7,897 matches
-
pus în legătură cu engleza, dar și pentru că, fiind mai puțin previzibil decât retardat, are o anume expresivitate; s-ar putea să conteze și faptul că e mai scurt. Oricum, este deja impresionantă adaptarea anglicismul recent, manifestată în flexiunea și derivarea sa: substantivul masculin retard are formă de plural - „retarzii de azi, viitorul de mâine" (lacolt.wordpress.com) - și un corespondent feminin: „retardele nu se prind că le-a pus pe liber" (veronicaacara.blogspot.com). S-au format și diminutive cu valoare ironică
„Retard“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6375_a_7700]
-
de bucurie" (ibid.); „concursuri retarde la TV" (fiimaibun.ro). Am găsit în texte, rar, și folosiri adverbiale -„un hamburger ... țopăie retard" (badpolitics.ro) -, precum și un sens nou atribuit verbului a (se) retarda - „țara se retardează din ce în ce mai tare" (youtube.com) - sau substantivul retardeală: „eu, molipsită de retardeală, am scos vreo 5 aberații, după care m-am oprit" (blogger.com). Dicționarele noastre nu înregistrează anglicismul retard și familia sa lexicală; cred că nici n-ar fi cazul să o facă, cel puțin deocamdată
„Retard“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6375_a_7700]
-
daciaclub.ro) etc. Exemplele de mai sus arată că formula la blană este echivalentă cu la podea, descriind pur și simplu situația în care pedala de accelerație este apăsată („călcată") la maximum. Nu e nicio îndoială că în acest context substantivul blană are sensul popular, de „scândură": nu atât pentru că s-ar produce (cum observa cineva, în glumă), o identificare între mașină și căruță (e drept că Dicționarul limbii române, Tomul I, A-B, 1913, citează „blana carului, adecă fundul carului
„La blană“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6391_a_7716]
-
destul de evident că instant a intrat în română ca adjectiv, mai ales prin intermediul unor sintagme: inițial, din domeniul alimentar (cafea instant, lapte instant, supe instant etc.); ulterior, și din terminologia internetului (mesagerie instant). În engleză, instant (mai ales adjectiv și substantiv, rar adverb) provine din vechea franceză; în cuvânt se recunoaște ușor un etimon mai îndepărtat comun cu al adjectivului și adverbului românesc instantaneu (împrumut din secolul al XIX-lea - atestat în dicționarul lui Frédéric Damé, din 1893 - al derivatului francez
Instant by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6406_a_7731]
-
totuși, că uzul e în favoarea accentului pe finală. Deplasarea de accent (frecventă în cazul multor împrumuturi și întâlnită chiar la vorbitori care cunosc bine limba engleză) a fost produsă de o presiune analogică puternică: există în română sute de adjective, substantive și adverbe în -ant (vacant, șocant, izolant, vibrant, ignorant, frustant etc.), toate cu accentul pe finală (cf. Dicționar invers al limbii române, coord. Cecilia Căpățînă, 2007). Nu știu dacă anglicismul instant se va impune până la urmă în limba comună; deocamdată
Instant by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6406_a_7731]
-
atenția asupra lucrului despre care urmează să se comunice o informație nouă. Nimeni nu contestă utilitatea unui asemenea mijloc gramatical; construcția în sine este însă, cel puțin deocamdată, nerecomandabilă. Față de utilizările obișnuite ale participiului legat, care apare în vecinătatea unui substantiv sau ca nume predicativ, acordându-se („discuțiile legate de lege", „un sfat legat de problema ta", „întrebarea e legată de situația agricolă" etc.), locuțiunea (în curs de fixare) legat de are particularitatea de a fi invariabilă. Construcția nu mai presupune
Legat de... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6095_a_7420]
-
nume predicativ, acordându-se („discuțiile legate de lege", „un sfat legat de problema ta", „întrebarea e legată de situația agricolă" etc.), locuțiunea (în curs de fixare) legat de are particularitatea de a fi invariabilă. Construcția nu mai presupune acordul cu substantivul pe care îl însoțește - „Ministerul Muncii oferă primele explicații legat de plata contribuțiilor la bugetul de stat" (Curierul fiscal, 11.08.2010) - sau e folosită în dependență de verb, fără prezența unui substantiv regent: „Ministerul muncii reacționează legat de blocarea temporară
Legat de... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6095_a_7420]
-
fi invariabilă. Construcția nu mai presupune acordul cu substantivul pe care îl însoțește - „Ministerul Muncii oferă primele explicații legat de plata contribuțiilor la bugetul de stat" (Curierul fiscal, 11.08.2010) - sau e folosită în dependență de verb, fără prezența unui substantiv regent: „Ministerul muncii reacționează legat de blocarea temporară a rambursărilor" (stiiiong.ro, 31.03.2010). Foarte des, construcția apare la început de enunț, introducând tema sau subtema în discuție: „Legat de reducerea posturilor la Filarmonică și teatre, Blaga către Ciuhandu
Legat de... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6095_a_7420]
-
ro); „Vanghelie rulls... în București" (webdesignbox. ro/forum), „dis co tineretului rulz!!!!" (tourismguide.ro), „Bacău rullz" (taraluiandrei.ro), „mondenii rulez!" (mondenii.primatv.ro). Pe măsură ce se răspândește, cuvântul își pierde legătura cu originalul și este folosit, ca intensificator invariabil, și pe lângă substantive la plural: „V-ați prins că alcoalele din Prahova ruls" (verdeploaie.blogspot.com). Echivalarea lui rules (rulz) prin rulează e, probabil, rezultatul unui joc de cuvinte: al unei apropieri formale care poate să amuze tocmai prin inadecvarea ei, prin confuzia
Rulează by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6111_a_7436]
-
Rodica Zafiu Din familia lexicală a verbului englezesc to manage au intrat în română, cu câteva decenii în urmă, substantivele management si manager (atestate în Dicționarul de cuvinte recente - DCR2 -al doamnei Florica Dimitrescu prin citate din presa anilor 1974-1975); li s-a adăugat, probabil ceva mai târziu, si adjectivul managerial. După 1989, odată cu noul val de anglicisme, cuvintele în
O familie lexicală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6424_a_7749]
-
-ăi). Au fost înregistrate, mai ales în jargonul tehnologiilor moderne, al internetului și al telefoniei mobile, verbe ca a sharui (sau a șerui), a chatui (sau a cetui), a bipăi etc. Ca derivat de la a manageri se poate explica un substantiv familiar-glumeț, la fel de rar, managereală: „el și-a făcut «treaba» și acum se ocupă liniștit de «managereala» de la Distrigaz" (primariamanglitorilor blogspot. com). În ultima vreme, se întâlnește mai des și destul de neobișnuitul a menegiui: „este un club menegiuit așa cum mi-aș
O familie lexicală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6424_a_7749]
-
anii '70 (1974-1974), non-stop s-a răspândit masiv după 1990, mai ales în contexte comerciale; îl întâlnim încă, masiv, în descrierea unor magazine și servicii (deschis non-stop, program non-stop etc.). De altfel, adjectivul invariabil a produs, prin elipsă, și un substantiv („magazin deschis permanent"): „Ce lucruri se cumpără oare dintr-un non stop când crapă de ziuă?" (metropotam.ro); „Polițistul Amărăscu a vrut să închidă un non-stop" (scandaldegorj.ro). Non-stop a fost inclus în DOOM2, ca adjectiv și adverb; l-au
„Încontinuu“ și „non-stop“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6436_a_7761]
-
Rodica Zafiu Există în româna fa-miliar-argotică un procedeu specific de marcare a superlativului, printr-o sintagmă care, aparent, indică o caracteristică sau un subtip, fiind de fapt un intensificator. Procedeul e mai vechi și apare mai ales la adjective și substantive cu sens calificativ, în special la termenii depreciativi. Dezvoltările pe care le produce sunt forme de amplificare a expresiei - exercițiu de ingeniozitate semnalat de Iorgu Iordan (în 1937), descris și ilustrat prin exemple recente de Adriana Stoichițoiu Ichim (în Vocabularul
„Cu crengi“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6453_a_7778]
-
un limbaj mai curând al spectacolului lingvistic, decât al conciziei și al eficienței; amplificarea ludică și estetică este mult mai frecventă decât elipsa. O formulă de amplificare destul de folosită în ultima vreme este sintagma cu crengi, atașată unor adjective (și substantive calificative) cu sens negativ. Cel mai des este complinit astfel adjectivul urât: „urâtă cu crengi' (zoso.ro, 15.09.2007); „Ce dreacu vezi la păcăliciul ăsta, mă? E urât cu crengi. E prost. E lipsit de personalitate" (S.G. Bogdan, tiuk
„Cu crengi“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6453_a_7778]
-
acceptabile - atunci când se vorbește, de exemplu, de produse sau substanțe etnobotanice -; în schimb, o îmbinare lexicală - plante etnobotanice - a trezit îndreptățite suspiciuni și amuzamente. Așa cum au observat mai mulți vorbitori, sintagma, în care adjectivul etnobotanic repetă parțial conținutul semantic al substantivului plante, are caracteristicile unui veritabil pleonasm. În DEX, substantivul etnobotanică apare cu o definiție destul de restrânsă („studiu al denumirilor populare ale plantelor"); această specializare nu corespunde însă decât în parte sensului pe care îl are termenul științific internațional. În Trésor
Etnobotanice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6327_a_7652]
-
substanțe etnobotanice -; în schimb, o îmbinare lexicală - plante etnobotanice - a trezit îndreptățite suspiciuni și amuzamente. Așa cum au observat mai mulți vorbitori, sintagma, în care adjectivul etnobotanic repetă parțial conținutul semantic al substantivului plante, are caracteristicile unui veritabil pleonasm. În DEX, substantivul etnobotanică apare cu o definiție destul de restrânsă („studiu al denumirilor populare ale plantelor"); această specializare nu corespunde însă decât în parte sensului pe care îl are termenul științific internațional. În Trésor de la langue française informatisé (TLFi), substantivul ethnobotanique este explicat
Etnobotanice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6327_a_7652]
-
pleonasm. În DEX, substantivul etnobotanică apare cu o definiție destul de restrânsă („studiu al denumirilor populare ale plantelor"); această specializare nu corespunde însă decât în parte sensului pe care îl are termenul științific internațional. În Trésor de la langue française informatisé (TLFi), substantivul ethnobotanique este explicat ca desemnând „studiul raporturilor dintre un grup uman și floră", o disciplină care aparține etnobiologiei („studiul raporturilor dintre un grup uman și mediul său"). În termenul interdisciplinar s-au contopit etnologia și botanica: relațiile omului cu mediul
Etnobotanice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6327_a_7652]
-
un dicționar este un instrument de lucru, cu imperfecțiuni inerente, cu definiții uneori incomplete, care nu cuprind toate sensurile și utilizările cuvintelor. Termenul românesc e împrumutat din franceză și statutul de pleonasm al construcției este discutat și în spațiul francofon. Substantivul feminin averse (provenind din „pleuvoir à la verse") este definit în unele dicționare prin conceptul supraordonat de ploaie: „pluie soudaine et abondante" (Petit Robert 1991). În schimb, în Trésor de la langue française informatisé (cu versiunea on-line atilf. atilf.fr/tlf
Averse by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6342_a_7667]
-
din franceză (fr. volcan). La fixarea definitivă a variantei cu u au contribuit, probabil, legătura cu numele mitologic (Vulcanus) și forma germană (Vulkan). Interesante sunt și oscilațiile în stabilirea genului și a desinenței de plural: în secolul al XIX-lea, substantivul vulcan era adesea neutru, oscilând între pluralul în -e (vulcane) și cel (mai rar) în -uri (vulcanuri): „vulcanele ce se află în fundul mărei" (Teodor Stamati, Fizica elementară, 1849); „un număr mare de volcanuri" (Icoana lumei, Iași, 1840). Fixarea ca masculin
„Munte focovărsătoriu“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6358_a_7683]
-
III). Contextul și direcția atacului sunt clare, pentru că expresiile în cauză apar într-o enumerare urmând întrebării retorice „Onest d-ta?”. Dacă însă căutăm, dincolo de valoarea global incriminatorie, sensul exact al cuvintelor din replică, lucrurile nu mai sunt la fel de limpezi. Substantivul familiar și ironic teșcherea circulă azi mai ales cu sensul de „loc de depozitare a banilor” („pungă cu bani”, DEX; „spitalele cu bani la teșcherea”, ziare.com; „preocupate să numere arginții puși la teșcherea”, Academia Cațavencu, 14.03.2012). Așadar
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
fost înregistrat în prima ediție, din 1982, a Dicționarului de cuvinte recente al doamnei Florica Dimitrescu, care l-a ilustrat printr-un citat din presa vremii (din 1978) și i-a atribuit o explicație etimologică foarte convingătoare: ca refacere din substantivul fușerai. Acesta - pentru care se trimite la cuvintele germane Fuschelei și Phuscher - era atestat printr-un citat din ziarul Scânteia, dintr-un reportaj în mediul muncitoresc, unde desemna colocvial lucrările bazate pe furt și improvizație; termenul fusese semnalat în 1976
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
e greu de văzut. Fușerai a circulat inițial ca termen familiar (poate ca regionalism, preluat prin contactul direct cu etnici germani, sau, pe alte filiere, ca termen de argou) și din el s-a refăcut verbul a fușeri. În germană, substantivele Fuschelei (care are, printre alte sensuri, pe acela de „înșelăciune”) și Pfuscherei („lucru de cârpaci, de mântuială”) sunt suficiente pentru a explica, prin suprapunere, înțelesurile familiar-argotice din română. E interesant că în dicționarul germanromân din 1852 al lui Theodor Stamati
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
multe căi de pătrundere ale jocului; de exemplu, termenul tac provine din grecește, iar carambolaj din franceză. Nu e neobișnuit ca terminologia jocurilor să circule și (parțial) să se internaționalizeze. Toate dicționarele noastre indică pentru chix sursa germană; în engleză, substantivul kick este și termen tehnic de biliard, cu sensul „mișcare neprevăzută a bilei, provocată de praf” (Concise Oxford Dictionary, 1999). Oricum, biliardul pare să fi fost o sursă constantă de metafore și jocuri de cuvinte. Datorită excepționalei baze de texte
Chix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4784_a_6109]
-
cabananova.ro). Sperând că o asemenea confuzie nu se va extinde, merită să readucem în actualitate câteva momente din istoria celor două cuvinte. Din adverbul compus împrejur derivă atât verbul a împrejura, cu infinitivul său lung substantivizat împrejurare, cât și substantivul împrejurime (format cu sufixul -ime). Verbul a împrejura e atestat încă din secolul al XVII-lea; împrejurare și-a consolidat însă uzul în secolul al XIX-lea, când a fost folosit ca echivalent pentru termenul cult circumstanță. E interesant că
Împrejurimi și împrejurări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4694_a_6019]
-
listă de cuvinte care, deseori în rimă, conduc cititorul nu numai din primul tărâm de dincolo, ci și de-alungul întregii călătorii. Cred că nu este inutil să amintesc centralitatea imaginii simbolice a pădurii, căreia îi sunt corelate pierderea și spaima. Substantivele care susțin această imagine a «patimilor lui Dante» - viață, drum, pădure, cale, munte, deal, vale, moarte, țărm, stele și adjective precum dreaptă sau aspră vor reveni în alte cânturi, atrăgând atenția și încercând memoria cititorului, în jocul de conexiuni astfel
Transparentă, aspră, vie: traducerea Infernului în hermeneutica lui Marian Papahagi by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4720_a_6045]