă?” În seara aceea a plătit demnitatea
Valoarea supremă a omului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Laura Alexandra Mutulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2293]
-
patrulau zi și noapte prin sat, având anumite locuri de popas. Astfel de locuri erau în fața școlii sau pe anumite locuri înalte de unde se putea realiza o supraveghere cât mai bună a satului. După un timp oarecare, s-a desființat straja de zi și a rămas numai cea de noapte, pentru securitatea cetățenilor și a avutului lor. La început paza se executa numai în satul de reședință al comunei, obiectivele principale fiind sediul primăriei, biserica și școala. În celelalte sate ale
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
copilăriei, pe dealul Țuguietei și Cotu Negru, însoțit 159 de Voiculescu, Tutoveanu, Valerian. În primăvara tragică a anului 1917, Vlahuță îi șoptea lui Tutoveanu: „Privesc jocul de dealuri și acum mă dumiresc de ce‐ai rămas aicea, de taină și de strajă”. Colinele domoale ale Bârladului i se păreau la fel ca cele de la Dra gosloveni, unde și‐ a așezat cuibul...”. Ziarul era destinat nu numai bucureștenilor și bârlădenilor, ajungea și în județele Galați, Brăila, Tecuci, Prahova, Covurlui... * Secerea Secerea „În 1937
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cer din partea noastră mai multă unitate, mai mult spirit patriotic. Sînt, totuși, optimist că poporul nostru va învinge și că nimeni nu poate lichida un popor care există de mii de ani. consemnări, In fața micului ecran. Bine este 194 Straja neamului Straja neamului , ziar a cărui director era D. Popescu - Bârlad, strada Viilor nr.22, 50 de lei abonamentul pe an - perioada 1932 - 1933. Suveica Tecuciului Suveica Tecuciului, ziar național-liberal, număr unic, apare pe timpul alegerilor din 1899 la tipografia „Română
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
noastră mai multă unitate, mai mult spirit patriotic. Sînt, totuși, optimist că poporul nostru va învinge și că nimeni nu poate lichida un popor care există de mii de ani. consemnări, In fața micului ecran. Bine este 194 Straja neamului Straja neamului , ziar a cărui director era D. Popescu - Bârlad, strada Viilor nr.22, 50 de lei abonamentul pe an - perioada 1932 - 1933. Suveica Tecuciului Suveica Tecuciului, ziar național-liberal, număr unic, apare pe timpul alegerilor din 1899 la tipografia „Română" din Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
132 Praștia........................................ .......................137 Rulmentul ............................................... ..........138 Rulmentul - 25 ani de la făurirea.......................149 Rulmentul ............................................... ..........150 Răsăritul ............................................... ............151 România Mare ............................................... ....157 Secerea........................................ ......................159 Semănătorul.................................... ..................160 466 Semănătorul.................................... ..................165 Sentinela ............................................... ............169 Spiritismul ............................................... .........169 Steaua......................................... ......................172 Statutele societăților... .......................................173 Steaua Tutovei........................................ ...........174 Steagul Roșu ............................................... ......175 Straja neamului....................................... ..........194 Suveica Tecuciului..................................... ........194 Șarja ............................................... ..................194 Școala Bârlădeană .............................................19 5 Școlarii tutoveni....................................... .........195 Tinerețea ............................................... ............198 Tribuna Avântului (1907)...................................198 Tribuna Tutovei ............................................... ..198 Tutova ............................................... ................200 Țărănimea ............................................... ..........201 Uniunea ............................................... .............202 Uniunea Națională .............................................20 4 Vasluiul....................................... ......................206 Veacul nostru ............................................... .....207 Vechea Tutovă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
împăratului. Nu este necesar să-și construiască o casă, pentru că își fixează tabăra în piețe; mănâncă din necesitatea care îl constrânge, bea doar apă, doarme atât cât îi permite natura. De fapt, trebuie să facă față multor drumuri și multor străji; trebuie să suporte frigul și foamea, să lupte împotriva dușmanilor, să înfrunte pericolele extreme și aproape totdeauna, dacă e necesar, chiar și moartea, însă o moarte glorioasă, cu onorurile și recompensele împăratului. Viața lui este grea în timp de război
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ocupat funcții de prim ministru, ministru secretar de stat, subsecretari de stat, secretar general de minister, prefect de poliție al capitalei, director general de regii publice sau alte instituții, șef al Marelui Stat Major, guvernator al Băncii Naționale, comandant al Străjii Țării sau rezident regal (art. 1) sunt obligați să-și declare averea, luând în considerare următoarele criterii: a) starea patrimonială în momentul numirii în funcție, atât cea personală, cât și a familiei; b) starea patrimonială în momentul ieșirii din funcție
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
al II-lea la 30 martie 1938, a încetat să funcționeze, iar demnitatea de consilier regal a fost desființată. Apoi, prin Decretul-lege nr. 3 090 au fost desființate Partidul Națiunii și Gărzile Partidului Național. Prin Decretul-lege nr. 3 075 instituția Straja Țării, cu organele centrale și exterioare, își înceta activitatea (art. 1), iar la 28 septembrie 1940, prin Decretul-lege nr. 3 283, patrimoniul său este preluat de Mișcarea Legionară. La 14 septembrie 1940 au fost desființate Uniunea Camerelor de Comerț și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
țară. A pus la o fântână cu apă bună, la o răscruce de drumuri, o cupă de aur mare și minunată. A zis: «Să bea drumeții cu ea apă rece, dulce și bună, și s-o așeze la ioc. Singura strajă care o păzește este cinstea fiecăruia». În adevăr, cât a domnit Vlad-Vodă, mii de drumeți au admirat acea cupă de preț, au băut apă cu ea și au așezat-o frumos, la loc. Nimeni n-a cutezat s-o fure
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
și „obiectul“ semnificat. De aceea, figurile de gândire, cu rol de structurare a viziunii artistice (pro cedee stilistice), pot dubla tropii sau pot face abstracție de aceștia. De exemplu, perso nificarea se poate realiza printrun epitet personificator (Luna blândă ține strajă), printro comparație (luna ca o regină a nopții), printro metaforă (Trece albă regina nopții moartă) sau se poate dispensa de tropi (Când luna prin nouri pe lume veghează). Diferențierea se produce și la nivelul structurii morfologice: metasememul privește un cuvânt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și cruzimea lor, că nici la moartea Lui n au pus capăt mâniei, dar și curățenia și dragostea de adevăr a ucenicilor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXXXIX, I, în PSB, vol. 23, p. 990) „Aveți strajă! Întăriți cum știți! Și pecetluind mormântul, l-au întărit cu strajă (Mt. 27, 65 66). Pilat n-a lăsat pe ostași să pecetluiască ei singuri mormântul; aflase ce e cu Hristos și nu voia să le dea vreun ajutor; dar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
capăt mâniei, dar și curățenia și dragostea de adevăr a ucenicilor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXXXIX, I, în PSB, vol. 23, p. 990) „Aveți strajă! Întăriți cum știți! Și pecetluind mormântul, l-au întărit cu strajă (Mt. 27, 65 66). Pilat n-a lăsat pe ostași să pecetluiască ei singuri mormântul; aflase ce e cu Hristos și nu voia să le dea vreun ajutor; dar, ca să scape de ei, le-a îngăduit și aceasta, spunându-le
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ei înșiși mormântul, nu mai puteau să spună asta. Ai văzut cum se sârguiesc arhiereii și fariseii să pună fără voia lor în lumină adevărul? Ei s-au dus la Pilat, ei i-au cerut, ei au întărit mormântul cu strajă, ca să fie unii altora și învinuitori și martori ai adevărului. Când L-au furat ucenicii? Sâmbăta? Dar cum, când nu le era îngăduit să se apropie sâmbăta de mormânt? Dar chiar dacă ar fi făcut-o călcând legea, cum ar fi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
simplu om, să prindă curaj, acum când e mort. Dar ca să afle arhiereii și fariseii că cele ce a pătimit Hristos, pe când trăia, le-a pătimit de bună voie, iată că Domnul îngăduie să I se pună pecete, piatră și strajă; dar n-au putut să-L țină în mormânt. Un singur lucru reușesc să facă: să facă cunoscut mormântul și să fie crezută prin aceasta învierea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXXXIX, II, în PSB, vol
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
înainte de Guiderius și Arviragus stă sub semnul unei stingeri liniștite, împăcate, aidoma unei cufundări în somn. O „moarte frumoasă”, un soi de adormire calmă și care n-ar putea avea nimic de-a face cu descompunerea lentă a corpului: De strajă-i vor fi zânele, și viermii N-au să-l atingă 1. Un corp frumos, deși inert, acoperit de flori și mult mai înmiresmat decât ele, un corp îmbălsămat ce răspândește doar arome și a cărui pregătire înaintea coborârii lui
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
să te uiți la ea? Așa este foarte bine... poți vedea că pe o parte a monezii este capul reginei și pe cealaltă parte un leu care arată foarte puternic...regina trăiește într-un palat mare și în afara palatului sunt străji care o păzesc și o fac să fie protejată și în siguranță...și dacă sunt probleme în timpul nopții atunci gărzile o pot trezi...și apoi ea poate să meargă din nou la culcare ștind că totul este bine și când
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de cele prevăzute și, oricum, altele decât cele așteptate de noul lor stăpân. Tocmai pentru că li se ordonase să pândească apariția oștenilor lui Fortinbras, să apere castelul de o răzbunare venită din exterior și nu de o fantomă dinlăuntrul cetății, străjile rup contractul cu puterea oficială și trec de partea celeilalte tabere. Ceea ce nu înseamnă că sunt niște trădători, niște iude, nimeni nu i-a cumpărat, ei înșiși au interpretat ineditul situației și au hotărât să încheie o nouă alianță. Acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
muște; neliniște; neobișnuită; nevastă; oameni; oaspete; obiect; obosit; ocrotire; odaie; optimist; Oradea; oraș; palat; patrimoniu; părinții; pensiune; perete; peste; plăcere; plină; pridvor; prietenoasă; primitor; prispă; proiectare; realizat; refugiu; sălaș; scop; scumpă; sfîntă; siguranță; singură; somnifer; soră; spațioasă; spațiu; stabilitate; stau; strajă; străină; tata; televizor; temelie; tindă; Tîrgu-Jiu; Tîrgu-Mureș; totul; trainică; trepte; țară; uliță; unire; uriașă; de vacanță; valoare; viitor; vila; vis; zid (1); 800/219/72/147/0 caută: găsește (163); cercetează (23); ceva (18); comoară (14); Google (14); cercetare (13
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mare; mărunt; mînca; muncă; natura; naturalețe; nor; oboseală; odihnă; oi; oră; pacoste; pai; pășuni; periculos; pietre; pisc; plăcere; pom; ponta; posibilitate; povîrniș; prăpăstios; primejdios; problemă; pustiu; putere; rai; răsărit; recunoaștere; a ridica; ridicare; ridicat; ridicătură; salcîm; satul natal; seară; sport; strajă; struguri; suie; școală; și vale; șosea; tractor; Transilvania; treaptă; turmă; ținut; uniformitate; urcare; vacanță; vacă; val de pămînt; viță de vie (1); 809/189/72/117/3 deget: mînă (242); inel (103); unghie (52); mic (46); arătător (33); mare (24
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]