1,099 matches
-
care privesc cu un ochi Întunecat Înșelăciunile amorului. Romanticii minori cultivă decepția În iubire, femeia Începe să ia Înfățișarea demonului. G. Cretzianu numește femeia fără suflet „vierme bun de strivit”. Gh. Tăutu se uită mustrător la femeia care se hlizește „sucind din șele și din obraz”. Nici aceștia nu sînt niște detractori consecvenți. Indignarea trece repede În adorație, demonul regăsește ușor atributele Îngerului În poezia românească. Poetul român este, de regulă, ginofil, momentele de „mistificație erotică” (numite astfel de G. Călinescu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mai unde ? gândi femeia. — N-am fost. Adică am trecut odată cu trenul prin gară. — Păi, chiar acolo e ! se bucură el. Când ieși din gară, o iei la dreapta. Se vede și din tren... Poți să numeri amfibiile... Apoi se suci pe călcâie, căutând un scaun pe care s-o poftească. Ea ședea pe jos, ghemuită. Erau strânși unii în alții, ațipeau cu capetele rezemate de umerii celorlalți, ca oile strânse în țarcuri. Atât cât se putea ațipi între două năvăliri
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
începuse să ambaleze, ca învârtit de manivelă. Dincolo de parbrizul spart începură să joace niște umbre ce nu erau doar năluci, de vreme ce se auzi un pocnet, ca și cum cineva meșterea la portiera mașinii. — Văleu, Doamne ! icni Iadeș. S-au întors rușii ! Își suci capul într-o parte, de parcă se aștepta să vadă chipul îngrozit al lui moșu-su, dând ochii cu moroii cu stea roșie în frunte. Dar fața îngrozită era doar a lui și ochii i se făcură cât cepele când văzu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fi la o adică... Jocul celor o sută de frunze Când deschidea ochii, lumea arăta altfel și purta un alt nume. De astă dată spuse : — Oblicel. Maestrul păpușilor privi câteva clipe jucăria, apoi o îndreptă. — Și acum ? — Tot Oblicel. Maestrul suci, nedumerit, păpușa. Brațele ei moi se mișcară, dezarticulat, după trupul care i se răsturnase. — Dacă te iei după ele, spuse Tili, liniile sunt drepte. Dacă se iau ele după tine, liniile sunt piezișe. Și tu ai făcut la fel, fără
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
asorta perfect cu poșeta și cu botinele, făcea, adică, lucrurile cu migală. Și, colac peste pupăză, era minionă, cu alte cuvinte, putea să stea îndelung de partea cealaltă a ghișeului, în dreptul pătratului de la vorbitor, fără să trebuiască să se aplece sucindu-și gâtul. Jenică încercă să nu-și trădeze îngrijorarea și împinse deoparte mapa cu lozuri, fără să știe că nu de acolo va veni buclucul. — E o plantă tropicală, spuse. Apa de robinet nu-i face bine. Atunci s-o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
luptător, bineînțeles o inferioritate din punct de vedere uman. - Nu știu cum vorbești tu, tată, tu ironizezi toate. Recunoști o însușire și apoi o persiflezi. - Pica, fii liniștită, nu ironizez. Filozofam, uitând că staude vorbă cu tine. Așa am eu obiceiul să sucesc cuvintele. Voiam să spun un lucru mult mai simplu, în favoarea lui Gavrilcea. Ființele se specializează, într-asta stă atracția lor, în special pentru sexul contrar. Viteazul nu reflectează asupra inutilității curajului, căci ar deveni laș, și un om politic care
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
l-au dat afară pentru misticism. - Păi ce, domnule Ioanide, seminarul e instituție de tortură? Îi intrase în cap, cine știe de pe urma cărei lecturi, că preotul trebuie să fie ascet, să disprețuiască lumea. L-a amețit pe seminariști, le-a sucit capul. Au început să mănânce numai jumătate din porții, să refuze carnea și vinul când li se dădea. Doi din ei au părăsit seminarul și s-au călugărit. Atunci, făcîndu-se anchetă, s-a descoperit că Gavrilcea îi îndemna să nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
străinătate, în Grecia sau în Sicilia, spre a întreprinde studii asupra unor filozofi citați de Diogene Laerțiu. G. Călinescu . - Tocmai acum ți-ai găsit să mergi în străinătate, în astfel de conjunctură politică? - Ce am eu cu politica? striga Suflețel sucindu-se în toatepărțile. Epicur spune: "Înțeleptul să nu facă politică, să nu aspire la tiranie, să nu fie cinic", ca domnul Hagienuș. Hagienuș, supărat foc, i-ar fi răspuns tremurând gușa: . - Eu nu sunt cinic, domnule Suflețel, eu sunt epicurean
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
las să doarmă cu lumina aprinsă. Și atunci i-am pus o lampă mică electrică pe noptieră. Frate-meu are obiceiul după masă să facă pasiențe și a vrut să-i întindă și ei una, dar nu-i ieșea. A sucit cărțile în toate chipurile și le-a schimbat pe furiș, numai să nu se-nchidă pasiența. Pica a băgat de seamă șmecheriile lui și a spus să nu-și facă sânge rău, că nu crede în cărți. În schimb, am
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de doar câțiva metri pătrați, și că de jur-împrejur e vidul pur, prăpastia absolută. Ești condamnat la neclintire. 6) În sfârșit, lupta cu un câine fioros. El sare, îl prinzi din aer de cap și cu o mișcare scurtă îi sucești gâtul. Lucrul pare nespus de simplu și lupta se încheie întotdeauna așa: el zace, mort, la picioarele tale. Toate visele acestea sânt repet, recurente: le visezi de mai multe ori într-o viață, cu o frecvență mai mare într-o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pe care l-a respirat tata. Atunci aerul mort o să-l sufoce pe tatăl nostru din carne. (închide fereastra) SEPP BOTDEJIGODIE (se ridică și observă fereastra închisă): Iar trebuie să ia timpul gustarea cu câinele, Că coroana aia i-a sucit capul (se oțărăște în direcția câinelui) Rolfi, Vino aici Acu vine și voma mea pentru tine Și pe urmă vine haleala ta pentru mine Azi îmi scot la lumină limba roză din bot Mâine o să-mi rupi tu gâtul meu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
fiind utilizată doar la torsul și răsucirea părului de capră sau la răsucirea „aței din păr de cal” sau „din coadă de vită” (acestea fiind necesare la legarea obielelor sau ca nojițe la opinci). De asemenea, până de curând, ciobanii suceau cu tocălia lâna în unul, două, până la opt fire, făcând ață groasă de închingat măgarii și băieri pentru desagi. În acest scop, un cioban ținea lâna, iar altul o sucea și apoi o dădea pe tocălie. Această operațiune se putea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ca nojițe la opinci). De asemenea, până de curând, ciobanii suceau cu tocălia lâna în unul, două, până la opt fire, făcând ață groasă de închingat măgarii și băieri pentru desagi. În acest scop, un cioban ținea lâna, iar altul o sucea și apoi o dădea pe tocălie. Această operațiune se putea executa, la nevoie, și de către un singur cioban. Fig. 2 Tocălie (după Vuia) (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei) Fig. 3 Torsul cânepii cu furca așezată în (reproducere după
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de la cap, tăindu-se un pic urechea. La bovine se stricnea la gât, la burtă sau la coadă. Caii erau stricniți la gât sau la burtă. Procedeul folosit era următorul: se leagă de gât animalul cu o funie și se sucește călușul până când apare vâna, se așează stricneaua pe lungimea acesteia și se lovește cu un bețișor până ce o crestează. Se lasă să curgă sânge până la 1-1,2 litri, după care se dă animalului pe gât un litru de vin
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
este terorist ce strânge informații despre "ținte", care este din serviciile secrete ce colectează toate informațiile, indiferent cât de mărunte, care este hoț sau răpitor, în căutare de „lovituri", care este un criminal în serie, care caută „gagicuțe" să le sucească gâtul la fapt de seară, etc, etc. E la mare modă acum, să ai cont pe Facebook! Deja, contul pe hi5 e depășit, unii spun chiar ca acesta este adresat doar puștanilor! Orice însă are și un revers. Odată făcut
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
aplicare, nu a dat rezultatele scontate. Dar urmarea este cu mult mai crâncenă decât în filmele de acțiune americane, cu dolari verzi și eroi care în general sunt niște văcari sadea, numiți de ei cowboy, ceea ce pe românește oricum ai suci-o, tot văcar înseamnă. Deci să vedem ce spune prezumtivul pensionar mai departe. El îndeamnă două individe ,destul de dubioase, numite în acte și-n cântec Măria și Mărioara, ca să se asocieze în vederea comiterii de infracțiuni, fapt incriminat de Codul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ci ca arhetipuri sau având o identitate vagă; noile modele sunt personajele „pulverizate“ în „voci“ (care își certifică existența numai prin actul de limbaj) sau roluri/măști, personajele contradictorii, cu dublă/multiplă personalitate, „omul fără însușiri“, ins absurd, nonerou, personaj „sucit“, parodic, bufon, nebun etc. - înnoirea limbajelor scenice prin noi deschideri ale artei dramatice (fragmentarea spațiului scenic, decoruri simbolice, nonmimetice etc.). - Reprezentanți: Lirica modernistă: Guillaume Apollinaire, Paul Valéry, André Breton, Paul Éluard, Louis Aragon, Jacques Prévert, Rainer Maria Rilke, Rubén Darío
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
puternice sem nificații morale sau psihologice (Luceafărul eminescian, de exemplu). - Personajele alegorice apar mai ales în fabule, dar și în baladă sau basm; pot fi vie tăți, plante, obiecte, concepte personificate, cu valențe accentuate de semnificare. - Personajele parodice (antieroul, omul „sucit“ etc.) sunt construite întrun registru cari catural/ironic/ludic. Alte clasificări vizează gradul de implicare în evenimente (personaj prin cipal/se cundar/episodic/figurant, în opera dramatică) sau gradul de cuprindere (personaj individual/colectiv), categoria morală (personaje pozitive/negative) sau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
că probabil voi muri cutremurândumă (ceea ce de altfel am vrut să spun și acum doi ani și acum trei ani de zile) deocamdată vai nu pot spune îmi reiau prin urmare vechea limbă: începând chiar din clipa de față. o sucesc o mângâi o bat cu sete. dar sintagmele stranii în care (se spunea că) sufletul meu doarme ca întro vizuină pierdută nu mă mai ademenesc. degetele subțiri care vor săpa canalen pădure și se vor întoarce acolo mereu și vor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
vieții, având însă nevoie să fie protejată. Pentru Felix, este o fată admirabilă, o fată superioară pe care no înțeleg. Pentru Stănică, e femeia deșteaptă care știe să se descurce în viață, iar pentru Aglae și Aurica este dezmățata ce sucește mințile bărbaților. Otilia însăși se caracterizează cu luciditate, descoperinduși structura dilematică: Eu sunt o zăpăcită, nu știu ce vreau. Această reflectare caleidoscopică în „oglinzile“ mișcătoare ale conștiinței ce lorlalți pulverizează unitatea personajului, așa încât Otilia apare ca o ființă contra dictorie, indeterminată, enigmatică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
textul dobândește un caracter frag mentar, eliptic, sensurile poetice se aglomerează prin aglutinare. 3. Era fascinat de poezia mării, de ritmurile ei sălbatice. 4. mărci ale subiectivității: verbe la persoana I (am inventat, mam născut, trăiesc, voi muri, nu pot, sucesc, mângâi, bat), pronumele persoanei I (mă), adjectivul pronominal pose siv la persoana I (meu), interjecția cu valoare emotivă: vai. 5. teme: creația, cunoașterea, moartea; motive literare: cuvântul, criza limbajului, tărâmul subpământean, vizuina, suferința, renunțarea 6. dimensiunea temporală: și acum doi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
jubilației presei austro-ungare față de știrea că neutralitatea României este inexistentă, acuzându-ne, totodată, de "rusofilie" și cum că am fi "reprezentanți ai politicii slave". Poetul caută cauzele aceste trădări din partea Occidentului în slăbiciune, rea-voință, în "rezervațiile mentale ale diferitelor cabinete", sucite de anumite interese, pentru a conchide că trebuie să ne bazăm pe noi înșine, în ultimă instanță: "Locuind pe un teritoriu strategicește nefavorabil și înconjurați de seminții străine nouă prin limbă și origine, având înlăuntrul nostru chiar discordia civilă, acest
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
televiziune străine. Dar știința s-a dezvoltat mult și în Republica Umanistă Vandana, așa că au apărut aparate minuscule apte de a recepționa, e drept că printre mulți paraziți, postul Vandana Liberă, un program emis din străinătate. "Un program menit să sucească mințile cetățenilor slabi de înger", după cum s-a exprimat fără echivoc însuși Președintele Doctor Alfred Zumba. Dar nimic n-a reușit să oprească otrava informatică venită pe calea undelor, nici măcar cele trei atentate asupra sediului postului. Astfel, vandanii, lipiți cu
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
economic și ideologic, realizat după 1991, începuse să se erodeze Oamenii au oscilat mereu între exaltare și disperare, trecînd prin numeroase situații intermediare. Astăzi, convingerea că un deus ex machina va veni de pe internet și ne va rezolva problemele poate suci mințile multora. Numai că eu tot nu văd cum niște mijloace tehnice pot rezolva problemele grave, morale, politice, economice etc. cu care se confruntă umanitatea. Nu utopismul sau optimismul în sine constituie problema, ci inadecvarea lor la realitate, lipsa unui
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
televiziune străine. Dar știința s-a dezvoltat mult și în Republica Umanistă Vandana, așa că au apărut aparate minuscule apte de a recepționa, e drept că printre mulți paraziți, postul Vandana Liberă, un program emis din străinătate. "Un program menit să sucească mințile cetățenilor slabi de înger", după cum s-a exprimat fără echivoc însuși Președintele Doctor Alfred Zumba. Dar nimic n-a reușit să oprească otrava informatică venită pe calea undelor, nici măcar cele trei atentate asupra sediului postului. Astfel, vandanii, lipiți cu
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]