2,123 matches
-
Propun ca această seară minunată s-o începem cu piesa Valurile Dunării,o operă cu răsunet în lumea muzicii internaționale, compusă în urmă cu un secol de către compozitorul român Iosif Ivanovici. Au urmat aplauze și urale îndelungi, apoi o liniște suavă învălui sala. Primele acorduri începură să se facă auzite, iar Elena păși prima pe ringul de dans, foșnindu-și rochia de mătase, ca o ispită dulce adusă valsului nemuritor. Bărbații o sorbeau din ochi, iar Nicu se simțea mândru că
SCRIEREA UNEI ISTORII de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1009 din 05 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352318_a_353647]
-
în amurgul din seară și sclipirea din zori este-n firul de iarbă crescut din pământ în lacrima mamei când pruncu-i rostește întâiul cuvânt în iubirea purtată în gând în bucata de pâine oferită cu drag la flămând în alinturi suave dăruite cândva de bunici în nimicuri mai mari în nimicuri mai mici fericirea e-n soare și ploi fericirea e-n noi Referință Bibliografică: Fericirea e-n noi / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1013, Anul III, 09
FERICIREA E-N NOI de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352395_a_353724]
-
și florile sunt subiecte pentru aceste poezii cu reguli stricte, înrudite structural cu pastelurile-elegiace. De asemenea, grupajul cuprinde și câteva rondeluri legate de anotimpuri și unele dedicate florilor de primăvară. Un rondel aparte este cel intitulat Timp, în care răzbat suave acorduri nostalgice legate de ireversibilitatea acestei categorii filozofice inexorabile în lupta cu omul, abordate de toți poeții de-a lungul mileniilor. “Se scurge timpul și viața-n el se varsă, / Părând a fi mormânt pentru ce-i viu / Fără speranța
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
despre modul în care face combinațiile de culori Casian. Tânărul artist (ale cărui picioare nu atingeau nicidecum podeaua!) stătea serios și relaxat, pot zice, lângă mămica lui. Simona era elegantă, de-o eleganță clasică ... costum, cămașă cu volane ... Un zâmbet suav îi lumina fața. Nu cred că auzea nimic din ce se spune ... Ochii ei priveau spre Sorin, dar nu-l vedeau. Cine e doamna de lângă copil?” mă întrebă discret d-na Directoare. “E mama lui Casian, Simona Stoița!” îi răspunsei
PORTRETUL UNEI MAME de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350542_a_351871]
-
zboară, Ca-n jocul de a nu muri, Crezând mereu în primăvara, În care el va reveni! FLOAREA DIN STEA De mana cerului, stropită, Râdea o floare-n glastra sa Și se credea, mult, prea iubită În fața vremii ce trecea. Suava rouă- a dimineții, Și ziua care va să fie, Îi răcorește ochii vieții Cu-o nouă, mare bucurie. Așa, trecând clipă cu clipă, Privind spre cerul ce-o iubea, De-odată prinde o aripă Și- ajunge floare într-o stea
TRAMVAIUL LUI LABIŞ (VERSURI) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350586_a_351915]
-
a zis, cine a zis, că dragostea nu are vârstă! Sânul îi alunecă din cupa sutienului alb și fin dantelat. Mătasea îmi gâdila vârfurile degetelor și-mi transmise fiori de plăcere în tot corpul. Toată ființa sa degaja un parfum suav de violete. M-am oprit din nebunia instinctului carnal și m-am așezat mai cuminte, alături de ea. Mi-era teamă să merg mai departe. I-am văzut în priviri nedumerirea și dezamăgirea. Pentru mine era totul prea repede. De mulți
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350561_a_351890]
-
înălțimilor, face să pătrundă rărunchii privitorilor. Fiecare floare are proprietăți noi în context. De pildă, floarea de ceară picură mir, alină durerea, floarea de dragoste este simfonia fericirii, crinul este un „colț de stea catifelată”; irisul este „dor în plângere suavă”; laleaua își vibrează cupa în dor și uitare, trandafirul (cum altfel?) este „rege-al florilor de dor”; frezia răspândește „sclipirea în mărgăritare”; zambila este „a soarelui copilă”; parfumul florii de cais vestește primăvara, crizantema este „surâsul toamnei în lumină”; lăcrămioara
PREZENTARE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351284_a_352613]
-
Pământul tace, parcă mă măsoară/ Nu mă mai știu sau poate mai exist/ Aripile de cer m-au părăsit/ Hulubul alb se roagă să nu moară/ Văzduhul fagurii nu-mi mai întinde/ La porți durerea, rânjitoare sclavă/ Încă lovește hohotind suavă/ Albastrul odinioară paradis/Ce grea povară palidă penumbra/ În inimă, călătorită țara, goală/ De visu-n doi neputincios învins/ Care-a uitat și ce-a mai vrut să ceară/ Când timpul ca pe un mort frumos/ L-a plâns!”) luciditatea asumării
ROMÂNIA LITERARĂ LAURENŢIU ULICI. PRIMA VERBA. DIFERENŢE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351392_a_352721]
-
a mai rămas, Editura "Almarom", Rm. Vâlcea, 1998, o continuare a stilului binecunoscut al poetului, romantic, în care fluxul memoriei răscolește interiorități tulburi ce trec printr-o criză a înserării vieții. Poetul e la limita dintre confesia lină și delirul suav, amestecând, într-o regie bine temperată, referința culturală cu amănuntul biografic: Totul era și aievea, era și ca-n povești/ Nici măcar nu știam ce frumusețe ne doare,/ Și-abia într-un târziu am înțeles că, fără de veste,/ Se aprinsese în
CE-A MAI RĂMAS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351467_a_352796]
-
amintire Halucinează bălți de nuferi albi Din care ursitoare ies bizare Ni s-au închis ieșirile la mare Zăpezile cad roată peste Alpi; Se cerne seara pe lambriuri joase O dublă confruntare ne pândește Din menghina ursitei ca un clește Suav teroarea ne-a pătruns în oase O sevă dulce timpuriu se lasă Pe ochii adormiți pe jumătate Se-aude vag un clopot care bate Și cad vrăjiți în somnul de melasă. Referință Bibliografică: Amurg pe cai / Ion Untaru : Confluențe Literare
AMURG PE CAI de ION UNTARU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351520_a_352849]
-
Acasa > Versuri > Iubire > SENSIBILĂ VIOARĂ Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 692 din 22 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Suavă aduni și dăruiești imagini sensibilă vioară te risipești te aduni în strălucire femeia mamă înrourează vieți speranță dimineață iubiri și împliniri nevinovate trăim prin voi plaiuri divine departe fără voi e cloaca plină de păcate azur noapte de vis zbucium
SENSIBILĂ VIOARĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350772_a_352101]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > ZÂMBET DE COPIL Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1592 din 11 mai 2015 Toate Articolele Autorului M-a atins un zâmbet suav de copil și m-am trezit că-mi înflorește cerul, îmbrățișându-mă deodată cu misterul unui alt răsărit, descoperit subtil. Mi-au devenit pleoapele aripi imaculate, purtându-mi visele prin lumea inocentă a fluturilor, cu o gingășie insistentă, ce-ar
ZÂMBET DE COPIL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350875_a_352204]
-
cu-atingeri cristaline, ce mă vor zugrăvi în magice - acuarele. Dac-am uitat cândva al bucuriei stil și am purtat prin ani poveri nenumărate, departe le-am lăsat, sau le-am uitat pe toate când m-a atins un zâmbet suav de copil. Referință Bibliografică: ZÂMBET DE COPIL / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1592, Anul V, 11 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ZÂMBET DE COPIL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350875_a_352204]
-
De Crăciun îi vom aprinde o lumânare pe mormânt și suntem siguri că peste flacăra ei va ninge cu aripi de îngeri. I-a rămas în urmă căruciorul cu rotile ca să le arate oamenilor că uneori viața nu e plutire suavă, ci povară și rană. Vă vom colinda și pe Dumneavoastră, în gând. Primiti colindătorii? Cu mult drag, fondatorul și coordonatorul Centrului de Zi Cezara.” Am rămas pround impresionată de câtă putere i-a oferit Dumnezeu acestui om, ca să-și prefacă
CÂND NINGE CU ARIPI DE ÎNGERI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350867_a_352196]
-
MĂR Am fost parte din copacul ce a luptat pentru a supraviețui în gerul iernii; Am fost un mugure firav tremurând pe o creangă de măr; Am devenit, apoi, un boboc roziu îmbăiat în ploaia vernală; Acum, sunt o apariție suavă: mi-am prins diafane petale alb-roz, discret parfumate, m-am oglindit îndelung în raza de soare și, cu emoție, mă pregătesc pentru balul culorilor ce stă să înceapă în grădină. Bucuria m-a fardat în roz. Sunt așa fericită! Este
GEORGETA MUSCĂ-OANĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351597_a_352926]
-
de afară... răceala din mine / iubirea din tine a ieșit la iveală / Am zărit tremurând norii, fiorii de-o clipă / Nu mai e nimeni / elanul meu moare / răsăritul e rece... fără culoare » Mai este nevoie de vre-un comentariu ? Profunzimea suavă a versurilor se înalță în conștiința noastră ca o catedrală a spiritului ! Ce este un poet în esența lui intimă ? Iată cum se vede pe el însuși Aurel Avram Stănescu, îndatorat muzei poeziei pînă dincolo de metaforă: “O metaforă s-a
ABSTRACŢIUNI CANTABILE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351694_a_353023]
-
restul din aer, / am trecut pe la casa de lângă vis; / bătea vântul cu lacrimi / din flori de umbre, pe alei; / ceasul din nori era oprit - / ca lumina din mine; / aproape de cer am văzut întunericul alb - / răsucit pe la colțuri de-un abur suav de tristeți” (Noapte bună, iubito!”) - se poate socoti un artist al cuvântului în toată regula. Nu o dată poeta se confruntă cu dezamăgiri și înstrăinări de oameni și de sine, și atunci i se pare că: ”nu mai există nimic / castelele
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
ne vedem copii, zburdând pe câmp, sau tineri dați în mugur îndrăgostiți lulea, purtând povara dulce a iubirii, apoi trecuți prin goluri și golgote deșarte ne resemnăm sub semnul înțeleptului ra. cu toți plecăm odată-n pribegie, dar nu uităm suavul vieții tril din primăvara soarelui de-april ce ne deschide calea spre visare. miercuri, 6 februarie 2013 Referință Bibliografică: în zâmbetul tău se-arată primăvara / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 768, Anul III, 06 februarie 2013
ÎN ZÂMBETUL TĂU SE-ARATĂ PRIMĂVARA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351758_a_353087]
-
când crengile în geam îmi bat, Măicuță scumpă, te-am simțit cum la mine ai intrat: Prin perdeaua de lumină ai pătruns ușor, ca o zeiță, Și de masa mea de lucru, unde eu făceam o schiță, Te-ai apropiat suavă, iar fruntea ta-mi era înnourată De suferința acelei boli păgâne, și-atât de blestemată! Care te-a-ndepărtat de casa ta, ah! și singur m-ai lăsat; În lumea celor drepți, eu știu că Domnul loc ți-a dat
OMAGIU MAMEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346579_a_347908]
-
când crengile în geam îmi bat, Măicuță scumpă, te-am simțit cum la mine ai intrat: Prin perdeaua de lumină ai pătruns ușor, ca o zeiță, Și de masa mea de lucru, unde eu făceam o schiță, Te-ai apropiat suavă, iar fruntea ta-mi era înnourată De suferința acelei boli păgâne, și-atât de blestemată! Care te-a-ndepărtat de casa ta, ah! și singur m-ai lăsat; În lumea celor drepți, eu știu că Domnul loc ți-a dat
OMAGIU MAMEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346580_a_347909]
-
când crengile în geam îmi bat, Măicuță scumpă, te-am simțit cum la mine ai intrat: Prin perdeaua de lumină ai pătruns ușor, ca o zeiță, Și de masa mea de lucru, unde eu făceam o schiță, Te-ai apropiat suavă, iar fruntea ta-mi era înnourată De suferința acelei boli păgâne, și-atât de blestemată! Care te-a-ndepărtat de casa ta, ah! și singur m-ai lăsat; În lumea celor drepți, eu știu că Domnul loc ți-a dat
MAMEI, CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346581_a_347910]
-
pe negândite, E ochiul care vede fără a ști să vadă, E visul ce se naște din visele ciuntite. Pe drumul de sfârșit, trăgând consensuri grave, Ne dezbărăm, pragmatic, de ale vieții mituri, Cădem în doruri stranii și-n hibernări suave, Cu unica dorință de a rămâne singuri. COBORÂND SPRE CER Îmi dau bani și-mi dau averi Pentru ziua cea de ieri. Îmi dau sufletul din mine Pentru ziua care vine. Nu las loc de îndoială, Când cobor fără sfială
POEME PENTRU ZILE SIMPLE (1) de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346711_a_348040]
-
2010. (E. D.) * (Mormântul lui Ioan al Crucii) Aspirarea aerului umplea dimineața. Ai mers, încet, până la piatra cea gravă. Nu te-ai dus pentru a vedea, ci pentru a nu vedea. Singuri, în dimineață, tu și singurătatea-ți. Curgea aerul suav. Obscuritate, lumina ta. * (Unei frunze uscate) Ca sosită din rămurișuri celeste, frunză veștedă, cazi pe pământul splendorii și durerii pentru a ne arăta săvârșirea, extincția, așteptarea? Noi de asemenea, smulși, uscați, cădem pe pământul nesfârșit, ca o floare a negării
ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA, UMBRA ŞI APARENŢA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346695_a_348024]
-
ta doar apasă pe lut mai puțin decât tine. Și încă mai puțin decât umbra-ți, pasul nostru-n țărână. * Acele reflexe, limpezi, pe țesătura ce ia pe suprafața ei darul cerului clar, nu beau din fântâna nimicului: sunt nimicul, suavă splendoare a cerului uimit. Acel nimic se dăruie numai omului neștiutor, în tăcere. Tot ce atingem, acum, acele reflexe, scaunul, peretele iluminat, toate se privesc în vid, avide. * Nimic, nimicul, însetatul nimic, petele, unduitoare, șerpuiesc peste perdea, nimic, la fel
ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA, UMBRA ŞI APARENŢA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346695_a_348024]
-
obstante, me entristece y desearía que estuvieras aquí con nosotros, sentado contemplando el măr. Ya comienza a hacer calor y mi cuerpo, como los lagartos, despierta! Cómo me gustaría hablar contigo detrás de una buena taza de te, mientras la suave brisa marină nos reconforta y la luz nos hace entornar los ojos! Ojalá pudiera, solo por un instanțe, compartir estas emociones contigo... Tu amigo, Coriolano 24 februarie 2011 Referință Bibliografica: Cea mai frumoasă scrisoare pe care am primit-o vreodată
CEA MAI FRUMOASĂ SCRISOARE PE CARE AM PRIMIT-O VREODATĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351041_a_352370]