2,071 matches
-
până în 1964), după o scriere a lui J. H. Helmuth. Selectând, simplificând, cărturarul român limpezește și adaptează originalul la nivelul și aria de cunoștințe a cititorilor săi. Determinismul, explicarea cauzală a fenomenelor constituie ideea fundamentală de la care pleacă în combaterea superstițiilor și a practicilor magice. Pentru a le „surpa”, el le descrie și le interpretează, devenind și un pionier în folcloristică. Învățătură firească... are un stil concis, definiții clare, corespunzătoare unei exprimări științifice, dar nu lipsesc nici pasajele narative despre experiențe
SINCAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
Datinele și credințele poporului român, Cernăuți, 1903, 588-593; I. Otescu, Credințele țăranului român despre cer și stele, București, 1907, 60-64; Elena Niculiță-Voronca, Studii în folclor, I, București, 1908, 16-20, 67-69; Nicolae Densușianu, Dacia preistorică, București, 1913, 113-121; Gh. F. Ciaușanu, Superstițiile poporului român în asemănare cu ale altor popoare vechi și nouă, București, 1914, 75-98; Tudor Pamfile, Cerul și podoabele lui, București, 1915, 105-152; Dan Botta, Scrieri, IV, îngr. Dolores Botta, pref. Ion Biberi, București, 1968, 75-82; Paul Petrescu, Imagini ale
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
ipostaza de „cap al familiei” și dătătoare de nume. Cu un a genitival (invariabil ca în Moldova): Aanei, Aaniței, Aaxiniei, Afloarii, Ailenei Amariței, Atudosiei, Avarvarei, Avasilicăi sau fără acea marcă a posesiei (construcție specific ardelenească) - Mării 414. în credințele și superstițiile populare, care nu ignorau deloc demersul magic Văduva grasă - Iordache Golescu zisese văduviță grasă, „adică văduvă bogată” - cum ne spune Iuliu A. Zanne că se cheamă acea femeie fără bărbat pe care șansa nu o ocolește 415 - nu prea apare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Brâncovenesc - din porunca lui Ștefan Cantacuzino două călugărițe de la Mănăstirea Dintr-un Lemn, învinuite că ar fi provocat, prin farmece, „îndrăcirea” Doamnei Păuna Cantacuzino. Mihai Viteazul - furnizez aceste exemplu, oferit de Șarolta Solcan (Femeile..., p. 263), pentru a ilustra omnipotența superstițiilor - a poruncit să fie ucisă („pus-a Voievodul de au omorât-o”) mama lui Ioan Raț (după ce acesta fusese omorât), „ca să nu facă vreo vrajă asupra sa” 431, căci se spunea că este vrăjitoare. * Prin orice mijloace, văduvia trebuia evitată
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu una de piatră), „i-a zburat pe braț o găină”, povestește Anton Maria del Chiaro în a sa Istoria ..., publicată la Veneția în 1718, „ceea ce a fost îndată socotit ca un semn rău, mai ales de către acele persoane dedate superstițiilor, care sunt încredințate că până și întâmplările pur și simplu accidentale sunt efecte misterioase ale Providenței”484. în aceleași zile (merge mai departe Del Chiaro cu informațiile), s-a produs și prevestirea, și ea demnă de crezare, a Stancăi, fiica
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
418. Ibidem, loc. cit. 419. Ibidem, vol IV, p. 678. 420. Ibidem, vol. IV, p. 403. 421. Ibidem, vol. IV, p. 677. 422. Dan Horia Mazilu, Lege și fărădelege în lumea românească veche, p. 62. 423. Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, ediție îngrijită de Iordan Datcu, București, Editura „Grai și suflet - Cultura națională”, 2003, p. 82. 424. Vezi Gh. Brătescu, Vrăjitoria de-a lungul timpului, București, 1985. 425. Vezi Șarolta Solcan, Femeile..., p. 262; Idem, „Vrăjitori și angoasă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
medici egipteni și greci (Thababet-y¿n³nș12 al hakimilor 13) - sau de cei hinduși, Întrucât progresele lor sunt minore, iar asta dincolo de știința medicală defectuoasă Întâlnită În vechile lor manuscrise. În ceea ce privește tratarea pacienților, principiile lor sunt rareori lipsite de extravaganță și superstiție; de altfel hindușii, al căror sistem este cel mai vechi, asociază acestei discipline astrologia 14. Deoarece religia lor se opune oricărei Încercări inovatoare, este puțin probabil ca ei să realizeze un progres real În medicină sau să renunțe la teoriile
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cert În schimb că pictorul Ștefan Emilian descoperă gravura vienezului Malknecht din 1835 tocmai ca student la Academia de arte frumoase din Viena 2, concentrând astfel În laviu toată fascinația Orientului văzut de modelul său3. Disponibilitatea fructuoasă și lipsită de superstiții ori sarcini a lui Honigberger i-a permis, de-a lungul unor distincți și frenetici ani asiatici, să asimileze o Asie botanică 4 și una medicală 5, să poată fi el Însuși asimilat În decorul administrațiilor succesive din Lahore, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cea scriptică, s-au întrecut în a alcătui atât tomuri științifice, cât și cărți și broșuri de popularizare (compilații, prelucrări, adaptări), majoritatea cu finalitate utilitară imediată. Disertații de teologie, filosofie, logică, etică alternează cu lucrări ca Învățătură firească spre surparea superstiției norodului (Gheorghe Șincai), Învățătură pentru prășirea pomilor (Petru Maior), Economia stupilor (Ioan Piuariu-Molnar), Despre apele minerale de la Arpătac, Bodoc și Covasna (Vasilie Popp). Sfaturi practice conțin și predicile tipărite de către „luminătorii” preoți (Samuil Micu, Petru Maior), precum și manualele ori calendarele
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
multor neamuri, I, îngr. Al. Gavra, Buda, 1844; Hronica românilor și a mai multor neamuri, I-III, îngr. A. T. Laurian, A. Panu, M. Kogălniceanu, Iași, 1853-1854; ed. I-III, îngr. Gr. G: Tocilescu, București, 1886; Învățătură firească spre surparea superstiției norodului, îngr. și introd. Dumitru Ghișe și Pompiliu Teodor, pref. D. Prodan, București, 1964; Opere, I-IV, îngr. Florea Fugariu, pref. Manole Neagoe, București, 1967-1973. Traduceri: Catehismul cel mare cu întrebări și răspunsuri, Blaj, 1783; Prima principia latinae grammatices, Blaj
Si totuşi. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289661_a_290990]
-
așa cum se întâmplă în povestirile din Vulpile (1970), fie la mijloacele reportajului, ca în Oameni și munți (1972). În pofida schimbării tematice și a unei oarecare nuanțări a perspectivei, cadrul narativ rămâne același: satul, munții, o Bucovină dominată de credințe și superstiții. Povestirile Taurul negru, Porțile sau Arborele schilod au un registru liric, susținut de obsesia folclorică a prozatorului. Este o lume cu țărani stranii, vrăjitoare, diavoli și diavolițe, strigoi, pitici și idoli de lut, un „cătun fără nume” care face legătura
SIDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289666_a_290995]
-
și de acolo, literaturii române) decât în mod excepțional opere de un nivel superior”, cărturarii români din primele secole de existență a cuvântului scris în slavonă și mai târziu în română adăpostind în sbornice și manuscrise tot ce a fost superstiție, tipic ori naivitate. Accentuarea, oarecum vehementă, a absenței în literatura română veche a textelor din Antichitatea clasică și din umanismul bizantin îl apropie pe Ș. de orientarea din slavistică (reprezentată de Francis J. Thomson și Victor M. Zivov), potrivit căreia
SIADBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289662_a_290991]
-
dezertori, bolnavi psihic evadați din spitale); - vagabondajul migrator (bande de delincvenți). Atentatele la moravuri și prostituția au următoarele forme: - prostituatele înnăscute sunt, după clasificarea lui C. Lombroso, psihopate cu o imaturitate afectivă și morală; ele se caracterizează prin: impudicitate, frigiditate, superstiții, alcoolism, sunt gurmande, agitate, leneșe, vanitoase, vicioase, imprevizibile, mitomane, cu un intelect de limită; se mai notează absența simțului moral, indiferență afectivă, înclinații către rău; sunt imprevizibile și cu un mare potențial delictual; - prostituatele ocazionale sunt persoane morale, dar care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
referi la credințele astrologice ale lui Albertus Magnus și continuă cu o scurtă problematizare a prejudecăților medievale, exemplificate prin opinia lui Avicenna că oamenii care iubesc sau urăsc „cu exces” au „puterea de a preschimba lucrurile”; finalul ironizează însă asemenea superstiții feudale: „După aproape două secole de astfel de minuni, magia sau mecanica fantastică a iubirii și urii nu ne mai sperie, nemaiavând pentru nici unul dintre noi nici un secret”. Continuând publicistica prin fragmentarism și eterogenitate, primul volum al seriei Memorii din
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
undă de mizantropie” ce se degajă din situații comice și totodată triste în sine, dar mai cu seamă din mentalitatea unei categorii sociale funciar sceptice, dacă nu chiar refractară în special la binefacerile științei medicale. Din această respingere altoită pe superstiții și prejudecăți ancestrale se trage, de pildă, moartea unui copil împachetat de părinți în balegă, după obiceiul locului, în loc să i se administreze medicamente, astfel se justifică revenirea in corpore la cârciumă a sătenilor abia ieșiți de la o conferință-lecție de igienă
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
în suferință, toate regăsibile în jurnal. Paginile lui alcătuiesc mărturia unei conștiințe etice, prin acuitatea și exactitatea observației ele având semnificația unui document social, întregit adeseori de perspectiva asupra psihologiei și a moravurilor din epocă și mai ales de notarea superstițiilor și a incuriei ce stăpâneau încă lumea satului românesc în prima jumătate a secolului al XX-lea. Însemnările... sunt diarium-ul unui om de două ori înzestrat, ca medic-apostol și ca „fin literat amator” (Alexandru Piru), din generoasa stirpe de medici-scriitori
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
cu Logosul divin. Dintre piesele de teatru ale lui V., Fata ursului, Umbra și Pribeaga reflectă climatul rural în care își are sursa lirismul de orientare tradiționalistă. Un climat cu pronunțat specific etnografic și reminiscențe de mentalitate arhaică, îmbibat de superstiții și credințe stranii, punctat și de anomalii sociale. Optica, scenic obiectivată, e demitizantă. În Umbra, venit după cincisprezece ani de absență în locurile de obârșie, un mărunt funcționar, Jorj Iuliski, alias Ghiță Vârzob, flecar și escroc sentimental, găsește un sat
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
C. S. Nicolăescu-Plopșor, I. N. Popescu. În articolul-program se afirmă că revista apare „pentru adunarea, rânduirea și darea la iveală a folclorului oltenesc, precum și pentru cercetarea și punerea lui în legătură cu tot ce cunoaște știința folcloristică”. În consecință, se publică credințe, superstiții, legende, snoave, povești, balade, cântece, ziceri, descântece, vorbe oltenești, folclor țigănesc etc. Materialele care alcătuiesc sumarul sunt asigurate îndeobște de membrii asociației. I. D.
SUFLET OLTENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290013_a_291342]
-
identității fac posibilă înlocuirea vechilor credințe privind statornicirea voinței divine și a practicilor instinctive cu „încrederea în libera discuțiune și stabilitatea raționamentului” (Rădulescu-Motru, 1904, pp. 123-124). Popoarele apusene au supus controlului conștiinței raporturile sociale reglementate anterior de obiceiuri, tradiții și superstiții. Socrate a fost condamnat la vremea sa pentru că și-a învățat concetățenii că tot ceea ce este rău sau bun trebuie să aibă un înțeles identic pentru toți. Or, în Antichitate învățăturile lui Socrate erau percepute ca o erezie, întrucât se
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
al treilea, specific acestei dimensiuni, și anume supranaturalul, care cuprinde ideea de mister, de magic, de posesiune a bolnavului de către spirite benefice sau malefice. E. Tanzi (1890) va face o interesantă remarcă privind similitudinea care există între credințele magice și superstiții, pe de o parte, și ideile delirante ale bolnavilor psihici pe de altă parte, în special cu referire la bolnavii cu schizofrenie paranoidă. C.G. Jung va introduce teoria arhetipurilor, veritabile imagini-forță construite în decursul istoriei culturale a umanității și care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
societate dată”. O altă problemă care se pune este legată de faptul că bolile psihice, dincolo de aspectul lor clinico-psihiatric, pur medical, sunt și produsul specific al unei culturi particulare. Aceasta se manifestă prin următoarele aspecte: influența moravurilor, a credințelor și superstițiilor asupra grupului etno-cultural căruia îi aparține bolnavul respectiv, cu efecte asupra acestuia; influența atitudinii societății față de nebunie și de bolnavul psihic. Față de acestea se poate vorbi de o multitudine de factori cu efect patogen în geneza tulburărilor psihice după cum urmează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a lumii. Tradițiile raționaliste ale epocii moderne au părut că se prăbușesc brusc. Efectele au fost resimțite mai întâi de savanți. Dar apoi s-au extins la nivelul culturii de masă, care și-a simțit zguduite temeliile, credințele, eresurile și superstițiile. Iată doar patru dintre cele câteva zeci de seisme ce au zguduit temeiurile cunoașterii moderne obiective și au declanșat „nebunia” pe care astăzi o numim postmodernism. 15.1.2.1. Teorema de incompletitudinetc "15.1.2.1. Teorema de incompletitudine
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
John Kennedy a colaborat în mod necinstit cu extratereștrii. Această enormă masă de naivi este chemată să alcătuiască „satul global”. Cum se va realiza acest lucru? Dacă actualele curricula se vor păstra, eșecul este previzibil. Naivitatea - adică ignoranța, credulitatea, visarea, superstiția, sălbăticia etc. - nu constituie o boală iremediabilă; este doar efectul inculturii sau al culturii precare. O consecință ce poate fi anulată acționând asupra cauzei; iar aceasta nu se poate realiza decât prin curricula apte să determine o educație de masă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
făurit după chipul lui Dumnezeu” și capabil, ca și acesta, să devină atotcunoscător și atotputernic. Obsesia erei moderne a fost, fără îndoială, rațiunea - înțeleasă ca virtute infailibilă pentru găsirea și stabilirea „tuturor adevărurilor lumii acesteia”. Diavolul Secolului Luminilor a devenit superstiția - ca oponent absolut al rațiunii izbăvitoare. Încrederea în rațiune și în cunoașterea științifică din secolul al XIX-lea a fost confirmată prin punerea lor în practică în secolul XX - care a determinat o adevărată revoluție științifico-tehnică. Era omului-stăpân! Enciclopedia, Revoluția
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
natură - fragmentată și multiplă - a realității sociale. Mai mult chiar, partizanilor microistoriei ea le apare și ca un semn îmbucurător al aprofundării obiectelor de studiu, al unei noi viziuni, mai ample, asupra faptului social, care depășește și, deopotrivă, rupe cu superstiția determinismului economic. S-a afirmat chiar 9, că între macroistoria tradițională și aceea actuală distincția ar fi doar aparentă, în condițiile în care ambele demersuri nu numai că au aceeași țintă a reconstituirii (globalul) - prin strategii diferite -, ci nutresc, în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]