802 matches
-
sunt acelea ce făcând adunare întru una arată și termenii și cuvântul la vedere.“59 Etc. etc. cestiunea evreie În țară era un puternic curent antisemit care creștea. Motivul era că, de câte ori se ivea prilejul, întotdeauna evreii se adresau Puterilor streine ca să intervină în România spre a rezolva cu autoritate cestiunea evreie. Când, după detronarea lui Cuza, Constituanta, sub presiunea străi nătății, a voit să introducă la Art. 6 principiul acordării drepturilor politice 94 bucureștii de altădată poetul preferat al publicației
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
apărut nesemnată. Francia va fi totdauna cu dânsul, pre cât timp va căuta să susțină principiile de libertate religioasă și de egalitate a cetățenilor înaintea legii, contra spiritului de netoleranță. Însă când vine d. Crémieux să ne ceară intervențiunea puterilor streine în cestiunea israeliților români, cată să ne înțelegem. Francia și celelalte puteri mari pot să proceadă pre calea consilielor; aceste consilie vor fi totdeuna, suntem siguri, în sensul progresului și al libertății confesionale. Dară aaceste consilie nu pot fi decât
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în care se pronunță în favoarea Unirii Principatelor: L’empereur Napoleon III et les Principautés roumaines, Paris, 1858; trad. rom., București, 1859; L’autonomie roumaine Armand Lévy sosește în București înarmat cu profecțiuni tari, susținut de masonerie și de unele puteri streine. El pretinde guvernului ca să aibă libertatea de a cutreiera Moldova și de a studia situația evreilor la fața locului. În epoca aceea, în 1869, guvernul era prezidat de Beizadea Mitică Ghica, iar ministrul de Interne era Mihail Kogălniceanu.67 Toate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
era făcută nu atât contra ministrului, pe cât împotriva Alianței israelite.70 În răspunsul său ministrul spune: Vă asigur că nu a făcut jidanilor din România nimeni mai mult rău decât Alianța israelită; și în câtă vreme se vor adresa la streini, ei vor fi un popol care - cum a zis d. Codrescu - se ține la pândă ca să ne lovească în momentul cel mai greu“.71 Și mai departe: „Când am intrat în minister, peste trei zile m-am trezit cu o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Deputaților La sfârșitul lui 1870, când am sosit în București, situația nu mai era ace eași. Luptele mari dintre partide canalizase toate nemulțumirile împotriva guvernului Lascăr Catargiu 75, însă sentimentul anti-evreu stăruie. Românii nu puteau să uite amestecul arogant al streinilor care rănea demnitatea națională! finanțele Situația financiară a țării era foarte rea. Veniturile nu mai acopereau cheltuielile, datoria flotantă creștea, serviciile publice nu mai puteau fi întreținute decât cu emisiuni repetate de bonuri de tezaur. Iată, de pildă, care era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
guvern.20 Principele Carol convoacă la Palat un mare consiliu compus din membrii guvernului, toți foștii prezidenți ai Consiliului și alți oameni de stat fruntași.21 În același timp, Nicolae Ionescu iese din guvern și în locul său la departamentul Afacerilor Streine vine Mihail Kogălniceanu.22 În urma hărțuielilor la care era supus guvernul la Senat, în Senatul ales sub Lascăr Catargiu, dar care l-a răsturnat, acest corp e dizolvat, iar alegerile sunt fixate pentru 9 aprilie.23 La București, liberalii susțin
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
României. La 14 aprilie se întrunește Parlamentul în sesiune extraordinară.33 În același timp un potop de știri senzaționale, dar toate false se abat asupra Bucureștilor. Guvernul nu instituie cenzura și nu o va institui deși avem și o armată streină în țară. Pe de altă parte, se simte că guvernul român caută un simplu pretext spre a putea rupe cu Turcia, de aceea ziarele oficioase anunță zilnic că trupele turcești au violat în mai multe puncte teritoriul României.34 În
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Drept aceea, plenipotențiarii respectivi au pus pe Convențiunea din față semnăturile lor și sigiliul armelor lor.] Făcut în București la 4 aprilie anul 1877. Baron dmitri stuart Agent diplomatic și Consul general al Rusiei în România m. kogălniceanu Ministrul Afacerilor Streine al României.“35 Precum se vede, această Convențiune fusese semnată cu o săptămână mai înainte de intrarea armatelor rusești în România. Negocierile, firește, urmau 340 bucureștii de altădată 35. ROM., an. XXI, 17 aprilie 1877. Am verificat textul cu MOF., nr.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
român; Luând act de declarațiunea guvernului că tunul român[esc] a răspuns deja la declararea de rezbel făcută de Turcia; Adunarea Națională recunoaște starea de rezbel [ce este] creată României prin însuși guvernul otoman; Aprobă atitudinea guvernului față cu agresiunea streină, se razimă pe sentimentul de dreptate al Marilor Puteri garante, care de la Tratatul de Paris au luat sub scutul lor dezvoltarea individualității politice a României. Având plină încredere în energia și patriotismul guvernului, îi dă auto rizarea ca, cu toate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ei au ținut postul lor cu onoare, căci aveau să se lupte la postul cel mai periculos.“157 Ziarul Le Temps din Paris, vorbind despre atacul românilor de la 19 octombrie asupra redutei Grivița no. 2, spune: „Ofițerii superiori ruși și streini cari sosesc de la Plevna fac mari elogii bravurii trupelor române. Ei raportează că-n lupta de la 19 octombrie, după un prim atac fără succes făcut spre miazăzi contra redutei turcești dinaintea Plevnei, comandantul Diviziunii a 4-a a reînceput seara
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Azi, sărmana, nu mai are ce face cu ele. Pe de altă parte nu trebuie uitat că nu s-a putut afirma ca poetă originală fiindcă a trăit zilele dureroase pentru literatura noastră, când trebuia să te conformezi unor tipare streine oricărei arte poetice. Asta pentru a nu spune prea mult. Mâine voi da la dactilografiere prefața pe care am scris-o și pe care am să v-o remit În original ca anexă la prezenta scrisoare, probabil de-abia În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de la „Zori Noi” vine des pe aici, la Fălticeni. Spune-i că nu are nici un fel de obligație, prin asta, dar aș vrea să vadă și ce fac unii oameni modești, În umbră. Spre finele lunii, vin la mine turiști streini (am fost anunțat de asta și voi lua o decizie)412. Trimit foto ce mi-a dat Dr. Diaconescu 413. I-am spus că mă așteptam la un peisaj. A mai fost la Biblioteca locală, o evocare G. Călinescu. S-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
să nu dați cuiva trei încredințări, iar altuia nici una. L-ați numit la Culte și în Comisia pentru reorganizarea Bisericii. Nu-l mai puneți și la organizarea preoțimii ardelene, că n-are nici vreme, e departe de noi și oarecum strein de preoții ardeleni legionari de ieri și de totdeauna. Cu reorganizarea lor să fie încredințat unul din mijlocul lor. Problema reorganizării Bisericii române este în primul rând una de purificare morală în sânul clerului mare și mic. E cred cea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ușile, mijloc cu care încearcă și astăzi persistent să intre și să înfrângă tot ceiace bunii români dela Conducerea Țării au hotărât, pentru a reda Românilor industria, comerțul și în general economia și averea națională românească. Astfel: - Intervenții prin Consulatele streine. - Intervenții mascate cu o oarecare formă legală a unora din autorități, între prinderi, organizații, persoane marcante sau cu influență. - Insinuări, greutăți în ce privește mersul normal al vieții economice, nevoi și greutăți arătate chiar de Români spre a se presa sau justifica
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
zonele petrolifere și stabiliți temporar pe raza altor cercuri teritoriale, sunt obligați a presta munca obligatorie. Pentru a se clarifica situația acestei categorii de evrei, cercurile teritoriale de origină vor trimite formele de mutare nouilor cercuri teritoriale. 4. Evreii supuși streini sunt scutiți de munca obligatorie, indiferent dacă sunt ai țărilor aliate sau ai țărilor cu care suntem în stare de războiu; se va avea în vedere raportul Nr. 16952/1942 al Direcției Generale a Polițiilor (anexat). 5. Elevii de liceu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
rola 338, dosar 113, filele 108-109. Document nr. 140 Nr. 131749 din 15 Mai 1943 REFERAT Am onoare a refera: Oficiul Județean al Centralei Evreilor din România cu Nr. 2348 și 2054/943 roagă a se stabili regimul evreilor supuși streini. A. - Instr. M.St.M. Nr. 55.500/942 la cap B. Excepțiuni, prevede că: Evreii supuși streini sunt exceptați dela orice muncă obligatorie. B. - Instr. M.St.M. Nr. 98.500/942 la cap. III. punctul 4 prevede că
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a refera: Oficiul Județean al Centralei Evreilor din România cu Nr. 2348 și 2054/943 roagă a se stabili regimul evreilor supuși streini. A. - Instr. M.St.M. Nr. 55.500/942 la cap B. Excepțiuni, prevede că: Evreii supuși streini sunt exceptați dela orice muncă obligatorie. B. - Instr. M.St.M. Nr. 98.500/942 la cap. III. punctul 4 prevede că evreii supuși streini sunt scutiți de m.o. indiferent dacă sunt ai țărilor aliate sau ai țărilor cu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
M.St.M. Nr. 55.500/942 la cap B. Excepțiuni, prevede că: Evreii supuși streini sunt exceptați dela orice muncă obligatorie. B. - Instr. M.St.M. Nr. 98.500/942 la cap. III. punctul 4 prevede că evreii supuși streini sunt scutiți de m.o. indiferent dacă sunt ai țărilor aliate sau ai țărilor cu care suntem în război. C. - M.ST.M. fiind întrebat de acest comandament pentru precizări, cu Nr. 419213 din 3 Mai 1943 ordonă a se
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
IV. - Evreii supuși germani ca și austriaci care sunt încorporați la Statul German sunt considerați apatrizi și urmează a presta m.o. ca și toți apatrizii atâta timp cât nu sunt expulzați din țară sau internați. ÎN CONCLUZIE: - dintre toți evreii supuși streini urmează a presta m.o. numai evreii supuși germani și apatrizii. - toți ceilalți evrei și anume: Poloni, Turci, Bulgari, Ruși sau alte țări care intră în categoria acestora sunt scutiți de m.o. Vă rugăm a aproba atât referatul cât
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și imediat. - Numărul de zile de pedepse vor fi reținute legal din soldă. - Se atrage serios atenția în special ofițerilor și subofițerilor că sunt pasibili în caz de abateri vădite de C.M. - și pierderea gradului. 7. Se va interzice accesul streinilor în Sector pe teren și în cantonament și a contactului intim al evreilor cu populația civilă etc. 8. În concluzii - Vă ordon a vă conforma întocmai ordinului de față precum și tuturor ordinelor date anterior de Batal. care în general sunt
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
se pot angaja voluntari. Cei ce nu au satisfăcut obligațiunile militare și voiesc a se angaja voluntari de răsboi, se vor adresa, în acest scop, numai unităților de infanterie care sunt pe front, la orice epocă a anului. X. DIVERSE Streinii de orice naționalitate și posesorii de pașapoarte „Dr. Nansen” de origină etnică evrei. ctg. 1916 - 1946 (inclusiv) se înscriu în controalele armatei la contigentul 1946, vor fi recrutați și încorporați odată cu tinerii din acest contigent, dacă nu au prestat serviciul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cu reprezentantul Ministrului de Răsboiu. Cercurile sau Corpurile Teritoriale, precum și unitățile, care vor primi alte acte de naștere decât cele citate mai sus, rămân direct răspunzătoare de ilegalitatea comisă. Evreii din contigentele 1916 - 1946 (inclusiv), care au invocat diferite supușenii streine din anul 1940 și până în prezent, vor fi reînscriși în controalele armatei și supuși obligațiunilor prevăzute de ordinul de față, dacă se vor constata că nu au dobândit cetățenia invocată și dacă au pașaport vizat la zi. Evreii din contigentele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
tradiționalism, dar materialele inserate indică mai accentuate tendințe moderniste. În paginile revistei se publică versuri, proză, eseuri, cronici literare, traduceri. Rubricile obișnuite se intitulează „Cronică”, „Revista revistelor”, „Note”. Semnează Geo Bogza, M. Blecher, Al. Călinescu, Traian Chelariu, N. Cantonieru, Mircea Streinul, Vasile Spiridonică, Ion Sofia Manolescu, Ovid Caledoniu, Emil Giurgiuca, Mihail Chirnoagă, Sașa Pană, N. Ladmiss- Andreescu, Ștefan Baciu, Aurel Marin, B. Jordan, Coca Farago ș.a. Cronicile literare aparțin, în cea mai mare parte, redactorilor revistei. Traduceri din lirica modernă franceză
FRIZE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287092_a_288421]
-
prezentare de sinteză a noii concepții estetice promovate de Benedetto Croce (4/1934). Ca poeți și prozatori sunt prezenți Ioan Georgescu (socotit „un poet al tinerei generații”), Ion Tadeu, Dem. Iliescu, Octav Sargețiu. În numărul 3 din ianuarie 1934, Mircea Streinul publică poezia Fetei cu ochii cenușii. Rubrici speciale se ocupă de prezentarea noilor apariții de reviste literare și volume, între care se disting cronicile la Damian Stănoiu, Ucenicii sfântului Antonie și la Panait Istrati, Casa Thüringer. Lui Paul Zarifopol i
GAND NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287141_a_288470]
-
cu o certă vocație a simplității stilistice. SCRIERI: Solstiții, Cernăuți, 1936; Suflete în azur, București, 1940; Vatra cu stele, Cernăuți, 1942; Însemnele anilor, pref. George Muntean, Timișoara, 1973; Neodihna cuvintelor, Timișoara, 1986. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1982), 907; Mircea Streinul, Poeți tineri bucovineni, București, 1938, 46-57; Olimpia Berca, Portrete. George Drumur, O, 1975, 18; Octavian Nestor, Dicționar, „Pagini bucovinene”, 1984, 10; Cornel Ungureanu, George Drumur și cei de la „Iconar”, O, 1990, 12; Rachieru, Poeți Bucovina, 157-158; Dicț. scriit. rom., II
DRUMUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]