976 matches
-
securității conceptul introdus de John Hertz -, o situație în care acțiunile statelor menite să le asigure securitatea tind să amenințe securitatea altor state, cauză principală a cursei înarmărilor. În perioada Războiului Rece, dezvoltarea unei tehnologii militare avansate de către una dintre superputeri genera o stare de inferioritate militară celeilalte superputeri 36. Neorealiștii folosesc teoria jocurilor, utilizată în matematică pentru prezicerea rezultatelor negocierilor. În anii '50, '60, cercetătorii încercau să analizeze un posibil război nuclear americano-sovietic. Mutările erau reprezentate de deciziile de a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
în care acțiunile statelor menite să le asigure securitatea tind să amenințe securitatea altor state, cauză principală a cursei înarmărilor. În perioada Războiului Rece, dezvoltarea unei tehnologii militare avansate de către una dintre superputeri genera o stare de inferioritate militară celeilalte superputeri 36. Neorealiștii folosesc teoria jocurilor, utilizată în matematică pentru prezicerea rezultatelor negocierilor. În anii '50, '60, cercetătorii încercau să analizeze un posibil război nuclear americano-sovietic. Mutările erau reprezentate de deciziile de a utiliza armele nucleare în anumite moduri, iar recompensele
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
trăsătura distinctivă a teoriei descurajării în timpul Războiului Rece62. De asemenea, logicianul american s-a opus convingerii conform căreia o descurajare nucleară minimă ar fi o metodă eficientă de apărare națională, concepție promovată în primii ani ai confruntării dintre cele două superputeri. Concluzionând: inițial, strategia nucleară ia în considerare avantajul strategic determinat de administrarea primei lovituri. Dat fiind că era important cine lovește primul (teoria loviturii decisive) și cât de rapid se produce această lovitură s-a ajuns rapid la escaladarea cursei
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
pară independentă față de Washington, nemaiavând nevoie de protecția acestuia 71. Concluzionând, în confruntarea ce a caracterizat perioada Războiului Rece, un rol important l-a deținut tehnologia, în particular, armele nucleare, semnificative din acest punct de vedere fiind eforturile celor două superputeri destinate acumulării de putere distructivă și de instituire a unui echilibru de putere cvasi-stabil menținut timp de jumătate de secol. Deși, în esență, cele două tabere s-au aflat în competiție, se poate vorbi și de o zonă de cooperare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
ca obiect de studiu o lume bipolară, în general, perioada Războiului Rece fiind dominată de ideile realismului și liberalismului. Dat fiind că, în cea mai mare parte a Războiului Rece, cea mai importantă amenințare la adresa securității fiecăreia dintre cele două superputeri era posibilitatea unui atac nuclear, descurajarea unei asemenea acțiuni a devenit un element central al politicii de securitate națională, iar forțele nucleare strategice, aflate în centrul strategiei nucleare, principal instrument al acesteia. CAPITOLUL II Linii teoretice dominante și elemente de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
posibilă o altă lume (...), contestând sistemul ideologic atotstăpânitor și căutând să creeze alternative constructive în domeniile gândirii, acțiunii și instituțiilor. Cele două au mai fost în istorie, dar, în prezent, miza e mult mai mare, iar cea de-a doua superputere opinia publică mondială ar trebui să țină cont de asta, să înțeleagă pericolul și să accepte că alegerea între hegemonie și supraviețuire nu a mai fost pusă niciodată în termeni atât de clari 104. În dezbaterile din Federația Rusă, argumentele
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
la greșelile administrației americane după 11 septembrie, care, fie că au fost involuntare și deci scuzabile, rod al nenorocului, fie că au fost datorate unor principii eronate, unei mentalități fixate, unei încrederi în sine nejustificabile au fost comise de singura superputere a lumii și, ca urmare, scot la iveală neajunsul fatal al ordinii mondiale bazate pe hegemonia americană luminată. Hegemonul nu trebuie să fie doar bine intenționat, ci și prudent și inteligent în exercitarea puterii 114. În februarie 2007, în cadrul Conferinței
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
posibilitatea ca Irakul să dețină arme de distrugere în masă; și, în general, de limitarea cursei înarmărilor și necesitatea impunerii unor constrângeri privind testarea, producerea, proliferarea armelor nucleare (tratatele START 1, START 2). După destrămarea Uniunii Sovietice, echilibrul nuclear al superputerilor rămâne aproape neschimbat. În pofida reducerilor operate la nivelul numărului de rachete și focoase, a faptului că vectorii nucleari nu mai sunt în alertă, natura relațiilor nu s-a modificat prea mult, dat fiind că, în continuare, există două arsenale imense
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
proliferarea nucleară, în perioada administrației G.H.W.Bush, deși existau dovezi cu privire la acest fenomen, aceasta nu constituia o prioritate, fapt relevat și de proiectul documentului Linii directoare pentru planificarea apărării, mediatizat în 1992, care aborda ideea posturii SUA de unică superputere globală în condițiile destrămării URSS și pe fondul câștigării războiului din Golf și care va fi un prim pas în conturarea politicii de atacare anticipativă și preventivă după un deceniu 124. La sfârșitul lui septembrie 1994, președintele SUA a aprobat
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de expandare a democrației în lume, dar în situații extreme, atunci când există o problemă de securitate, este necesar pentru a termina cu anumite dictaturi. Războiul este ultimul recurs. Ne place sau nu, în lumea în care trăim există o singură superputere și SUA sunt singurul stat capabil de a rezolva o problemă de securitate mondială. Este de preferat această opțiune în locul existenței a trei superputeri armate. Europa ar trebui să aibă doar un singur membru permanent în Consiliu, care să includă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Războiul este ultimul recurs. Ne place sau nu, în lumea în care trăim există o singură superputere și SUA sunt singurul stat capabil de a rezolva o problemă de securitate mondială. Este de preferat această opțiune în locul existenței a trei superputeri armate. Europa ar trebui să aibă doar un singur membru permanent în Consiliu, care să includă alte țări ca Japonia, Brazilia, Nigeria sau Africa de Sud, și India 138. În ianuarie 2006, președintele francez, Jacques Chirac susținea că Franța este gata să
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
în vigoare.158 Stadiul reglementărilor vizând dezarmarea și reducerea proliferării nucleare Realitățile Războiului Rece, bazat pe diferențe ideologice ireconciliabile și lipsă de încredere reciprocă, ceea ce a condus la două decade de blocaj aproape complet al contactelor bilaterale dintre cele două superputeri: Moscova și Washingtonul erau puse în situația de a nu-și putea rezolva problemele de securitate printr-un angajament diplomatic direct, această situație conducând, în final, la izbucnirea Crizei Rachetelor din Cuba de la începutul anilor '60. Cum pericolul proliferării devenea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
o dată apropiată și la dezarmarea nucleară, precum și cu privire la un tratat de dezarmare generală și totală, sub un control internațional strict și eficace 162. Problemele generate de armamentul strategic acumulat ca urmare a cursei înarmării în care erau angrenate cele două superputeri au necesitat realizarea unui cadru bilateral de cooperare, la 26 mai 1972, la Moscova, fiind semnate Tratatul privind limitarea armamentului strategic I (Strategic Arms Limitation Talks I SALT I) și Tratatul ABM (Antiballistic Missile Treaty). Tratatul privind limitarea armamentului strategic
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
trei ani mai târziu (16 ianuarie 1986), Mihail Gorbaciov formula aceeași propunere ce va fi mai târziu avansată de Barack Obama, de eliminare completă a armelor atomice, idee neacceptată la acea vreme de SUA. Având în vedere, însă, că ambele superputeri, încep să fie preocupate, una de armele nucleare pe care NATO le avea în Europa, cealaltă de lansatoarele sovietice care vizau orașe de pe același continent, limitarea armelor strategice subiectul convorbirilor bilaterale SALT nu mai putea fi separată de problema extinderii
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
prin dezvoltarea unei serii de tratate bilaterale care prevedeau reduceri semnificative ale armamentului strategic START 1, START 2, START 3 și SORT -, însă, pe fondul retragerii SUA din Tratatul ABM și a încercărilor Federației Ruse de a recâștiga poziția de superputere, în vigoare au intrat doar START 1 și SORT. Tratatul privind reducerea armamentului strategic (START 1) a fost încheiat pe 31 iulie 1991 (cu cinci luni înainte de destrămarea URSS), la Moscova, și a determinat diminuarea arsenalelor nucleare ale fiecărei părți
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
în jocul de șah, au refuzat să accepte garanțiile oferite de una sau de cealaltă dintre cele două puteri, optând pentru obținerea unei capabilități nucleare proprii, de natură să le rezolve preocupările privind vulnerabilitățile de securitate. Nici influența celor două superputeri și nici mecanismele internaționale de securitate nu au fost în măsură să împiedice proliferarea armamentului nuclear și a vectorilor purtători. Există, totuși, diferențe semnificative între motivațiile fiecăruia dintre statele deținătoare sau aspirante în a deține capacități militare nucleare. Dacă Marea Britanie
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
pentru evoluția relațiilor ruso-americane. Cei doi candidați păreau să aibă aceeași viziune de politică internațională, cu accent pe menținerea și întărirea poziției SUA de lider în plan internațional, de utilizare a instrumentelor politice, economice și militare pentru consolidarea rolului de superputere în secolul XXI. Consilierul politic al candidatului republican, Condoleezza Rice, era de părere că politica externă a unui guvern republican va trebui să se bazeze în mod solid pe ideea de interes național mai curând decât pe interesele unei comunități
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
ideologic. În esență, în realitatea post-Război Rece, cele două foste părți antagoniste sunt nevoite să abordeze o dilemă dificilă: cum să rezolve problema costurilor imense presupuse de menținerea acumulării de armament strategic, concomitent cu conservarea avantajelor provenite din statutul de superputere mondială conferit de acesta. O altă sursă de dezbateri provine din spațiul artei militare, istoria demonstrând, în repetate rânduri, evoluțiile tandemului armă-contraarmă și efectele acestora asupra doctrinelor militare. În fiecare situație (suliță-scut, catapultă-fortificație, tanc-antitanc, aviație-antiaeriană, rachetă-antirachetă) pentru atingerea supremației în
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Vladimir Iakovlev, anunțând intenția de a creștere cantitatea de încărcături de luptă de pe rachetele balistice intercontinentale. De asemenea, susținea că, în cazul renunțării la Tratatul privind apărarea antirachetă din 1972, Europa se va transforma din nou în prizoniera opoziției dintre superputerile nucleare, caz în care nu excludea ca Rusia, drept răspuns, să se retragă din Tratatul privind lichidarea rachetelor cu rază medie și mică de acțiune 378. În toată această perioadă, interesul american pentru crearea unui scut antirachetă, combinat cu respingerea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Sistemul de apărare antirachetă de nivel strategic Cel mai important argument în favoarea implementării scutului antirachetă de nivel strategic este că, oricât succes, oricâtă raționalitate și oricât echilibru a generat Descurajarea Nucleară Reciprocă, aceasta nu poate supraviețui antagonismului care menține două superputeri în conflict. Într-o lume aflată sub amenințarea distrugerii, implementarea scutului antirachetă de nivel strategic poate permite câștigarea timpului necesar pentru ameliorarea și rezolvarea disputei politice. La fel de bine, însă, operaționalizarea unui astfel de mijloc de apărare poate să prelungească conflictul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
securitate, pentru victoria realismului în teoria relațiilor internaționale 484. Ideea unei analize privind rolul acestui tip de armament, în perioada contemporană, în gândirea strategică și politicile de securitate, a pornit de la următoarea întrebare: Odată înlăturată tensiunea nucleară dintre cele două superputeri, SUA și URSS, prin încheierea Războiului Rece, comunitatea internațională poate socoti depășite riscurile generate de armele nucleare? După 1990, pozițiile teoretice au primit nuanțări, de la optimismul liberal al sfârșitului istoriei, al sfârșitului confruntărilor și instaurării unei păci a democrațiilor care
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
2010. Benson, Adams, Apărarea împotriva rachetelor balistice, American Elsevier Publishing Company, New York, 1971, traducere din limba engleză, Editura Academia Militară, București, 1977. Boniface, Pascal, Relațiile Est-Vest 1945-1991, Editura Institutul European, Iași, 1998. Brzezinski, Zbigniew, A doua șansătrei președinți și criza superputerii americane, Editura Antet, București, an neprecizat. Brzezinski, Zbigniew, Marea tablă de șah. Supremația americană și imperativele sale geostrategice, Univers Enciclopedic, București, 2000. Brzezinski, Zbigniew, Triada geostrategică. Conviețuirea cu China, Europa și Rusia, Editura Historia, București, 2006. Buzan, Barry, Little, Richard
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
137. 85 Joseph S. Nye, Descifrarea conflictelor internaționale.Teorie și istorie, Editura Antet, București, 2005, pp. 222-230. 86 Joseph Nye, http://www.usia.gov/journals/journals.htm fr/2009. 87 Ibidem. 88 Zbigniew Brzezinski, A doua șansătrei președinți și criza superputerii americane, Editura Antet, Bucuresti, f.a., p. 35. 89 Robert Kagan, op. cit., p. 5. 90 Robert Kagan, op. cit., p. 24. 91 Ibidem, p. 67. 92 Zbigniew Brzezinski, Triada geostrategică. Conviețuirea cu China, Europa și Rusia, Editura Historia, București, 2006. 93 Zbigniew
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
idealurile privind drepturile omului care circulau în cercurile social democraților europeni și în rețelele transatlantice, a făcut să cadă granițele dintre grupul de apartenență și cel de referință. Lumea nu mai era divizată între capitaliști și comuniști, iar conflictul dintre superputeri nu mai era inevitabil. Această "Nouă Gândire" menținea elemente din trecutul sovietic, inclusiv o comparația dintre Rusia și Europa, și mai puțin cu Asia, dar și scepticismul în privința individualismului liberal. Gorbaciov a păstrat tradiția centralizării deciziei politice care-i conferea
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
dominante pentru atâția americani și europeni, vor pierde probabil ca pondere”. Cu alte cuvinte, se vor încheia afaceri bănoase, dar fără atâta bătaie de cap, un fel de businesstopia! În politica mondială, Kahn prezicea o „lume standard”, cu cele două superputeri, SUA și URSS, cinci mari puteri, trei puteri intermediare și circa o sută douăzeci de țări mici și mijlocii. Z. Brzezinski anunța că țările industriale, în frunte cu SUA, vor păși în era tehnotronică, în care noile tehnologii vor deveni
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]