1,022 matches
-
sănătatea lui. # Stresul psihologic reprezintă o anumită relație între persoană și mediu care este evaluată de către persoană ca fiind o povară sau ca ceva care îi depășește resursele și îi periclitează sănătatea“ (Lazarus, Folkman, 1984, p. 19). # Într-o situație stresantă apare necesitatea instalării unei schimbări în funcționarea individului menită a contribui la gestionarea situației respective. Rezultă că stresul este starea dinamică a individului ce presupune perturbarea homeostaziei, pe de o parte, și reinstaurarea ei, pe de altă parte. Trei elemente
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o parte, și reinstaurarea ei, pe de altă parte. Trei elemente sunt așadar esențiale - starea cognitivă dinamică; distrugerea balanței funcționării normale; soluționarea perturbării (Lazarus, Folkman, 1984, pp. 293-298). Două sunt mecanismele prin intermediul cărora sunt realizate tranzacțiile dintre persoană și situația stresantă, evaluarea cognitivă și coping-ul, ce apar în calitate de variabile mediatoare ale relației respective și ale rezultatelor ei imediate sau de lungă durată. Evaluarea cognitivă este un proces continuu ce are loc de-a lungul tranzacției dintre persoană și mediu și presupune
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
primară: irelevantă (când un eveniment nu are nici o importanță pentru starea de sănătate a persoanei, în tranzacția respectivă nimic nu se câștigă, nimic nu se pierde); benignă-pozitivă (apare atunci când evenimentul este interpretat ca pozitiv; este însoțită de emoții plăcute, tonifiante); stresantă (se referă la un rău/o pierdere, la o amenințare și/sau competiție). Între cele două tipuri de evaluări (primară și secundară) nu există neapărat relații de anterioritate a celei dintâi în raport cu cealaltă, ci relații de interdependență și chiar de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
efectele lor sunt diferențiate: benefice, în primul caz, dăunătoare, în cel de al doilea. Când încărcătura scăzută a muncii se asociază și cu o mare posibilitate de control a ei de către angajat, atunci situațiile de muncă sunt nestructurate sau ușor stresante, producând o oboseală scăzută. Dacă, în schimb, încărcătura muncii este foarte mare, iar posibilitățile de control sunt foarte limitate, situațiile de muncă vor fi foarte stresante și vor produce o oboseală puternică. Din asocierea celor două variabile („încărcătura” sau „cererile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de control a ei de către angajat, atunci situațiile de muncă sunt nestructurate sau ușor stresante, producând o oboseală scăzută. Dacă, în schimb, încărcătura muncii este foarte mare, iar posibilitățile de control sunt foarte limitate, situațiile de muncă vor fi foarte stresante și vor produce o oboseală puternică. Din asocierea celor două variabile („încărcătura” sau „cererile” muncii și „latitudinea decizională” sau „controlul”) - fiecare dintre ele cu cei doi poli opuși - apar patru situații tipice (vezi fig. 17.2). SHAPE \* MERGEFORMAT Figura 17
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
protejarea lor sau achiziția altora noi; resursele se diferențiază între ele prin natura lor, unele putând fi economice, altele psihologice sau sociale, dar și prin cantitatea și calitatea lor, ceea ce se va repercuta asupra instalării evoluției și soluționării situațiilor/episoadelor stresante. După Hobfoll, stresul apare în trei situații: când resursele individului sunt limitate; când resursele individului sunt efectiv pierdute; când individul investește în resurse și nu primește câștigurile anticipate. Modelul conservării/pierderii resurselor ar putea fi rezumat în două propoziții și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Lazarus, ci sunt comune pentru membrii aceleiași culturi, aceleiași organizații sau aceluiași grup de muncă. Ceea ce contează de data aceasta este consensul percepțiilor individuale, modul în care majoritatea − dacă nu chiar totalitatea − membrilor grupului/ organizației percep condițiile muncii ca fiind stresante. A doua idee nouă susținută de Hobfoll are în vedere faptul că cele mai multe dintre resursele individului sunt observabile obiectiv și apreciate colectiv. Câștigarea sau pierderea unor resurse sunt evaluate la fel atât de individ, cât și de anturaj, deoarece importanța
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
metodologia prospectivă (nivelul stresului trăit de indivizi la un moment dat este legat de sănătatea lor anterioară; se constată că rata îmbolnăvirilor crește după episoade de stres crescut); 2) metodologia “voluntarilor“ (persoane sănătoase sunt expuse, cu acordul lor, la condiții stresante sau nonstresante; s-a constatat că cei expuși la condiții stresante au dezvoltat o serie de tulburări somatice sau psihice corespunzătoare agentului patogen folosit). 2.4.2. Stres și performanță Problema efectelor stresului asupra performanței este extrem de controversată în literatura
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
este legat de sănătatea lor anterioară; se constată că rata îmbolnăvirilor crește după episoade de stres crescut); 2) metodologia “voluntarilor“ (persoane sănătoase sunt expuse, cu acordul lor, la condiții stresante sau nonstresante; s-a constatat că cei expuși la condiții stresante au dezvoltat o serie de tulburări somatice sau psihice corespunzătoare agentului patogen folosit). 2.4.2. Stres și performanță Problema efectelor stresului asupra performanței este extrem de controversată în literatura de specialitate. Până în momentul de față au fost elaborate trei puncte
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
să caute strategii rezolutive sau de coping în vederea soluționării ei. Pentru alți autori însă, stresul apare ca factor ce adâncește criza, amână sau chiar împiedică soluționarea ei. Unele studii au arătat că atunci când organizațiile se confruntă cu situații și condiții stresante, recurg la centralizarea autorității la niveluri superioare ale organizației. Acest fapt are o dublă repercusiune: pe de o parte, împiedică participarea angajaților la conducerea organizației, iar pe de altă parte, descurajează delegarea autorității, ambele cu efecte negative asupra eficienței organizaționale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stilului de conducere autoritar și îl restricționează pe cel cooperator-democrat. După alte cercetări însă, stresul crește responsivitatea conducătorilor la sugestiile subordonaților, ceea ce îi face să adopte un stil de conducere mai egalitar. Explicația ar consta în aceea că în condiții stresante conducătorii resimt mai puternic nevoia unor influențe suplimentare prelevante, fapt care îi determină să accepte sugestiile subordonaților. O altă explicație ar fi aceea că în caz de eșec, responsabilitatea este egal distribuită între șefi și subordonați. Și totuși, ideea potrivit
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
că în condițiile unor niveluri înalte de stres ar putea fi practicată conducerea transformațională bazată pe inspirație, charismă, încredere, motivare etc. O idee care începe să fie unanim acceptată este aceea că, în linii mari, munca managerilor este mult mai stresantă decât cea a nonmanagerilor, de unde și semnificația crescută a efectelor stresului managerial. Cercetarea intreprinsă de Horia Pitariu pe 278 de manageri arată că cele mai importante efecte ale stresului managerial sunt: apariția nemulțumirilor managerilor față de ei înșiși, instalarea stărilor generale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și sexul (s-a dovedit a fi un predictor mai bun pentru tineri și pentru bărbați). Probabil că asocierea dintre PCTA și sex se va eroda cu timpul, dat fiind faptul că munca femeilor manageri sau non-manageri a devenit la fel de stresantă ca și munca bărbaților. Totuși, cele care continuă cariera profesională sunt cele de tip A, celelalte retrăgându-se din profesie pentru a se dedica mariajului și îngrijirii copiilor. Două concluzii ale cercetătorilor rețin în mod deosebit atenția: 1) PCTA se
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
strategiile de neliniște/grijă distantă sau cele de obiectivitate ca mecanism de apărare) aduce o nouă perspectivă de interpretare a burnout-ului. Efectuând cercetări ample asupra medicilor, infirmierelor, psihiatrilor, ea a constat că experiențele emoționale ale acestora erau de cele mai multe ori stresante, fapt care se asocia cu apariția unor tulburări somatice (ulcere, dureri de cap), psihocomportamentale (recurgerea la tranchilizante, droguri, consum de alcool, suicid) și chiar sociale (conflicte conjugale sau interpersonale la locul de muncă). Epuizarea, eșecul profesional, afectarea sănătății și scăderea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
unui stres profesional prelungit. (Schaufeli, Buunk, 1996, p. 317). # Așadar, dacă stresul are un caracter episodic, burnout-ul se caracterizează prin permanență. Stresul este mai psihologizat, burnout-ul conține mai multe aspecte obiective, sociale. Ne reamintim că în stres nu atât stimulul stresant ca atare contează, și perceperea lui de către individ ca fiind stresant. Fenomenele de evaluare psihologică au un mare rol în stres. În burnout, dimpotrivă, caracteristicile și constrângerile reale ale vieții profesionale trec pe primul plan. Burnout-ul apare atunci când individul nu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stresul are un caracter episodic, burnout-ul se caracterizează prin permanență. Stresul este mai psihologizat, burnout-ul conține mai multe aspecte obiective, sociale. Ne reamintim că în stres nu atât stimulul stresant ca atare contează, și perceperea lui de către individ ca fiind stresant. Fenomenele de evaluare psihologică au un mare rol în stres. În burnout, dimpotrivă, caracteristicile și constrângerile reale ale vieții profesionale trec pe primul plan. Burnout-ul apare atunci când individul nu mai face față constrângerilor profesionale, resimțind la „investițiile” lui relaționate inițiale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de burnout, pe când acesta din urmă este indispensabil legat de stres. Stresul bine gestionat poate fi depășit. În schimb, stresul incorect sau prost gestionat se convertește în burnout. Nu întâmplător unii autori afirmă despre burnout că este rezultatul unei tranziții stresante nereușit gestionate. Distincțiile dintre burnout și stres nu au o valoare în sine. Ele sunt sau devin semnificative din perspectiva identificării mai riguroase a cauzelor, simptomelor și a modalităților preventiv-ameliorative ale celor două fenomene. De asemenea, ele ajută la operaționalizarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
istoriei emoționale și cognitive, care se dezvoltă gradual în timp” (Hobfoll, Sbhirom, 1993, p. 50); # în studiile avansate, el se asociază cu apariția sentimentelor de neajutorare, a lipsei de speranță și a depresiei. 3. Nu este absolut obligatoriu ca evenimentele stresante/traumatice/asociate stărilor depresive, ca tulburările psihice să se manifeste un timp îndelungat și mai ales cu urmări negative; dacă individul își reconstruiește resursele, dacă el acționează într-o manieră proactivă, el poate să anticipeze burnout-ul și posibilele pierderi cauzate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
psihosomatice și situații de muncă bine determinate. Astfel de situații, foarte frecvent întâlnite, sunt reprezentate în principal de : - supraîncărcarea cantitativă a postului; - subîncărcarea calitativă; - lipsa regulilor și a delimitărilor clare, interferența atribuțiilor etc. Se poate spune că, întrucât incumbă situații stresante, toate situațiile de muncă generează implicit în mod potențial conflicte, care la rândul lor, prin degenerare, pot conduce la riscuri crescute de mobbing. Conceperea sarcinilor rămâne și astăzi o sursă generatoare a mobbing-ului. Se știe că începuturile industrializării au antrenat
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
rezolvat; • mesajul didactic este prea cunoscut sau prea abstract și nu trezește interes, producând plictiseală; • comunicarea este numai unidirecțională, producând pasivitate; • elevii nu sunt angajați în comunicare prin dialog sau prin întrebări retorice; • eficiența comunicării este blocată și de fondul stresant creat de emițător (plictiseală, oboseală, nerăbdare, teama de a nu greși în expunere etc.); 63 65 • elevii nu au cunoștințele necesare pentru a înțelege mesajul didactic sau acestea nu au fost fixate temeinic și ca urmare se produc interferențe. Competența
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
la stomac, care pot fi calmate doar cu câteva pastile antiacide sau cu un pahar cu lapte. Ulcerul peptic apare mai frecvent În jurul vârstei de 30 de ani, mai mult la bărbați decât la femei, datorită stilului de viață mai stresant și cu mai multe escapade la băutură și la fumat În exces. Boala este mai frecventă În țările dezvoltate, ajungând la 12-14 % din totalul populației adulte. În România numai 6-8 % dintre locuitori suferă de ulcere cu intensități variate, dar acest
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
reduse de alimente, evitând mesele bogate, mai ales seara. De altfel masa de seară trebuie să fie luată cu minim 2 ore Înainte de culcare. Alimentele vor fi bine mestecate, În timpul mesei fiind păstrat un mediu liniștit și relaxant, fără stări stresante. Regimul de viață În fazele dureroase se aplică pe abdomen perne electrice sau sticle cu apă caldă, Învelite Într- un prosop umed. Se exclud clismele și laxativele tari care au acțiuni iritante. Sunt indicate medicamente antispastice (Limotil), antidiareice (Imodium) și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
galben, dude). Contra diareei este indicat sucul de afine, afinata și polenul. Regimul de viață Atât pentru prevenirea instalării bolii cât și pentru evitarea metastazării spre alte organe se impun o serie de acțiuni bine coordonate: - evitarea factorilor poluanți și stresanți; - stimularea factorilor alimentari nocivi; -renunțarea totală la fumat și la excesul de băuturi tari; -evitarea constipației cronice; -normalizarea greutății corporale; -aplicarea unei riguroase igiene locale prin spălare cu apă și săpun, respectând astfel regulile de asepsie și antisepsie; -activarea metabolismului
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
tata a revenit printre noi iar, aflându-se, firește, în perioadă de convalescență, care se va prelungi, desigur, la câteva luni. Doamne, ție îți mulțumim. Cuvintele sunt puține ca să îți spunem prin ce am trecut, o gamă foarte variată și stresantă de sentimente, de la disperare la speranță. A-l vedea 12 zile, noapte și zi cu perfuzii, nemișcat, dopat de „n” medicamente, cu surprizele evoluției bolii n-a fost ușor. Dumnezeu, numai cerul ne-a ajutat. Sunt multe de povestit. Acum
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
A privind protecția forței de muncă împotriva impactului exercitat ca rezultat al activităților desfășurate. La stabilirea acestor obiective se va ține seama de standardele și reglementările legale în vigoare privind expunerea permisă la concentrații de poluanți, zgomot și alți factori stresanți la locul de muncă. Secțiunea F Planuri de apărare împotriva dezastrelor, de stingere și prevenire a incendiilor Această secțiune cuprinde obligații de mediu tip A, referitoare la măsuri precautionale și planuri, vizând acțiunile ce trebuie întreprinse în situații de urgență
HOTĂRÂRE nr. 55 din 2 februarie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind privatizarea societăţilor comerciale şi vânzarea de active, precum şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Fondului Proprietăţii de Stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120275_a_121604]