26,448 matches
-
retorică renascentistă sau barocă) sau - în termenii lui Boris Asafiev<footnote Boris Asafiev, Muzikalnaia forma kak proțes (Forma muzicală ca proces), Leningrad, Editura Muzîka, 1971. footnote> - din intonație, pe care o putem defini, la limita simplității, ca interval între două sunete, ele fiind înțelese ca potențial relațional generativ care, printr-o amplificare gradată, permite transfigurarea succesivă a intonației înspre ipostaze de motiv, frază, perioadă, articulație formală, ansamblu de articulații, ciclu de părți etc., toate presupunând prezența intonației inițiale într-o formă
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
radio Europa Liberă și la revistele "Limite" și "Ethos" ale lui Virgil Ierunca. O temă frecventă a eseisticii lui Sever Tipei era în legătură cu doza de speculație teoretică și cea de investiție practică pe care trebuie să le administreze lucrătorul cu sunetele. Consider că un compozitor trebuie să fie totodată un teoretician cu o poziție estetică deslușită, transparentă. începând din 1975 am publicat articole în "Computer Music Journal", "ICMA" (revista asociației pentru muzică asistată de ordinator) și "Leonardo" (revista Societății Internaționale pentru
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
în 1987, împreună cu James Beauchamp, am organizat eu însumi o atare conferință și chiar un festival la Universitatea din Urbana-Champaign, având ca prim invitat pe Iannis Xenakis. Alături de Hans Kaper am prezentat rezultatele cercetărilor de vârf în domeniile sintezei de sunet și a sonificării într-un mediu virtual (CAVE immersive virtual environment), la un număr de seminarii dedicate SuperComputing-ului. Nu știu precis dacă Sever Tipei este robul calculatorului ori, dimpotrivă, tânjește după voluptatea de a face din computer robul său
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
diferitelor nivele temporale, de la vibrațiile generatoare de înălțimi și a modificărilor acestora (vibrato, tremolo etc.), la nivelul motivelor sau al agregatelor verticale, și așa mai departe, până la durata totală a piesei, ceea ce îmi permite să unesc compoziția piesei cu sinteza sunetelor într-o operație uniformă, continuă și fără cusături. în muzica mea folosesc de obicei o matrice abstractă care definește ce fel de evenimente sonore se pot produce și în ce moment, creîndu-se o potențialitate realizată în parte prin operații nedeterminate
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
într-o operație uniformă, continuă și fără cusături. în muzica mea folosesc de obicei o matrice abstractă care definește ce fel de evenimente sonore se pot produce și în ce moment, creîndu-se o potențialitate realizată în parte prin operații nedeterminate. Sunetele propriu-zise sunt generate prin sinteză aditivă, o metodă costisitoare, dar care permite un control absolut, dublat, în cazul meu, de intervenția hazardului. Mai trebuie să subliniez faptul că producerea sunetelor, pornind de la o ecuație, n-are nimic de-a face
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
moment, creîndu-se o potențialitate realizată în parte prin operații nedeterminate. Sunetele propriu-zise sunt generate prin sinteză aditivă, o metodă costisitoare, dar care permite un control absolut, dublat, în cazul meu, de intervenția hazardului. Mai trebuie să subliniez faptul că producerea sunetelor, pornind de la o ecuație, n-are nimic de-a face cu conținutul muzicii. în mod analog, o vioară poate fi folosită și într-o suită de Bach, și într-o piesă de Cage, și într-o melodie populară. Sinteza sunetelor
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
sunetelor, pornind de la o ecuație, n-are nimic de-a face cu conținutul muzicii. în mod analog, o vioară poate fi folosită și într-o suită de Bach, și într-o piesă de Cage, și într-o melodie populară. Sinteza sunetelor la calculator oferă numai un instrument, nu și o estetică. O altă întrebare care mi se pune adesea este: unde survine emoția, subiectivitatea într-o astfel de muzică? Dacă admitem că "Arta Fugii" sau o cantată de Webern au și
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
Dacă admitem că "Arta Fugii" sau o cantată de Webern au și un conținut emoțional, putem recunoaște că un formalism explicit nu stă neapărat în calea expresivității, în timp ce subiectivitatea autorului intervine asupra tuturor parametrilor și la toate nivelele: în modelarea sunetelor individuale, în alegerea materialelor și a procedurilor la care vor fi supuse, în stabilirea limitelor exacte între care diferitele valori pot să varieze, până la decizia de a folosi, să zicem, un program de tip DISSCO. Prin comparație, deseori se uită
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
în timp ce Domnul Președinte Traian Băsescu, la conferința de presă, era gata-gata să izbucnească într-un hohot de plâns... Și ar fi făcut-o, dacă era pe-aproape umărul lui Theodor Stolojan, însă pe cel al lui Tăriceanuuuuu - pfuah, Doamne!... Așadar: sunet de clopoțel, intră un colindător întârziat care începe să cânte: Pruncu-n somn se mișcă lin... I-a ajuns mânuța-n spin; Din mânuță curge sânge Și pruncuțu-ncepe-a plânge... -Hallo! Îl oprește Haralampy furios. Ce-i asta ? Cine te-a învățat
Din antologia telezicerilor - alcătuită și comentată de psihosociologul C. Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10032_a_11357]
-
să te legăn, aș vrea să-ți descânt, să-ți intru-n somn, să-ți ies din somn târziu. Aș vrea să fiu doar eu din casa toată ce-ar ști: azi- noapte-a fost cam ger. Aș vrea lăuntric sunet și de-afar' să poată urechea mea să prindă în tine și în cer. Se cheamă orologii-atunci când bat și poți vedea al timpului afund deplin. Mai trece-n stradă un străin bărbat și scoală un câine străin. E liniște-apoi. Ochii
POEME - de RAINER MARIA RILKE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/10030_a_11355]
-
21; Republicată în: Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen Contribuții la studiul muzicii românești..., p. 619; footnote> . După constatările etnomuzicologului, folclorul reprezintă în modul cel mai strălucit această condensare de viață și justifică primele comunicări ale copilului, care sunt muzicale, primele sunete prevestind și chemând muzica, la început vocală și apoi instrumentală, produsă prin jucăriile muzicale. „Aproape toate jocurile de copii sunt însoțite de formule poetice ritmate și pronunțate, nu în forma obișnuită a vorbirii, ci cântate, un fel de recitativ expresiv
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
percuție: "Trecea fanfara militară/ în frunte c-un tambur-major..." Dar sensul inițial al termenului, de care prea puțini mai au astăzi cunoștință, a fost acela de melodie destinată respectivelor instrumente; în această accepție îl aflăm, de pildă, la Odobescu: "un sunet de corn răsuna de pe malul opus al rîului și repeta de cîteva ori de-a rîndul una din acele fanfare vînătorești, al căror ritm iute și chiar glumeț pare că se îngîna cu vibrațiunile melancolice și prelungite ale instrumentului ce
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
care am deslușit-o, pe care am înțeles-o și pe care am exploatat-o, fără încetare, de atunci pînă mereu. Am descoperit, datorită muzicii Dorinei Crișan Rusu, datorită patimii ei, datorită transei în care se cufunda pe scenă, lumile sunetelor care înnobilează lumile unui spectacol. Am descoperit un mare artist care a trăit, a visat, a compus, a rîs, s-a încruntat, care a existat pentru muzică, pentru teatru. Pe scenă ardea. Era un partener excepțional al actorilor și al
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
pe scenă, pe actorii cu care a lucrat, cărora le-a prelungit stările sau, dimpotrivă, le-a provocat să se nască, să ardă. Ca ea însăși. își cînta live propriile stări. Le trăia. Era un personaj care, în loc de cuvinte, folosea sunete. Ele vorbeau, cîntau, povesteau despre lumea Dorinei Crișan Rusu, despre ce și cum simțea, despre tensiunea spectacolului, despre seducție, despre patimă, despre iubire, despre orgoliu și vanitate, despre cuprinsul și necuprinsul din noi, despre viață, despre moarte, despre neputință. Pe
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
Ca și ea. Pian, saxofon, viori, voci sau numai ea și pianul ei. Era foarte severă cu ea însăși, în primul rînd. Perfecționistă. Chipul ei căpăta o lumină nemaipomenită cînd vorbea despre muzică, despre pian, despre teatru, despre ea în raport cu sunetele, cu exercițiul neîncetat pe care un muzician îl face toată viața. Și părul îi lua foc, se făcea și mai roșu. Și toată ființa ei ardea și se topea în muzică. Și atunci muzica vorbea despre ea. Apoi, despre ce
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
voluptate. Era frumoasă, cochetă, cu o noblețe în trup, în mîinile ei minunate. Acum cîteva săptămîni, am văzut spectacolul lui Horațiu Mălăele cu Revizorul de la Teatrul de Comedie. M-a frapat muzica. Extrem de dramatică, de tulburătoare, un comentariu bizar de sunete de clopote, de sunete venite din străfunduri de lume, de ființă. Cu totul altceva decît a compus vreodată Dorina Crișan Rusu. Mi s-a părut că pleacă pe un alt drum, că a găsit alte surse care să o inspire
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
cu o noblețe în trup, în mîinile ei minunate. Acum cîteva săptămîni, am văzut spectacolul lui Horațiu Mălăele cu Revizorul de la Teatrul de Comedie. M-a frapat muzica. Extrem de dramatică, de tulburătoare, un comentariu bizar de sunete de clopote, de sunete venite din străfunduri de lume, de ființă. Cu totul altceva decît a compus vreodată Dorina Crișan Rusu. Mi s-a părut că pleacă pe un alt drum, că a găsit alte surse care să o inspire altfel, cu totul altfel
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
uitat că, de multe ori în peisajul muzicii românești contemporane, voința restitutorului se dezvoltă pe un culoar diferit față de cel al voinței compozitorului. Aidoma celor mai devotate și disponibile ansambluri europene, "Contraste" nu obstrucționează instaurarea unui stat de drept al sunetelor, prezervând organicitatea relațiilor armonice și coloristice, a raporturilor ritmice și dinamice. Dezinvoltura și totodată determinarea cu care pianistul Sorin Petrescu își exhiba unicitatea tușeului, dar și pluralitatea modurilor de atac, fervoarea, dar și severitatea prin care percuționistul Doru Roman își
O samă de contraste by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10080_a_11405]
-
presionant, este incredibil!... Dirijo rul sesizează cele mai mici imper fecțiuni de interpretare la fiecare dintre cei aproape 50 de instru mentiști care compun orchestra. Se oprește, explică, iar începe, iar se oprește... altă explicație. Calm, atenție de fier, sincronizare, sunete de cleștar, efort până aproape de epuizare. Perfecțiunea, constat, este obiectivul dirijorului, ceea ce îmi confirmă și specialistul de lângă mine, Dariusz Pacak. Mă întreb, câți, oare, dintre melomani înțeleg acest efort enorm pentru a se ajunge la perfecțiunea de pe scenă? Am stat
Printr-un hazard, în vizită la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/100_a_125]
-
cu un anumit aer frivol și unic în cazul muzicii; receptarea acesteia condiționând un anumit grad al plăcerii (e(xempli). g(rația)., Kagel, Match). 2. Opera muzicală postmodernă este narativa; ea prezintă o narațiune muzicală și o asamblare compusă din sunete sau structuri (e.g., Rihm, Musik für drei Streicher). 3. Opera muzicală postmodernă explicit eteroclita, i(d).e(st) că dificilă problemă a formei este soluționată prin intermediul unei raportări explicite la forma existența anterior (e.g., Ligeti, Passacaglia ungherese). 4. Opera muzicală
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
birocrația instanțelor evaluative tradiționale precum gen, forma, stil. Altfel spus, daca prima avangardă „pulverizează” sistemul tonal „eliberând” înălțimile și conferindu-le o relativă autonomie, atunci în postmodernismul muzical este reluată aceeași procedură, însă de această data aplicând-o ierarhiei tipologice (sunet muzical, sisteme de organizare sonoră, forma, gen, stil, canon), toate componentele acesteia fiind compromise prin statutul lor de metanarațiuni muzicale. Sunetul muzical (definit strictamente prin unitatea celor patru parametri - înălțime, durata, intensitate și timbru) conviețuiește cu zgomotul (natural, convențional și
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
o relativă autonomie, atunci în postmodernismul muzical este reluată aceeași procedură, însă de această data aplicând-o ierarhiei tipologice (sunet muzical, sisteme de organizare sonoră, forma, gen, stil, canon), toate componentele acesteia fiind compromise prin statutul lor de metanarațiuni muzicale. Sunetul muzical (definit strictamente prin unitatea celor patru parametri - înălțime, durata, intensitate și timbru) conviețuiește cu zgomotul (natural, convențional și artificial), sistemele de organizare sonoră (organizare tonala și, respectiv, organizare sintactica), formele și genurile muzicale tradiționale sunt supuse unor procese de
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
lui intitulat “Musique et postmodernité” (în: Revista Surfaces, vol. VI. 203 (v.1.0F - 27/11/1996) - ISSN: 1188-2492, subcapitolul 2): “Istoria muzicii occidentale poate fi gândită la modul global că un mare discurs despre emanciparea (eliberarea - n.n., O.G.) sunetului. S-ar (putea - O.G.) spune că muzicienii (compozitorii) caută să regăsească ceea ce este în stare materialul sonor, insă prin intermediul regulilor și cutumelor artei componistice pe care ei o moștenesc. «Prin intermediul» înseamnă cu ele și în pofida lor: constrângerile asupra timbrurilor
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
și substructurile canonice precum stilul (ieșirea din tiparele stilistice), genul (implozia și hibridizarea tipologiilor de gen), formele (metisajul tipologiilor de forma), sistemele de organizare sonoră (invalidarea modelelor tradiționale de sisteme de organizare tonala și sintactica) și suspendarea accepțiunii tradiționale a sunetului muzical (prin diversificarea tehnicilor de sinteză sonoră). În realitate, însă, lucrurile nu se prezintă într-un mod atât de grav, deoarece în postmodernitate nu mai este aplicat tabularasismul eliminatoriu caracteristic mai degrabă atitudinii de tip modernist-avangardist. Cuvintele-cheie ale atitudinii postmoderne
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
crudă lovitura, încât toți dinții îi părăsiră gura... Rar text scris în limba română în care să încapă atât de grotescă îngrămădeală de numiri pățind fiecare câte ceva în mod diferit. O listă de caractere, unul după altul încremenit în câteva sunete doar, închizând în ele mărunte, ambițioase, caraghioase viețuiri... Bezmetica luptă nu s-a încheiat... când Bălăban, fierarul, se apropie furios de Tandler și îl pocnește... Cu un greu baroș, ce pe astă vreme Trei ridicându-l, încă s-ar screme
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10137_a_11462]