2,837 matches
-
aceasta? La 5 iunie 1778, sfințite. În vremurile acelea s-au întâmplat totuși și fapte mai bune. Uite, de pildă, Gavril, vătaful mănăstirii Dancul, pe când s-a însurat, a primit de la egumen un loc de casă în schimbul a treizeci de stupi, din care nu a dat mănăstirii decât cincisprezece din ei. Vătaful și-a făcut casă pe acel loc, dar s-a întâmplat ca un incendiu să-i pârjolească casa și locul să rămână gol, până ce ginerele său a făcut altă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
întâmplat ca un incendiu să-i pârjolească casa și locul să rămână gol, până ce ginerele său a făcut altă casă pe acel loc. La bătrânețe însă vătaful era chinuit de remușcări pentru faptul că nu și-a achitat datoria în stupi către mănăstire. Drept urmare, la 8 ianuarie 1784 a dăruit mănăstirii acel loc împreună cu casa făcută de ginerele său. Fapta este scrisă într-un zapis din care aflăm că „Viind și înaintea noastră Gavril vătaful și arătând că zapisul acesta este
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
împregiurul Copoului, cu vii ce sântu împregiur, și cu un sat, pe nume Rufenii, aproape, în ocolul târgului... așijderea și cu altu sat, anume Piscani, alături cu Rufenii... Iarăși am miluit... cu dzece boi și dzece iepe și cu patrudzeci stupi și cu cincidzeci de oi... Așijderea am mai dat... și un sălaș de țigani”. Vodă mai dă „câte treidzeci de lei” pe an la doi preoți și un dascăl ce vor sluji la această biserică, pentru îmbrăcăminte. Nu uită să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sfânta mănăstire, ce acmu de nou s-au zidit din temeliie aice în orașul Ieșilor unde să... prăznuiaște hramul... marelui ierarh... Spiridon, și o am miluit-o să aibă pururi a scuti... nici un ban să nu plătească”... pentru 500 de stupi, 500 de oi,700 de vedre de vin, vite și cai. Apoi la 21 ianuarie 1757 (7265) același voievod dăruiește mănăstirii venitul cântarului din Târgul Făinii: câte un leu pentru fiecare sac de făină vândut. Toate cele făcute până aici
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
care, nu numai că era vopsit până la rădăcină, uscat cu föhnul și tapat, dar în final devenise rigid din cauza cantității uriașe de fixativ cu care fusese tratat. Părul lui Dermot avea atât de mult volum încât arăta aproape ca un stup de albine. L-am privit fără să-mi ascund amuzamentul. Cunoșteam genul. Era tipul care frecventează barurile în care se bea de obicei vin, care oferă de băut, unul dintre bărbații ăia care la scurt timp după ce s-a prezentat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Improvizația asta trebuie să fi fost făcută pentru Arca lui Noe! — Arca, Arca barca, zise Sally. Și las-o mai moale cu prostioarele antiregaliste. Eva e o reginofilă. — O ce? — O reginofilă. O monarhistă. Te-ai prins? Ea e regina stupului, așa că nu fi antibritanic. N-am vrea să înceteze să facă treabă, așa cum a făcut motorul. Poate că nu-i de vină nici o bielă. Măcar dacă aș reuși să dau jos carcasa! zise Gaskell. Atunci mi-aș putea da seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
mă gândesc ce simplu ar fi de adăugat alte clădiri, dacă populația de la hotelul Existența depășește capacitatea casei mari. Visez visul lui Tom și posibilitățile mă încântă. Șaizeci de acri de pădure. Un iaz. O livadă de meri neglijată, câțiva stupi abandonați, o cabană în pădure, pentru distilarea siropului de arțar. Și iarba de pe peluza lui Stanley - iarba aceea minunată, nesfârșită, care se întinde de jur-împrejurul nostru și de-acolo mai departe. N-o să prindă viață, îmi spun. Planul lui Harry nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
În atribuțiile Învățătorului (cine altcineva să o facă: primarul, semianalfabet?, secretarul de partid, alaltăieri alfabetizat?); activitățile culturale la fel; cele sportive - așijderi. Și, dacă participau la tot felul de recensăminte (ale oamenilor, ale bunurilor mobile și imobile, ale animalelor, păsărilor, stupilor de albine...) - de ce nu și la „campaniile de lămurire”? Doar și asta era o campanie... culturalizatoare, nu? De introdus cultura-n mase; de luminat, de Îndrumat - de lămurit, ce mai...? Întâi și-Întâi, În explici neculturalizatului, nelămuritului, că trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ermitului! Ce le venise? — Baba, de ce suntem câteodată așa agresivi și lacomi, iar alteori suntem bucuroși doar să stăm sub copacul tău? — Într-una din zile, albina zumzăie mai tare, iar într-o zi cu ploaie stă în liniștă în stupul ei, le răspundea Sampath. Deși nota plin de religiozitate tot ce auzea, spionul încetase să mai încerce să-l înțeleagă pe Sampath. Cu cât vedea mai mult, cu atât era mai convins că secretul prezenței lui Sampath, cuvintele lui ciudate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
la care țineam foarte mult, În ciuda aspectului părăginit - În fața garsonierei și-am coborât Încet, În creierul meu derulându-se Încă tot soiul de idei și scenarii. Ce bine că azi era joi. Mâine piața Camden avea să vuiască precum un stup de albine, iar eu voi avea ocazia de a-mi pune În aplicare planul. 9 Când m-am trezit a doua zi de dimineață, mi-a fost foarte greu să-mi dau seama cum era vremea afară. După cum am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
mamă bună spre a nu rămâne familia fără urmași, n-o lăsa din îmbrățișare Cezar. — „La cage sans oiseaux, la ruche sans abeilles, la maison sans efants”, amintește Teofana comparațiile lui Victor Hugo. — Cum? Cum?întreabă Cezar. „Colivia fără păsări, stupul fără albine, casa fără copii”, am înțeles bine? — Da! Erau comparațiile lui Victor Hugo din poezia „Când copilul vine pe lume”. — Vezi, încetul cu încetul te familiarizezi cu ideea de a avea copii. Îmi plac foarte mult Cezar. Când întâlnesc
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Mitropolie. Copitele escadroanelor de escortă pârâiau prelung pe macadamul străzii. În frunte, într-o trăsură, prefectul poliției, în picioare, cu cilindrul pe ceafă, se agita țanțoș, strălucitor, ca un capelmaistru răsfățat, uitîndu-se înapoi în răstimpuri. Camera zumzăia discret, ca un stup în ajunul roitului. Tribunele pline de doamne păreau niște straturi de flori multicolore. Briliantele licăreau ca stropii de rouă, dimineața, pe petalele catifelate, însăși tribuna diplomatică era înflorită de uniformele atașaților militari, printre care miniștrii străini, în costumul internațional al
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
niște tei falnici înfloriți care-și revărsau parfumul îmbătător pășesc înăuntru. Observ chiar de la intrare că toate mesele sunt ocupate, doar într-un colț al salonului era una liberă. În bodegă, clienții vorbeau tare de credeai că ești lângă un stup de albine, fiindcă zumzetul și vorbăria estompa programul muzical al televizorului care stătea agățat ca un fluture uriaș pe unul din pereți. După ce m-am așezat, am făcut comandă de o halbă de bere. Lângă masa mea, doi bărbați trecuți
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
piscină stil Hollywood. Și chelneri șlefuiți și reci precum un diamant. Becalizare sau civili zație occidentală ? Ambele... Flori de mucegai... Un rahat imens prin care fojgăie gîndaci de bălegar și din care răsar flori diafane în jurul cărora roiesc albine fără stup. O societate care se scufundă și indivizi care se ridică, imprevizibil, unde te aștepți mai puțin, un spațiu abandonat și oameni care sfințesc locul. Dracu’ să mai înțeleagă această țară ! Cîndva, demult, am hotărît însă că o iubesc, așa că asta
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ori din alt cartier și le aruncați un pumn de bani ; interesul lor de înavuțire v-a salvat viața - comentează Amartya Sen. și-a pus-o Mandeville în a sa parabolă a albinelor : fără lăcomia fiecărei albine nu există bunăstarea stupului. Altfel spus, fără vicii private nu există virtuți publice. În orice caz, am putea spune că economia se naște în momentul în care Adam Smith preia această contradicție și o definește ca mecanism al „bunăstării națiunilor”. Măcelarii sau brutarii săi
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
bine făcut, cu sentinelă la intrare. Ușa însă nu ședea închisă nici o clipă. Mereu intrau și ieșeau ofițeri de diferite grade sau curieri plini de colb și asudați. Au intrat într-o încăpere unde era o mișcare ca într-un stup de albine. Așteaptă aici până raportez domnului colonel că te-am adus. Locotenentul a rămas stingher în atâta forfotă, mai ales datorită ținutei sale pusă la „patru ace”. Căpitanul s-a întors însă în câteva clipe. Poftește, domnule cercetaș. Locotenentul
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
coroborat cu o desfășurare de litanie, rostită melopeic: din greu ne mișcam cu o biată căruță de piatră / împingeam la loitră, apoi urcam din fugă. / drumul câteodată era ocupat de sunete / de diferite mărimi (...); Slăvit de firavi discipoli, înconjurat de stupii / cu alfabete. tălpile rămâneau / în țărâna fierbinte (...); pipăia drumul cu un șarpe (...) Tonul poemelor este, în general, elegiac, poetul refăcând drumul credinței și, în același timp, al reconstrucției proprii întru asumarea deliberată a acesteia, prin evadarea dintr-un sine inconștient
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Resturi de epistole și epifanii. În acest context, al absenței dialogului, libertatea e o robie, implicând o mai mare responsabilitate de a fi, cu atât mai mult cu cât se apropie ceasul al doisprezecelea, care-l face să se simtă stup prădat nainte să fi fost miere, vegheat de soarele orb în rolul lui Oedip, cu nostalgia originilor fruste, curate, de unde i-au pornit, atâtea câte sunt, norocul, tăria, pentru ca într-un Catren să sintetizeze drama omului de a fi om
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
văzând și socotind despre rândul mănăstirii numite Galata... că a căzut în mare slăbiciune și srăcie... (...) am dat-o și am închinat-o (...) cu tot ceea ce are sfânta mănăstire, cu sate, cu iazuri și mori, și vii și prisăci cu stupi și țigani, acolo unde se slăvește în lumea întreagă, la cetatea Ierusalimului...” În loc să-i pună pe cuvioșii călugări moldoveni la muncă, pentru a se întreține starea și nevoile mănăstirii, domnul găsește această soluție, foarte comodă, dar și profitabilă, din punct
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
într-însa și am dat-o și am închinat-o și cu voia mai sus spuse doamne Maria, fiica răposatului Petru Șchiopu voievod, cu tot ceea ce are sfânta mănăstire, cu sate, cu iazuri, și mori, și vii, și prisăci cu stupi și țigani, acolo unde se slăvește în lumea întreagă, la cetatea Ierusalimului... unde este cârmuitor și purtător de grijă chir Theofan slăvitul și marele patriarh al Ierusalimului”. De aici înainte pornește “ucazul” despre care am pomenit: “De aceea, rugătorii noștri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
patriarh al Ierusalimului”. De aici înainte pornește “ucazul” despre care am pomenit: “De aceea, rugătorii noștri călugării care vor locui... în această... sfântă mănăstire Galata să socotească despre venitul care vine într-un an de la toate satele și viile și stupii, să fie călugărilor pentru hrană și pentru pomenirea ctitorilor... Iar ce va rămâne mai mult din acel venit, din acel an, să aibă a-l strânge și a-l vinde egumenul... și să facă bani, însă toate cu știrea și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
al nostru Sfatu... am întăritu sfintii m(ă)n(ă)stiri... Aron Vodă și am iertat-o ca niciodată dajde să nu de, nici bani de împrumută să nu dea. Os(e)bit... să aibă a scuti și patru sute de stupi de desetină și cincidzăci de mascuri (porci castrați) de goștină (dare pe vite), și două sute de oi de goștină și optusprădzece pogoane de vii de pogonăritu. Așijdere,... cât vinu va face din viili m(ă)n(ă)stirii nici un banu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
care locuiau mai înainte într-însa și am dat-o și am închinat-o și cu voia... doamnei Maria, fiica răposatului Petru voievod, cu tot ceea ce are sfânta mănăstire, cu sate, cu iazuri, și mori, și vii, și prisăci cu stupi și țigani, acolo unde se slăvește în lumea întreagă, la cetatea Ierusalimului... și unde este cârmuitor și purtător de grijă chir Theofan slăvitul și marele ptriarh al Ierusalimului”... ― Decăderea și sărăcirea mănăstirii Galata s-a produs doar în 34 de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
trăi călugării acolo... și acești poslușnici să fie în pace de darea mare sau mică... și angării ce sunt pe alți săraci în țara aceasta... Întru-același timp... am închinat această... mănăstire, cu tot ce are, moșii și vii, prisăci și stupi, țigani și cu tot venitul, la sfânta mănăstire ce se numește Vrieanu de la Rumeli”... ― Din nou o închinare “cu tot ce are” o mănăstire. ― Aș face o remarcă, părinte. ― S-o auzim . ― Din cele citite mai sus, se vede că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Theodor Calimh voievod spune: “Văzând hrisoasvele de miluire ce au avut de la alți luminaț(i) domni ce-au fostu mai înainte de noi, iată că și domniia mea... am miluit printr-acestu hrisov... ca să aibă a scuti... aceste bucate: o mii de stupi la desătină, și optu sute oi la goștină, și vădrăritul pe tot vinitul ce va ieși din opt pogoane de vii, ce are aici la Ieși, și pe cincisprezece pogone ce are la Odobești, cum și pogonăritul pe aceste vii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]