5,777 matches
-
mențină supraviețuirea statului și - când opurtunitatea se prezenta - să obțină unele câștiguri teritoriale și față de puterile vecine 1. Aceste acțiuni au fost, se Înțelege, În mare măsură limitate de Învecinarea imediata a României cu cei doi poli de putere din subsistem. Înțelegând foarte bine pericolul pe care Îl reprezentau atât Austro-Ungaria, cât și Rusia, și percepând o balanță strânsă Între cei doi poli În regiune 1, politica externă și de securitate românească a valorificat poziția geostrategică privilegiată de care dispunea și
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
strânsă Între cei doi poli În regiune 1, politica externă și de securitate românească a valorificat poziția geostrategică privilegiată de care dispunea și a urmărit, În mod constant, să se afirme ca echilibrator al balanței de putere din propriul său subsistem - În raport cu puterile de rangul său -, ca bază a unei relații privilegiate cu marile puteri ale subsistemului În vederea consolidării securității naționale. De pildă, implicarea României În cel de-al doilea război balcanic (1912-1913) reprezintă clar o decizie de balansare Împotriva Bulgariei
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
poziția geostrategică privilegiată de care dispunea și a urmărit, În mod constant, să se afirme ca echilibrator al balanței de putere din propriul său subsistem - În raport cu puterile de rangul său -, ca bază a unei relații privilegiate cu marile puteri ale subsistemului În vederea consolidării securității naționale. De pildă, implicarea României În cel de-al doilea război balcanic (1912-1913) reprezintă clar o decizie de balansare Împotriva Bulgariei care prin câștigarea războiului, putea să ajungă să domine spațiul balcanic și să devină o rivală
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
raportul de forțe pe flancul sudic al frontului de est. Așa cum am menționat deja, România a fost În toată această perioadă, Începând cu 1878, un stat revizionist moderat, Îndeosebi În ceea ce privește frontierele de vest, est și nord-est. În privința părții sudice a subsistemului, România practica mai degrabă o politică de status quo, cu precădere după cel de-al doilea război balcanic (1912-1913) În urma căruia raporturile de forțe Între ea și Bulgaria În special s-au stabilizat, România devenind arbitrul și echilibratorul acestei regiuni
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
practica mai degrabă o politică de status quo, cu precădere după cel de-al doilea război balcanic (1912-1913) În urma căruia raporturile de forțe Între ea și Bulgaria În special s-au stabilizat, România devenind arbitrul și echilibratorul acestei regiuni a subsistemului. Ca atare, momentul 1916 a pus România În fața unei decizii În ceea ce privește ordinea priorităților sale de politică externă: tentativa de anexare a Transilvaniei, Banatului și Bucovinei pe seama Austro-Ungariei sau a Basarabiei pe seama Rusiei? Întrucât balanța la nivel sistemic nu mai era
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
lui Ion Antonescu (1940-1944). În perioada cuprinsă Între 1919-1938, politica externă și de securitate românească s-a definit ca una de status quo ce vădea un interes sporit al României de a-și consolida atât puterea, cât și poziția În cadrul subsistemului său de relații internaționale. Rolul de echilibrator se manifesta În această perioadă În diferite ocazii, de la Mica Înțelegere (1920-1921) și până la deciziile de intrare În război, În 1941. Orientarea politicii externe și de securitate care se produsese În august 1916
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și solidă cu puterile vestice - Îndeosebi cu Franțaxe "Franța", care urma să devină garanta securității naționale În anii până la izbucnirea celei de-a două conflagrații mondiale (1939). Odată cu ascensiunea Germaniei naziste (1933-1938) până În postura de potențial hegemon, sistemul internațional și subsistemul de relații internaționale al statului român a suferit o serie de schimbări la care România a răspuns formulând o nouă strategie de securitate. Subsistemul de relații internaționale din centrul și sud-estul Europei era unul multipolar: cu Germaniaxe "Germania" nazistă, Italia
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
conflagrații mondiale (1939). Odată cu ascensiunea Germaniei naziste (1933-1938) până În postura de potențial hegemon, sistemul internațional și subsistemul de relații internaționale al statului român a suferit o serie de schimbări la care România a răspuns formulând o nouă strategie de securitate. Subsistemul de relații internaționale din centrul și sud-estul Europei era unul multipolar: cu Germaniaxe "Germania" nazistă, Italia, Uniunea Sovietică, Marea Britanie și Franțaxe "Franța" ca mari puteri și cu un potențial hegemon - Al treilea Reich. Decizia de intrare În război (1941) s-
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Germaniaxe "Germania" nazistă, Italia, Uniunea Sovietică, Marea Britanie și Franțaxe "Franța" ca mari puteri și cu un potențial hegemon - Al treilea Reich. Decizia de intrare În război (1941) s-a manifestat ca o decizie de aliniere, date fiind noile coordonate ale subsistemului est-european. Odată cu semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov (1938), Europa de Est rămâne practic fără apărare În fața Germaniei naziste. Încercarea autorităților de la București de a consolida o serie de alianțe defensive cu marile puterii vestice a eșuat, În mare parte datorită faptului că Franța era
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
că trupele naziste trebuiau Înfruntate fără aliați, posibilitate mai degrabă suicidară având În vedere capabilitățile și pregătirea armatei române. Prin urmare, nu existau opțiuni de alianță ale României În 1940, iar singura decizie coerentă În ansamblul mai larg al unui subsistem hegemonic era alinierea cu hegemonul. Schimbarea balanței de putere odată cu intrarea URSS și SUA În război (1941-1942) au determinat, În cele din urmă, o nouă schimbare a strategiei României care, la 23 august 1944, Întoarce armele Împotriva Germaniei și aliaților
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
se confruntau din nou pe teritoriul național, crescând exponențial riscul unei invazii a Armatei Roșii care ar fi putut desființa statul român. 9.2. România În spatele Cortinei de Fiertc "9.2. România În spatele Cortinei de Fier" În timpul Războiului Rece (1945-1991), subsistemul de relații internaționale al României a fost unul strict hegemonic: Întreaga Europă de Est și de Sud-Est s-a aflat În spatele Cortinei de Fier, respectiv În sfera de influență a URSS. Deși Mearsheimer aprecia că, la nivel sistemic, bipolaritatea este
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
a aflat În spatele Cortinei de Fier, respectiv În sfera de influență a URSS. Deși Mearsheimer aprecia că, la nivel sistemic, bipolaritatea este mult mai stabilă datorită simplității - număr redus de diade conflictuale posibile și, de aceea, predicticilitate crescută - la nivelul subsistemului hegemonic stabilitatea era dată numai de puterea covârșitoare a URSS, hegemonul subsistemului, care amenința și ținea toate statele din sfera sa de influență În șah (Mearsheimer, 2003). În toată perioada dintre 1945-1991, politica de securitate românească a fost gândită pe
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
URSS. Deși Mearsheimer aprecia că, la nivel sistemic, bipolaritatea este mult mai stabilă datorită simplității - număr redus de diade conflictuale posibile și, de aceea, predicticilitate crescută - la nivelul subsistemului hegemonic stabilitatea era dată numai de puterea covârșitoare a URSS, hegemonul subsistemului, care amenința și ținea toate statele din sfera sa de influență În șah (Mearsheimer, 2003). În toată perioada dintre 1945-1991, politica de securitate românească a fost gândită pe trei mari coordonate: În raport cu puterile vestice (NATO), În raport cu statele Pactului de la Varșovia
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de securitate națională a României a fost construită, așa cum este, de altfel, tipic pentru sistemele hegemonice, În jurul Pactului de la Varșovia patronat de URSS. În perioada anterioară creării URSS, România se bucura de un statut privilegiat de stat echilibrator Într-un subsistem alcătuit În marea lui majoritate din state-tampon Între doi sau mai mulți centri de putere continentali, ceea ce Îi oferea o libertate de acțiune și un control mare asupra propriei sale politici externe și de securitate și, implicit, posibilitatea ca acțiunile
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
internațional să fie expresia nemijlocită a propriilor interese naționale. Începând cu instaurarea hegemoniei sovietice În Europa Centrală și de Sud-Est, politica externă și de securitate a României va fi În mod vădit Îngrădită și limitată, iar dependența acesteia față de hegemonul subsistemului va tinde să fie din ce În ce mai profundă. Deciziile majore asupra politicii externe de securitate nu se mai iau strict la nivel intern, ci și la Moscova. Principalul mijloc prin care URSS a limitat capacitatea României de a acționa pe scena mondială
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
poate reprezenta un exemplu de tentativă de balansare, dar cedările imediate ale elitei politice de la București În fața propunerilor URSS de reformare a Pactului de la Varșovia dovedesc inconsecvența unei politici externe, anume inexistența unei strategii deliberate și continue de ieșire din subsistemul hegemonic dominat de sovietici. Trebuie Însă subliniat faptul că dependența României de URSS s-a manifestat pe Întreaga perioadă a Războiului Rece la nivelul cel mai fundamental - cel al supraviețuirii statului român În contextul confruntării nucleare est-vest, motiv pentru care
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
români. Statutul de „vioară a doua” care, În cel mai fericit caz, Îi era rezervat României din cauza capabilităților sale militare limitate, dar și din cauza procesului de dezvoltare lent și nemulțumitor, nu satisfăcea În nici un caz aspirațiile României de echilibrator al subsistemului 1. De aceea, tendințele de distanțare ale României față de Moscova nu se manifestă nici măcar o singură dată În domeniul militar, ci cu preponderență În domeniul economic, prin relația privilegiată pe care Bucureștiul căuta să o stabilească atât cu Occidentul, cât
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
1991 și 2004" Securitatea națională a fost profund reevaluată odată cu sfârșitul Războiului Rece și a Revoluției din decembrie 1989 care a plasat România pe calea tranziției lente și pline de obstacole către democrație și economia de piață. Odată cu destrămarea URSS, subsistemul de relații internaționale din sud-estul Europei suferă un proces de fragmentare și restructurare. În plus, colapsul URSS lasă un vid de putere care, treptat, pe parcursul anilor ’90 va fi umplut de SUA. Sistemul internațional devine unipolar; subsistemul sud-est european, de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Odată cu destrămarea URSS, subsistemul de relații internaționale din sud-estul Europei suferă un proces de fragmentare și restructurare. În plus, colapsul URSS lasă un vid de putere care, treptat, pe parcursul anilor ’90 va fi umplut de SUA. Sistemul internațional devine unipolar; subsistemul sud-est european, de asemenea. Mai mult decât atât, o serie de dezvoltări teoretice din domeniul relațiilor internaționale În ceea ce privește abordările asupra securității ale Școlii de la Copenhaga, susținute de normele și instituțiile ordinii mondiale postbelice, au determinat o serie de schimbări majore
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
apropiate cu puterile din Vest. Izolarea diplomatică a României În această perioadă se datorează, Într-adevăr, unor caracteristici de ordin intern ale țării, care trezeau Încă nemulțumiri sau suspiciuni În Occident. După colapsul URSS (1991), România este proiectată În mijlocul unui subsistem trezit din amorțeala ideologică din ultima jumătate de secol, aflat fără apărare propriu-zisă În fața „pericolului occidental”. Strategia de securitate națională elaborată În 1991 de către autoritățile române sub titlul de „Concepția privind securitatea națională a României” este una care, În mod
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
nu este nici ea neglijată. În mod absolut conjunct, revine În prim-plan poziția la care România aspiră, respectiv aceea de factor de stabilitate (dar și stabilizator, cu implicațiile pe care le presupune În termeni de putere și influență) În subsistemul său de relații internaționale, dezvoltat și implementat prin politici cooperative și de bună Înțelegere cu toți vecinii săi. În centrul atenției În această perioadă se află și controlul democratic asupra armatei, precum și relația civil - militar, care În noul context intern
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
sistemului internațional și a parametrilor acestuia. Acestea sunt În mare măsură elementele de continuitate cu politicile de securitate națională anterioare alături de reafirmarea rolului României de factor de stabilitate și promovare a valorilor și principiilor democrației, a păcii și securității În subsistemul relațiilor internaționale din care face parte, dar și la nivel internațional. Elementul central În această versiune din 2006 intervine sub forma unei echilibrări a importanței strategice a brațelor securității naționale identificate ca fiind: statutul de membru al NATO și UE
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
comunității internaționale de securitate, Între politica internă, În general, și cea externă. Schimbările sistemului internațional Însă, rapida trecere spre un multipolarism neechilibrat, ar putea produce reașezări În sistemele de alianță, ar putea reașeza raporturile de forță de pe continent și din subsistemul de relații internaționale al României. Schimbarea proximă a structurii de putere a sistemului internațional poate reordona prioritățile de securitate ale României Într-un sens realist sau o vor putea face să adere la proiectul Europei federale. Lecturi recomandate Hitchins, Keith
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
pentru a Înțelege natura și dinamica relațiilor internaționale și a problemelor de securitate contemporane, cât și pentru a micșora riscul de a eșua În procesul decizional real. Capitolul identifică trei tradiții de analiză a interacțiunilor la nivel regional (sistemul subordonat, subsistemul internațional și complexul regional de securitate), discută agenda fiecăreia și arată În ce mod se pot articula elementele locale, naționale și dimensiunea globală prin intermediul regiunilor. De asemenea, studiul sugerează faptul că evaluarea eficientă a amenințărilor de securitate la nivel regional
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
autoréglage; engl. self-adjustment) - Posibilitatea unui sistem de a se echilibra în raport cu un program care poate fi stabil (fix) sau apt de reorganizări (sinonim cu autoconducere). După Golu și Dicu (1972), autoreglajul este „un ansamblu de acțiuni (transformări) aplicate de către un subsistem (numit mecanism de reglare) altui subsistem (numit obiect al reglării) în interiorul unuia și aceluiași sistem”. Autoreglajul presupune complementaritatea funcțiilor de comandă și control. Structurile operaționale ale reglării și autoreglajului cuprind următoarele elemente: a) mecanismul ce elaborează semnalele de autoreglaj în
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]