14,769 matches
-
de psihiatrie, tratamentele (și prin barbarul electroșoc) nu dădeau speranțe, dar fiul, crezînd cu cerbicie în vindecarea ei, a susținut-o pe tot parcursul anilor. Printr-un simț comun numai lor, cei doi puteau să perceapă schimbările infinitezimale de stare sufletească, să-și sincronizeze senzațiile, ca în scena evocată de Alberto, cînd Lisa, lovită de amnezie, în momentul abstragerii fulgerătoare din real, urmată de conștientizarea iremediabilului, nu putea descrie, la cererea nepoților, mișcările tangoului, dansul vieții ei: Ți-ai prins capul
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
mare a țelului, dar poate și - aci atingem deja miezul moral al cărții - printr-o ambiție delicios ținută-n frîu de temperamentul ce-o conține, însă mereu zgîndărită de circumstanțe, silită prin chiar natura lor la o înfățișare mozaicată. Neliniștea sufletească se conjugă cu o neliniște formală. Cu toate că nu ea alcătuiește facultatea de bază a ființei scriitorului ce-și narează viața cu un scrupul nu doar al documentului interior ci și al celui exterior (scrisorile primite și, mai presus de toate
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
naivitate: "vuiet al minții blînd devastată/ o zăbavă mai încolo pielea trupului tău/ o părere de trup/ întinsă și bătută în patru țăruși// școlerii bat toba anunțînd evenimentele de peste an". }elul actului poetic e cel de restaurare a unui arhetip sufletesc, a unei organicități ontologice: "am rîcîit fața pînă am dat de solzi/ am răzuit solzii pînă la piele/ am jupuit pielea pînă am dat de carne și sînge/ am săpat în carne și sînge pînă la os". Scutit de orice
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
Articolele Autorului Adolescenții sunt în stare să zburde herghelii de note muzicale pe câmpiile reavăne, incendiate de florile primăverii! Ei preschimbă plumbul timpului în topaze și rubin și chiuie cu lucirile lor în oglinzile privirii cerului. Cântă în văzduhul lor sufletesc și râd în canatul ferestrei inimilor care nu întâmpină cumpene la intersectările voioșiei cu iubirile! Pe acest iureș de fiori sufletești izbucnesc ardoarea, umorul și cântecele tinerești în sitcomul „Cheia Sol”, cu regie și scenariu semnate Carmen Fulger Roșca. Întocmai
„CHEIA SOL” , UN SITCOM PENTRU ADOLESCENŢI, LA TVH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382667_a_383996]
-
plumbul timpului în topaze și rubin și chiuie cu lucirile lor în oglinzile privirii cerului. Cântă în văzduhul lor sufletesc și râd în canatul ferestrei inimilor care nu întâmpină cumpene la intersectările voioșiei cu iubirile! Pe acest iureș de fiori sufletești izbucnesc ardoarea, umorul și cântecele tinerești în sitcomul „Cheia Sol”, cu regie și scenariu semnate Carmen Fulger Roșca. Întocmai numelui predestinat, sitcomul „fulgeră” o ambianță adolescentină, printre nori veseli, ferestruiți de soarele muzicii, jocului, umorului, din 9 aprilie (2015), când
„CHEIA SOL” , UN SITCOM PENTRU ADOLESCENŢI, LA TVH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382667_a_383996]
-
tâmplele sale se împletește o simfonie din cele mai frumoase mistere care plutesc în negura vremii. Migala cu care cioplește fiecare vers spre a-l transforma într-o rază a veșniciei îl situează pe Anatol Covali între maeștrii sonetului. Bogăția sufletească și harul său divin se revarsă în limpezimea fiecărui sonet, fiindcă reușește să îi confere acestuia acea claritate și muzică nobilă a sferelor înalte. Precizia cu care își conturează versul, siguranța și străduința deosebită au dat naștere unor sonete impresionante
MUZICA VERSULUI DIVIN de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382676_a_384005]
-
celor ce sunt vulgare, nu numai prin ce poartă, ori după cum își 'maschează' fața... http://www.femeiastie.ro/destine-fara-sablon/intelepciunea-feminina/eternul-feminin-i "Eternul feminin care ne ridică spre ceruri îmbrățișează multiplicitatea, varietatea neistovită și caracterele uneori contradictorii ale existenței biologice și sufletești ale feminității, ca de altfel și valorile înalte ale culturii" - “Eros” de Ion Biberi. -Fenotipul Feminin. Frumusețea care exercită o atracție generală și de nestăvilit, e ceva care instinctiv mă contrariază, dar nici nu cred că numai pe mine. Și
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
deși nu prea suporta termeni de comparație. O persoană, mai ales fiind coerentă cu sine însăși, va ști cum să aibe grijă de toate frumusețile sale, c-or fi ele fizice, spirituale, sau psihice/interioare. Dacă nu există nicio apăsare sufletească și frumusețea este dorită pentru ea însăși, pentru a fi adorată și apreciată de câți mai mulți, ori numai de unul singur, ori de a se aprecia ea însăși femeia stând în fața oglinzii pentru a se admira și a-și
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
mai murit la sfârșitul filmului“. Pe posturile naționale a fost difuzată varianta modificată, în timp ce la un festival internațional a mers cea inițială. Încurajat și susținut de către publicistul, dramaturgul, scriitorul Dinu Săraru, regizorul Nae Cosmescu și-a fructificat propriul spirit, bunătatea sufletească, talentul gazetăresc și literar, înmănunchind o colecție valoroasă de pamflete. „M-a preluat cunoscutul romancier Dinu Săraru, care pe vremea aceea răspundea de destinele «Cronicii Române» și m-a invitat să continui proiectul. Cartea de față este rezultatul unui întreg
NAE COSMESCU. LA VÂRSTA POMULUI GATA SĂ UMPLE COŞURILE CULEGĂTORILOR... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382716_a_384045]
-
ia asupră-și canonul suferinței fără leac. Și al fericirii iluzorii (ori, cine știe?, al fericirii supramundane, “paranormale”). Acum începe inițierea grea, temeinică, stăruitoare în suferință. Acum începe confruntarea cu cea mai teribilă prezență: absența. Acum, începe, de fapt, agonia (sufletească) a personajului, sub loviturile acestui torționar necruțător și impasibil: absența. Acum se inițiază ravagiile dorului. Corina își dă seamă că vă avea un copil de la Tudor, și acesta - o fetiță, Nathalie - vine, prematur, pe lume, eveniment ce declanșează mari îngrijorări
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
a simțit OM respectat de semenii săi, vecinii și consătenii care l-au ajutat efectiv la construcția casei, cu muncă, materiale,când a fost cazul și cu bani, uneori cu alimente, dar cel mai mult, cu acea dragoste și căldură sufletească, de care toți avem nevoie. Paginile acestui jurnal mi-au înrourat ochii de bucurie când domnul Ștefan Jurja, căpitanul-erou din războiul de pe Nistru, mi-a revelat calitățile sufletești ale românilor simpli, care știu să-și ajute frații la greu, contrar
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
uneori cu alimente, dar cel mai mult, cu acea dragoste și căldură sufletească, de care toți avem nevoie. Paginile acestui jurnal mi-au înrourat ochii de bucurie când domnul Ștefan Jurja, căpitanul-erou din războiul de pe Nistru, mi-a revelat calitățile sufletești ale românilor simpli, care știu să-și ajute frații la greu, contrar denigrărilor cu care ne potopesc „frații” noștri europeni. Totuși, nu pot trece cu vederea lipsa de ajutor și de înțelegere din partea autorităților comunei care „...mi-au promis ajutor
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
treabă acolo sau tot în vizită la cineva? - Mda, trebuie să mă întâlnesc și acolo cu cineva. - Vreun iubit? o întrebă el, privind-o cu mare atenție să-i surprindă mișcarea mușchilor feței, care desigur că-i va trăda starea sufletească în care se află. Ea nu-i mai răspunse la întrebare. Giacomo o luă de mână și o trase după el pe aleea care ducea direct la recepția hotelului "Royal". Adriana se lăsă condusă fără nicio împotrivire. Se repeta neputința
CAP, XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382733_a_384062]
-
neștiind că Sfinții Părinți au dezvoltat pe această temă care la prima vedere pare simplă o adevărată Învățătura de Credință pe care Biserica Ortodoxă a păstrat-o neschimbată până în zilele noastre. Postul în viziunea ortodoxă este un mijloc de elevație sufletească, de dominare a sufletu¬lui asupra patimilor trupești. Postul îl debarasează și-l ușurează pe creș¬tin de toate ispitele, de balastul și povara uneltirilor celui viclean care aduc “întunecare gândurilor și tulburare cugetelor”. El este o jertfă bineplăcută lui
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
Facultății de Teologie Ortodoxă „Iustinian Patriarhul” din cadrul Universității București, ne lămurește cu privire la înțelesul duhovnicesc al postului, și la premisele esențiale ale recuperării relației noastre cu semenii și cu Dumnezeu, precum și despre cum putem dobândi în această perioadă pacea și liniștea sufletească. - Părinte profesor, ce este postul în viața unui creștin? Cum să abordăm această perioadă de înfrânare într-o vreme în care este promovată din ce în ce mai mult „cultura consumului exagerat“? - Postul în viața unui creștin nu este doar o simplă dietă, abținere
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
noastre și toată fapta bună și orice gând curat aduse ele. Rugăciunea neîncetată este de cel mai mare folos pentru vindecarea părerii de sine. Toate acestea ne ajută să ne așezăm în smerenia lui Iisus Hristos, dobândind pace și liniște sufletească...* - În altă ordine de idei, Părinte Profesor, Care este legătura dintre Cruce și post și care este folosul duhovnicesc al cinstirii ei în această perioadă de pocăință? - Harul pe care îl primim prin Sfânta Cruce este atât de mare, încât
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
splendid al grădinii cu flori spirituale ale României. Între ele, un loc cuvenit este, negreșit, cel al glăsuitorilor de melos, iar între aceștia zâmbește ca mușcata în canatul ferestrei frumoasa doamnă de cântec ce pune în primejdie umbra oricărui nor sufletesc la ivirea ochilor ei de cer și auzirea glasului ei de vioară, Maria Șalaru. Voioasă, generoasă, omenoasă, această artistă ar putea iniția oricând, cu sorți de izbândă un referendum de denunțare a posomorârii. Până azi nu a vădit aspirații publice
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
o parte de viitor. Pregătește copiii talentați, recrutați din Bacău și împrejurmi pentru spectacolul muzical popular și folcloric al zilei cuprinse de soare ce va restabili neîncetat spiritualitatea melodică pe când însăși va fi mugur și floare de istorie a vieții sufletești ce va-nfrumuseța prin cântec veacurile ființei neamului românesc. Cântecul e calea luminii din univers către vitraliul uman, iar aceasta are permanență. În el găsim rodul de aur al muncii cu aură a artistei Maria Șalaru. Munca aceasta are frumosul
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
scăpa de dezonoare doar perseverînd pe drumul lor ce pare, la prima vedere, compromis. Curajul care-l insuflă pe individul de bună-credință se află la antipodul "curajului" obraznic al lichelei, după cum sinceritatea e și ea calitativ disociată, etajată după calitatea sufletească a celor ce-o practică. Într-o obște a valorilor bulversate, dacă nu de-a dreptul inversate, în care se impune tot mai mult "sentimentul angoasant că nu știi ce să faci cu libertatea", Octavian Paler se obstinează a rămîne
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
cu nume imposibile, centripete prin forța lucrurilor pentru că sînt locatarii aceluiași bloc de pe strada Oilor, își află în persoana cizmarului Simion de la parter un păstor ciudat. Toată nevoia de spiritualitate a unei lumi construite ca în desenele animate, toată degringolada sufletească în care Biserica a fost de mult înlocuită cu Loteria Națională, pare că își va găsi un nou centru, în chiar inima blocului, în liftul în care acest schimnic de ocazie s-a claustrat spre disperarea locatarilor de la etajele superioare
Umor și metafizică by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16065_a_17390]
-
și timp al altor amenințări, decepții și înfrângeri, pe care le-a adus instaurarea regimului comunist și sovietizarea țării - sfârșind cu exilul. Rabinul-șef de la București a trecut prin toate aceste situații ieșite din comun ajutat de o mare putere sufletească și cu o înțelepciune pe care numai cei drepți se pot sprijini. La vârsta patriarhilor, marele rabin Alexandru Șafran se întoarce cu gândul spre anii trăiți în România, rememorând suferințe și momente de mare tensiune în confruntarea cu unii dintre
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
era deosebită. Nu era, încă, la cârma țării, guvernul Antonescu; era guvernul Gigurtu; dar situația evreilor era tare dificilă. Așa că totul era excepțional. Înțelepții noștri din Talmud spun că schimbarea "numelui", adică a calității, pricinuiește la om și o schimbare sufletească adâncă, și în conștiință. Într-adevăr, am simțit schimbarea aceasta în mine. S-a schimbat ceva în mine și, în fața marilor răspunderi care apăsau pe umerii mei, mă simțeam, cum am și declarat, așa cum se simțea acel mare învățat din
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
sale poziții, cu ținuta lui de înțelept. Este ușor de suportat o atare situație? Cum ați dus mai departe această ipostază extrem de tulburătoare și, cred, dificilă pentru un om obligat să devină, într-un fel, simbol? Într-adevăr, legătura mea sufletească cu populația evreiască din țară în împrejurări atât de grele, s-a invederat deosebit de strânsă. Am trăit împreună, într-o comuniune totală religioasă și spirituală, momente dramatice, dar în același timp de reconfort și sprijin reciproc. Să vă dau un
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
poeta nu alunecă în "noroiul greu al prozei" vieții de fiecare zi. Ea refuză instinctiv o prea mare familiaritate cu partenerul de discuție. Nu este arogantă, nici măcar distantă, ci are pur și simplu o atitudine demnă. Îi repugnă acea apropiere sufletească pe care un eseist contemporan o numea "o căldură de grajd" (și care este practicată pe scară largă în presa noastră de după 1989). Păstrarea acestei atitudini este favorizată de împrejurarea că mulți dintre scriitorii și ziariștii care i-au luat
De la monolog la dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16126_a_17451]
-
se pare superfluu: e ca și cum ai face declarații de dragoste părinților, față de care jurămintele de credință și mărturisirile de iubire nu mai au nevoie de cuvinte pentru că sunt înscrise în celule și în cromozomi." Interviurile de după 1989 impresionează prin participarea sufletească dureroasă a poetei la evenimentele din România. Ea poate spune ca Eminescu: "Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus..." Cu toate acestea, Ana Blandiana nu se lamentează prozaic și nici nu recurge la invective pentru a-i stigmatiza pe cei
De la monolog la dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16126_a_17451]