3,015 matches
-
Mă rog matale, ce-ai dori să fac ca să te pot convinge? Poate rotundu-l vrei zări? (De-abia rostește întrebarea și amândoi se înalță atât de sus, încât Pământul le apare în fața ochilor ca o bilă rotundă.) Cain: (ștergându-și sudoarea de pe frunte după revenirea instantanee, exact pe locul de unde s-au înălțat) Halal să-ți fie de ispravă, da' știu că ai putere multă! (cu îngrijorare) N-oi fi cumva chiar Necuratul? Ispititorul: (cu trufie) Ce-ți pasă cine te
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
care, autoarea reușește să se distanțeze de problemele care abundă, să privească de la o oarecare distanță detaliile trinității: Om-Timp-Spațiu. Roua, ca lacrimă celestă, este o prezneță emoționantă în comtextul unora dintre poeme. Nimic facil, nimic fragil sau nelalocul lui, doar sudoarea ierburilor și cea pietrelor, a stelelor ... esența atâtor entități care face împreună lumea poetului. Melcii, ca trăgători ai brazdei palpabilului printre sintagmele argintate de vise, melcii, broscoii și chiar paianjenii, în poezia Veronicăi Știr sunt elemente de coagulare a unor
TAINA DE DINCOLO DE CUVINTE de MELANIA CUC în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366703_a_368032]
-
deprinderi volitivo-fizico-strategice, campion nu este doar unul ci toți (atunci cînd sunt la guvernare și și ca atare au gestiunea vistieriei, forță și influență) - vezi achizițiile iar performața este îndeobște apanajul elitei (nu numai sportive). Și asta pentru că performanța presupune sudoare la antrenamente de durată, deci timp îndelungat (politic, în ani de guvernare)... Să-l(i) mai plusăm !? Urmează încă(l)(o)zi rea...Deșteptaaaaaaaa-rea! Referință Bibliografică: Studenți, ceferiști, mineri, Steaua și Dinamo și ceva (a) politică ! / George Nicolae Podișor : Confluențe
STUDENŢI, CEFERIŞTI, MINERI, STEAUA ŞI DINAMO ŞI CEVA (A) POLITICĂ ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366741_a_368070]
-
perseverent și tenace, care vă caracterizează!... De aceea, am apreciat și admir în continuare aceste calități, pe care le aveți, le cultivați și le împărtășiți și altora, cu toată abnegația, dragostea și generozitatea!... Totodată, vă apreciez toată munca, osteneala și sudoarea depusă în câmpul activității scriitoricești, publice, publicistice, editoriale, culturale ori spirituale și mai cu seaamă în cea organizatorică, fiind un bun inițiator, fondator, coordonator și organizator al multor activităși și acțiuni culturale, de avengură națională și internațională, toate încununate acum
DOMNUL TEODOR ARDELEAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366745_a_368074]
-
Acasa > Strofe > Timp > LECȚIA VIȚEI DE VIE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 563 din 16 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Privește frunzele, spune bătrânul miile, zecile de mii de frunze oprind din sudoarea rădăcinilor pe timp de ploaie dar mai ales în secetă numai atâta sevă cât să poată fi hrănite toate asemeni de la cea dintâi până la cea din urmă Vai nouă, oameni, câte mai avem de învățat... Referință Bibliografică: Lecția viței de
LECŢIA VIŢEI DE VIE de ION UNTARU în ediţia nr. 563 din 16 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366782_a_368111]
-
Strofe > Timp > ÎN GOLFUL MEU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 564 din 17 iulie 2012 Toate Articolele Autorului În golful meu vin goelete Cu fructe și coloniale Cu băuturi pentru banchete În ambalaje liliale Hamali în straie de sudoare Din josul calei vin cu lăzi În bronzul lor e-atâta soare De parcă merg la-mpărțit prăzi Zbenguie-se pescărușii. Înalt, Zborul lor un cod sau o parolă, Duc de la un chei la celălalt Țipete în ritm de barcarolă Un invalid
ÎN GOLFUL MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366792_a_368121]
-
acesta este universul tragic al „Florilor de mucegai”. Convoiul hoților din „Cina”, predestinați morții, ne oferă o imagine terifiantă: În frig și noroi Trec hoții-n convoi câte doi Cu lanțuri târâș la picioare, Muncindu-se parcă-n mocirlă de sudoare. „ O șchiopătare de vulturi căzuți din stele/ Prin oțățitul întuneric tare/ O răstignire fără cruci și fără schele/ O golgotă ștearsă, fără altare.”- iată imaginea lor în mișcare. O altă imagine, parodică, a mizeriei găsim în ”Serenada”: Fierăstraie și rindele
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
alee acest pictor și va păși alături de el pe drumul către fericirea căruia încă nu i-a simțit dulceața? Unde aleargă ea ca un somnambul alături de acest italian plin de transpirația mersului grăbit, cu ochii înroșiți de usturimea picăturilor de sudoare ce-l invadară ca o rouă a dimineților de toamnă târzie, căzută peste câmpiile înverzite din Dobrogea sa dragă? Parcurgerea celor câțiva metri care despărțeau faleza unde Giacomo avea montat șevaletul, de străduța pe unde ea încercase să-l ocolească
ROMAN ÎN LUCRU, CAPITOLUL XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365648_a_366977]
-
de gură... Creșteau ca iarba primăvara, Rod al iubirii fără lege... Mânați de-o dragoste de țară Ce astăzi nimeni n-o înțelege... Femeile-i iubeau nebune... Văndute pentru o sărutare... Ei, treceau prin pat ca fumul... Lăsând dorință și sudoare... Casa din lut și șubrezită... Femeia-n pat, lăuză... Copiii îmbăiați la râu, Și pâinea caldă-n spuză... Doar războiul era legea Sub care toți se aplecau... Nu le păsa de s-ar întoarce, Sau dacă-n câmp mureau.... Dar
GÂNDURI de ADA SEGAL în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/366130_a_367459]
-
a descoperi ce se spune în Biblie / Geneză (9, 16), desigur, «a mai crezut tâmp» despre curcubeu că este «sufletul ploii»: S-a dus pe apa sâmbetei / trupul meu de trestie, de adolescent / S-a dus și plăcutul miros de sudoare / de tânără piele jegoasă, / și gângăveala în fața oamenilor / și puritatea nespălată / a ochilor albaștri, / și timiditatea / de a avea imaginație / iar nu viziuni... // Un timp încă / îmi târam imaginea / pe un cal mort, de căpăstru, / pe șosea, printre mașini // Un
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
simplu sonet! Blând, din înalt, mă privește și luna, ce Are pe față un zâmbet ciudat. Nu-mi amintesc, dar, parcă ceva a-ntrebat... Eu am răspuns, cu gândul la tine, Am implorat fără grai, fermecat, Si-n valuri de rece sudoare Am revenit pe pământ. Am visat! Iartă, Doamne! Am venit în lumea-aceasta Neștiind că poate fi Toată viața doar o farsă Ori o joacă de copii... Am venit din lumi astrale Nălucind pe firmament, Efemeră și plăpândă La trecut
ACROSTIH ÎN FAMILIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351861_a_353190]
-
candelă de luminat neamul Lumina ochilor săi e o sărbătoare în haine de lucru În fiecare primăvară își cere iertare pământului cu plugul Lanurile de grâu fi-vor de-aceea un detaliu al conștiinței sale Pâinea Pasărea Phoenix renăscută din sudoarea acestei primăveri fatale Costel Zăgan , Ode gingașe Referință Bibliografică: PENTRU PÂINE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1265, Anul IV, 18 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PENTRU PÂINE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352281_a_353610]
-
corect, prea corect, prea ca la țară! Iată „perle” din cauza cărora, lătrătoarea Laika ar trebui să-și lase arme și bagaje și să plece, pentru totdeauna, în elineasca Tauridă și să-și pape, sănătoasă, nemeritata pensioară milenară. Pensioară plătită din sudoarea poporului! Să poată ea, zâna melopeelor, să-și gâdile papilele instinctuale cu subtila intelectualitate a „chiloților roz”, a „chiloților tanga” și a „chiloților puși pe suflet”, pe care eu, fără talent literar, nu sunt în stare a fi capabil s-
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
LUMEA REDUSĂ LA INDIVID. INDIVIDUL EXTRAPOLÂNDU-ȘI NAIVITATEA PRIMORDIALĂ. Dio își simte tâmplele vibrând lângă umbra lui Dumnezeu. Lacrimile încep să-i curgă nu din ochi, ci din urechi: lumea îi pare un geamăt infinit. Își șterge cu mănușile înghețate sudoarea. Coșmarul alb închide universul în monotonia infinită a tăcerii primordiale. Taci și îngheți. Costel Zăgan 101.O victimă umană (!) a abuzului local al PUTERII Ca orice nenorocire, și prezenta are niște date exacte și incredibile! Mandric Ghinița este născută la
DEŞERTUL DE CATIFEA (101-102) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1017 din 13 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352440_a_353769]
-
poate salva, nici măcar cezarul Tiberius, îți promit asta. Și am să-ți duc capul la Roma! ” ,,Ei uite că scăpase încă o dată!” își spuse triumfător. Durerea din umăr se înteți însă și îl făcu să se chircească lângă un zid. Sudoarea îl năpădi și ea supărătoare și se simți dintr-o dată foarte obosit, deci rămase acolo să se odihnească puțin, aruncând priviri iscoditoare în stânga și în dreapta. Apoi își aminti de întâlnirea cu Iisus în urmă cu vre-o doi ani. Se
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
ajuns în sfârșit să-mi țin copila în brațe unde a rămas așa minute în șir nesăturându-ne una de cealaltă și bucurându-ne din plin de frumusețea și emoția momentului. Drumul spre Limassol, orașul în care Mădălina trudește cu sudoarea minții într-o firmă de top din domeniul brokerajului valutar mi s-a părut scurt; cei peste șaizeci de kilometri i-am parcurs cu rapiditate în autoturismul cochet și cu volanul pe dreapta, pe autostrada șerpuind printre dealuri stâncoase sau
CIPRU (1) – ŢARA ÎN CARE MITUL AFRODITEI ESTE ÎNCĂ VIU! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350492_a_351821]
-
cu încă o carte, perioada de tăcere în care a „dospit”, pentru a irumpe în câțiva ani cât alții într-o viață. Dacă citim în cheia profesorului care se întoarce acasă cu muntele CUNOAȘTERII în spate, îi simțim picătura de sudoare înghețată pe șira spinării, când privește „Trista realitate”. „Te-ai străinat, nepoate, de neamul ce-l mai ai/ În satul ce te-avut-a, și asta-i mare bai,/ Că n-ai mai dat pe acasă să-i vezi pe cei rămași
MIRCEA DORIN ISTRATE- SATULE, BURIC DE LUME , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351348_a_352677]
-
nici pe departe nu poate fi vorba de un creier universal. Nu, nu se poate! (tremură, e foarte speriat) Atunci trebuie distrusă! (urlă) Să distrug, să distrug! (arată ca un dement, barba îi zboară în vânt, ochii îi lucesc sălbatic, sudoarea îi curge pe față, se repede, pune mâna pe un ciocan și sparge câteva lucrări în culmea demenței. Face bucăți una din opere. După ce o sparge o privește pe cea rămasă întreagă. Răsuflarea îi e șuierătoare. Încetul cu încetul se
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
eu am fost ăla, Costache al tău, copilul care a fugit de acasă...și tu ai tremurat pentru el...(după un timp. Ridicându-și fața și privind departe, ca și cum s-ar trezi dintr-un vis) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (e lac de sudoare) Doamnee, ce reverie a fost asta !? Parcă ar fi fost un vis frumos! (răsuflă greu) Îmi era dor de mama, mă chinuia rău dorul de ea, și acum o văzui...Era pe niște dealuri luminate, mirosind a gutui, și era
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
mă fură un fel de somn și de amintire. Nu cumva nu mai e mult ? SCENA III-a Același décor ca în scenele anterioare. Brâncuși e întins pe pat. Respirația îi e grea, îi sclipește fruntea, galbenă și îmbătrânită, de sudoare. Se pare că sunt ultimele clipe ale artistului. Valurile mării se aud pustii, lovindu-se de stânci. Când și când țipetele pescărușilor sfâșie văzduhul. CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (gemând) Mamăă, răspunde-mi tu...(brusc îl îneacă tusea. După ce s-a mai liniștit
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
aud spărgându-se de țărm) VOCEA : Nu te bucura, Costache, nu te bucura. N-am venit să te iau, am venit să te judec. CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (făcând ochii mari, e speriat) Vorbește! Parcă ar fi vocea tatălui meu! (își șterge sudoarea de pe frunte) Să mă judeci? Dar cine ești tu ? VOCEA : (ecou îndepărtat) Sunt chipul Domnului, iar în mine e duhul Lui... Și am venit să te judec... CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (are ochii nefiresc de mari) Ai venit să mă judeci? Dar
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
e după poporul meu! ( plânge) Aș vrea să mor acasă... Aș vrea să mor pe dealurile Gorjului. (tare, jalnic) Doamne, ascultă-mă... Nu mă lua, ca să am timp să ajung în țara mea, în neamul meu! (dă să se ridice. Sudorile morții îi curg pe pielea galbenă, zbârcită, de bătrân. Cade înapoi, sleit de puteri. Își întoarce fața ca și cum s-ar întoarce la perete) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Doamnee, îmi vine să urlu! De asta mă simțeam vinovat și nu știam de ce. Doamnee
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
și de o stare de indiferență, credea ea, asemănătoare morții. Între timp, în jurul meselor grosolane aranjate jos, se adunară războinicii, fără să-și fi schimbat hainele și fără să le pese că erau murdari și în albul ochilor de sânge, sudoare, fum și noroi. Se asemănau astfel câinilor care, bucuroși de victorie, năvăliseră și ei printre picioarele cavalerilor. Toți răcneau, se înjura, se dădeau palme și pumni în tinichelele armurilor, apăruseră deja primele platouri cu mâncare, iar veselia condusă, desigur, tot
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
Acasa > Strofe > Timp > LECȚIA VIȚEI DE VIȚĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 355 din 21 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Privește frunzele, spune bătrânul miile, zecile de mii de frunze oprind din sudoarea rădăcinilor pe timp de ploaie dar mai ales în secetă numai atâta sevă cât să poată fi hrănite toate asemeni de la cea dintâi până la cea din urmă Vai nouă, oameni, câte mai avem de învățat... Referință Bibliografică: Lecția viței de
LECŢIA VIŢEI DE VIŢĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350941_a_352270]
-
Gherla, Jilava și Canal. În anul 1957, aflat la Canal, părintele Negruțiu a avut un vis care l-a urmărit, prin semnificația lui adâncă, în toți anii de suferință de mai târziu. "Urca cu mare greutate Golgota. Obosit, plin de sudoare, târându-se pe pietrele colțuroase, ajunse în vârful Căpățânii, la picioarele celor trei cruci. Abia ridicându-și ochii, cu teamă și cutremur, spre cei trei crucificați, rămase uimit și cuprins de tulburare, neînțelegând ceea ce vede. Numai Domnul Iisus Hristos era
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]