744 matches
-
Ludovic Trolle Hjelmslev (1899-1965) și Viggo Brøndal (1887-1942). Hjelmslev este primul structuralist care pune problema unei semantici generale, postulând izomorfismul între planul semnificant și cel semnificat. Școala americană este reprezentată de Edward Sapir, Leonard Bloomfield și Zellig Sabbetai Harris (1909-1992). Structuralismul în lingvistică începe să diminue în importanță o dată cu apariția după anii 1960 a teoriei gramaticei generative sau generativismului, dezvoltat de Noam Chomsky. Mișcarea structuralistă s-a caracterizat încă de la ivirea ei printr-o critică a metodei istoricizante a școlilor antropologice
Structuralism () [Corola-website/Science/305765_a_307094]
-
generative sau generativismului, dezvoltat de Noam Chomsky. Mișcarea structuralistă s-a caracterizat încă de la ivirea ei printr-o critică a metodei istoricizante a școlilor antropologice anterioare, "difuzionismul" și "evoluționismul". Ea a dat naștere la două curente distincte: structuro-funcționalismul anglo-saxon și structuralismul lui Claude Lévi-Strauss. În literatura de limbă engleză antropologia structuralistă este reprezentată în special de Bronislaw Malinowski (1884-1942) și Alfred Reginald Radcliffe-Brown (1881-1955). Ambii folosesc metoda structuralistă în măsura în care se consideră că fiecare societate constituie un sistem, un ansamblu de elemente
Structuralism () [Corola-website/Science/305765_a_307094]
-
primele sunt acelea care pun în mișcare sistemul social al unei populații, celelalte sunt acelea (re)construite sau descoperite de cercetătorul care studiază structura unei populații. Prin cercetările lui Lévi-Strauss asupra grupurilor sociale primitive (de exemplu clanurile totemice, miturile amerindiane), structuralismul a atins în antropologie și etnografie un grad de perfecțiune care nu va mai fi depășit. Analiza structurală și-a arătat eficacitatea în studiul acestor forme sociale fixe, devine însă insuficientă când este confruntată cu realitatea societăților complexe, cum este
Structuralism () [Corola-website/Science/305765_a_307094]
-
de perfecțiune care nu va mai fi depășit. Analiza structurală și-a arătat eficacitatea în studiul acestor forme sociale fixe, devine însă insuficientă când este confruntată cu realitatea societăților complexe, cum este aceea din zilele noastre. În afară de lingvistică și antropologie, structuralismul s-a manifestat mai ales în critica literară, în special prin contribuțiile lui Roland Barthes, Gérard Genette și Michael Riffaterre. După ce a studiat semnele, simbolurile și miturile existente în societatea contemporană ("Mythologie", 1957; "Système de la mode", 1987), Roland Barthes (1915-1980
Structuralism () [Corola-website/Science/305765_a_307094]
-
în "Les Mots et les Choses" (1966) el admite existența unei "structuri" în orice fenomen uman, psihologic, social etc., cu o realitate, este adevărat, incertă și intangibilă, dar efectivă și devenită inteligibilă prin organizarea logică pe care o presupune structura. Structuralismului i se reproșează faptul de a se fi îndepărtat de regulile elementare ale cercetării științifice, transformând ipotezele inițiale (generalizarea modelului lingvistic al lui Ferdinand de Saussure la totalitatea aspectelor sociale, universalitatea analizei structurale) în dogme, pe care cercetările structuraliste ulterioare
Structuralism () [Corola-website/Science/305765_a_307094]
-
a mai pus în discuție. Teoria structuralistă a lui Lévi-Strauss ar fi, după Robert Jaulin, încărcată de un etnocentrism elementar, din care ar rezulta un "Inconștient Structural", prezent în mod permanent în spatele diversității aparente a culturilor. Pentru Jean Piaget (1896-1980), structuralismul este "o metodă și nu o doctrină". "Nu ar fi posibilă existența unei structuri în afara unei construcții, fie ea abstractă sau genetică", un punct de vedere care îl apropie de constructivism. Jacques Derrida (1930-2004) impută structuralismului lingvistic faptul de a
Structuralism () [Corola-website/Science/305765_a_307094]
-
Pentru Jean Piaget (1896-1980), structuralismul este "o metodă și nu o doctrină". "Nu ar fi posibilă existența unei structuri în afara unei construcții, fie ea abstractă sau genetică", un punct de vedere care îl apropie de constructivism. Jacques Derrida (1930-2004) impută structuralismului lingvistic faptul de a fi dat precădere formelor verbale și "sonore" în detrimentul formei scrise.
Structuralism () [Corola-website/Science/305765_a_307094]
-
(n. 28 noiembrie 1908, Bruxelles - d. 30 octombrie 2009, Paris) a fost un antropolog francez, teoretician al structuralismului etnologic. A fost membru al Academiei Franceze. S-a născut din părinți francezi, de etnie evrei alsacieni, care pe atunci locuiau în Brussel, unde tatăl lucra ca pictor. A copilărit la Paris. În timpul Primului Război Mondial a locuit la bunicul matern care
Claude Lévi-Strauss () [Corola-website/Science/314220_a_315549]
-
1943, studiile vor fi complet diferite deși titlul se păstrează același. În 1941 tipărește "Arta prozatorilor români", poate cea mai cunoscută și mai comentată dintre cărțile sale, un exemplu de analiză stilistică în care este anticipată acribia formalismului sau a structuralismului. În 1942 publică la Editura Cugetarea volumul "Introducere în teoria valorilor, întemeiată pe observația conștiinței". După reforma învățământului din 1947 este scos de la catedra sa de Estetică și preia cursul de istorie a literaturii universale, devenind un precursor al comparatismului
Tudor Vianu () [Corola-website/Science/297566_a_298895]
-
studii culturale la Universitatea din Montréal (1981-1986) apoi la universități din Statele Unite: Santa Cruz (California) (1986-1989) și Princeton (1989-1999). Actualmente este profesor, șeful Departamentului de Limbă Franceză de la Universitatea din Chicago. Prima sa carte publicată în străinătate, încă marcată de structuralism, reprezintă, până astăzi, una dintre foarte puținele tentative reușite de a introduce rigoarea, dacă nu formalismul, în studiul textului dramatic: "La syntaxe narrative des tragedies de Corneille", Paris, Klincksieck, 1976. Se desparte însă curând de principiile unei analize pur formale
Thomas Pavel () [Corola-website/Science/297618_a_298947]
-
una dintre puținele tentative originale de a defini pur și simplu literatura la sfârșitul secolului al XX-lea. Au urmat apoi "Le mirage linguistique" (Paris, Ed. du Minuit, 1988)(trad.rom. "Mirajul lingvistic") , poate cea mai inteligentă privire critică asupra structuralismului, carte ce a stârnit entuziasmul lui Jean-Francois Revel ori Roger-Paul Droit; apoi "L'art de l'eloignement" (Paris, Gallimard, 1996)( trad. rom. "Arta îndepărtării", exegeză care, în lunga serie de sinteze asupra clasicismului, ocupă un loc distinct și proeminent. Ultimele
Thomas Pavel () [Corola-website/Science/297618_a_298947]
-
și ultimul om"(1991), unde sunt descrise, în spirit postmodern, condițiile sociale, economice, psihologice care impun deplasarea tuturor societăților de azi spre o unică formă de viață politică și socială, pe care el o consideră a fi liberalismul democratic burghez. Structuralismul are o tendință puternică de a fi științifică din dorința de a căuta un cadru stabil al fenomenului observat, o atitudine epistemologică perfect similară cu cea a gândirii Iluministe, incompatibilă cu cea postmodernă. În același timp aceste mesaje poartă o
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
și o critică implicită a gândirii coloniale care era considerată o parte a unui proces de civilizare prin care societățile bogate aduc cunoaștere, maniere și rațiune celor mai puțin educate. Poststructuralismul, care a fost un răspuns la orientarea științifică a structuralismului, a făcut loc relativismului cultural in structuralism, în timp ce nega orientările științifice. Sensul nu e prezent în semn, așa cum se credea în structuralism, căci acesta este răspândit pe tot lanțul de semnificanți și uneori nu poate fi descoperit cu ușurință. Nu
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
care era considerată o parte a unui proces de civilizare prin care societățile bogate aduc cunoaștere, maniere și rațiune celor mai puțin educate. Poststructuralismul, care a fost un răspuns la orientarea științifică a structuralismului, a făcut loc relativismului cultural in structuralism, în timp ce nega orientările științifice. Sensul nu e prezent în semn, așa cum se credea în structuralism, căci acesta este răspândit pe tot lanțul de semnificanți și uneori nu poate fi descoperit cu ușurință. Nu pot descoperi sensul prin simpla adiționare a
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
cunoaștere, maniere și rațiune celor mai puțin educate. Poststructuralismul, care a fost un răspuns la orientarea științifică a structuralismului, a făcut loc relativismului cultural in structuralism, în timp ce nega orientările științifice. Sensul nu e prezent în semn, așa cum se credea în structuralism, căci acesta este răspândit pe tot lanțul de semnificanți și uneori nu poate fi descoperit cu ușurință. Nu pot descoperi sensul prin simpla adiționare a cuvintelor, pentru a avea sens cuvintele ar trebui să poarte urmele celor care le preced
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
Bulding din Chicago. Acest stil reprezintă un nou mod de considerare a arhitecturii. Caracteristici: simplificarea formei și a ornamentelor, estetica este "mașinistă", eliminarea detaliilor inutile, predominanța funcționalului asupra formei. Modernismul exprimă o diversitate de idei și concepte stilistice printre care: structuralismul, formalismul, Bauhaus, stilul internațional La începutul secolului XX, contextul era oarecum potrivnic stilului decorativ din arhitectură. Arhitectul german Adolf Loos a declarat ca "ornamentul este o crima". În 1907, Peter Behrens a fost numit consultant artistic al firmei germane AEG
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
cea mai bună introducere autohtonă disponibilă. Studiile sale de filosofie a științei ("Teoria științifică", "Semantica și logica științei") au pus accent mai mult pe instrumentele pe atunci contemporane de analiză a teoriilor științifice. Pârvu poate fi considerat ca aparținând curentului structuralism din filosofia științei, urmându-i pe J. Sneed, W. Stegmüller, C. U. Moulines, W. Balzer etc. Analizele structuraliste ale teoriilor au fost aplicate de Ilie Pârvu în domeniul reconstruirii unor lucrări filosofice cruciale, precum "Tractatus" de Wittgenstein sau "Critica rațiunii
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
cu contribuții la „logica dialectică” marxistă. A fondat Institutul de Logică al Academiei Române, unde au fost reintroduși profesional mulți filosofi interbelici, inclusiv Noica. Un alt personaj marxist a fost Henri Wald (1920-2002), a cărui gândire a fost un amestec dintre structuralismul fracez și marxism, și a scris de asemenea o "Introducere în logica dialectică". Ion Ianoși (n. 1928) este un filosof marxist dintr-o clasă diferită, mai apropiat de literatură, fiind timp de mulți ani secretar al secției de critică literară
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
dezbatere mare și, prin urmare, este menționată că "a treia mare dezbatere". Dezbaterea între paradigmă a fost o dezbatere între liberalism, realism și radicalele teorii ale relațiilor internaționale. Dezbaterea a fost descrisă, de asemenea, ca fiind între realism, instituționalism și structuralism. A patra ”Mare dezbatere” a fost o dezbatere între teoriile pozitiviste și teoriile post-pozitiviste ale relațiilor internaționale. Confuz, este adesea descris în literatura de specialitate că "al treilea Mare Dezbatere", de către cei care resping descrierea disputa paradigmelor că o mare
Marile Dezbateri () [Corola-website/Science/329349_a_330678]