5,819 matches
-
pacienți, suntem ființe umane, nici unul din noi nu este indispensabil, cu toții suntem vulnerabili. Pentru a avea eficiență maximă ca terapeuți este important să ne îngrijim de noi înșine. Este timpul pentru o pauză sau pentru epuizare? (Hawkins, 1994b, p.852Ă. Supervizarea și modelul omului de știința practician Modelul omului de știință practician este o metodă de îmbunătățire a învățării eficiente, precum și de asigurare a unei evaluări creative a funcționării personale și profesionale. Clarkson (2003Ă ne oferă o metaforă a auto-supervizării bazată
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
tranzacții, imagini din vis, tip de relație; o atitudine de interes și curiozitate legat de propriile abilități și procese; dorința de a aduce o contribuție la cunoașterea clinică. Pentru discuții ulterioare legate de modelul omului de știință practician și a supervizării vezi Clarkson și Aviram (1998Ă. Contextul cercetării Este important ca hipnoterapeuții să recunoască faptul că dovezile pentru eficacitatea intervențiilor hipnotice sunt limitate și în general nu satisfac criteriile medicinii și psihoterapiei bazate pe dovezi științifice, chiar dacă dovezile clinice sunt adesea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de sticlă, așa cum ar impune Republica lui Platon... Acolo unde Platon, ca pitagorician fidel, le atribuie femeilor un rol secundar (asigurarea perpetuării familiilor, celula de bază a oricărei societăți, procrearea, creșterea copiilor, îndeplinirea sarcinilor domestice și menajere, sau cel puțin supervizarea acestora cu sclavele aflate în slujba lor), Epicur șterge orice diferență între sexe. Nu misoginie, nu sexism, nu falocrație, nu reducerea feminității la ovare, ci o practică liberă și comună a filosofiei, între egali. Tradiția a păstrat numele câtorva așa-
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
serviciile de psihologie școlară, în dezvoltarea conceptului de efectuare a pedepsei orientată prin tratament psihologic. Sunt derulate progresiv și diferențiat, aplicații ale psihologiei dezvoltării, în care se pune accentul pe exigențele psihologice ale vârstelor timpurii (consilierea în grădinițe și creșe), supervizarea pentru profesiunile sociale, procesele de grup, negocierea contractelor, planificarea ambianței și protecția mediului. Profesia de psiholog s-a dovedit ca fiind extraordinar de flexibilă și capabilă de adaptare, specialiștii din aceste domenii implicându-se în îmbunătățirea vastă a protecției muncii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
pentru training de relaxare, meditație; suport social (dezvoltarea relațiilor interpersonale); schimbarea ocupației sau organizației; la nivel organizațional, incluzând: schimbarea structurii și proceselor organizaționale (sisteme de remunerație, de selecție și orientare profesională, de specializare și socializare, politici privind transferul ocupațional și supervizarea eficientă a subordonaților); schimbarea caracteristicilor de rol (redefinirea rolurilor, reducerea suprasolicitării, creșterea participării în luarea deciziilor și delegarea autorității, reducerea conflictului și ambiguității de rol); schimbarea caracteristicilor sarcinii (programe de specializare, adecvarea postului de muncă la capacitățile și preferințele indivizilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
subordonat, prin creșterea implicării și delegarea autorității subordonaților (locus of control intern); specializarea profesională, când e vorba despre achiziția tehnologiilor ultramoderne, prin cursuri de instruire; elaborarea și aplicarea unui sistem propriu eficient și profesionist de evaluare a performanțelor și de supervizare a activităților indivizilor, situați la diferite niveluri ierarhice (pentru organizații de tip diferit). Bibliografie Brate, A.T. (2002), Elemente de psihologia stresului: O abordare interdisciplinară, Editura Alma Mater, Sibiu. Brate, A. (2003), „Investigarea stresului ocupațional la militari și electricieni”, în Pitariu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
mai des cu el. Diagnoza organizațională și, implicit, raportul de diagnoză organizațională trebuie să surprindă deficiențele existente în managementul resurselor umane din organizație. Ea trebuie să pună în evidență: climatul organizațional, satisfacția profesională, cauzele fluctuației personalului, relațiile interumane, sistemul de supervizare și control, politica de personal existentă, sistemul de perfecționare profesională, situația recrutării, selecției și repartiției profesionale, evaluarea performanțelor profesionale, relațiile de muncă, studiul percepției schimbării și al stilurilor de conducere etc. Numai după ce există o diagnoză organizațională este posibilă trasarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
metodologice de aplicare a prezentei legi și a stării de sănătate certificate. Art. 10. - În funcție de competența și experiența profesională ale solicitantului, se poate acorda una dintre următoarele forme de atestare: a) atestatul de liberă practică pentru activitate în condiții de supervizare, pentru psihologii fără experiență în domeniul respectiv; b) atestatul de liberă practică în regim de asociere, pentru psihologii care lucrează în colective profesionale; c) atestatul de liberă practică autonomă, pentru psihologii care întrunesc criteriile de competență și experiență profesională stabilite
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
abaterile de la prevederile acestuia și aplică sancțiuni, conform prezentei legi. Art. 37. - Fiecare comisie este condusă de un birou constituit din președinte, vicepreședinte, secretar și dispune de un secretariat tehnic. Art. 38. - Comisiile elaborează norme și proceduri de control și supervizare profesională în domeniile proprii, aprobate de către Consiliul Colegiului, asigurând pregătirea persoanelor cu atribuții de control. Art. 39. - Membrii Comitetului director și ai conducerii filialelor teritoriale au dreptul la indemnizații de ședință stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare internă și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
evaluare PAGEREF Toc160586476 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586477" Evaluarea ca input sau output al celorlalte procese asociate unui demers de dezvoltare comunitară PAGEREF Toc160586477 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586478" Capitolul 4 HYPERLINK \l " Toc160586479" SUPERVIZAREA (Lucian Marina) PAGEREF Toc160586479 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586480" Locul și rolul supervizării PAGEREF Toc160586480 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586481" Funcțiile supervizării (de nivel) PAGEREF Toc160586481 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586482
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
al celorlalte procese asociate unui demers de dezvoltare comunitară PAGEREF Toc160586477 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586478" Capitolul 4 HYPERLINK \l " Toc160586479" SUPERVIZAREA (Lucian Marina) PAGEREF Toc160586479 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586480" Locul și rolul supervizării PAGEREF Toc160586480 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586481" Funcțiile supervizării (de nivel) PAGEREF Toc160586481 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586482" Funcțiile efective ale supervizării (ce face supervizorul în comunitate) PAGEREF Toc160586482 \h Error! Bookmark not defined
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586478" Capitolul 4 HYPERLINK \l " Toc160586479" SUPERVIZAREA (Lucian Marina) PAGEREF Toc160586479 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586480" Locul și rolul supervizării PAGEREF Toc160586480 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586481" Funcțiile supervizării (de nivel) PAGEREF Toc160586481 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586482" Funcțiile efective ale supervizării (ce face supervizorul în comunitate) PAGEREF Toc160586482 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586483" Relația supervizorului cu comunitatea - investigații cantitative și calitative PAGEREF
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Toc160586479 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586480" Locul și rolul supervizării PAGEREF Toc160586480 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586481" Funcțiile supervizării (de nivel) PAGEREF Toc160586481 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586482" Funcțiile efective ale supervizării (ce face supervizorul în comunitate) PAGEREF Toc160586482 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586483" Relația supervizorului cu comunitatea - investigații cantitative și calitative PAGEREF Toc160586483 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586484" Supervizarea în cadrul proceselor de dezvoltare comunitară PAGEREF
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
HYPERLINK \l " Toc160586482" Funcțiile efective ale supervizării (ce face supervizorul în comunitate) PAGEREF Toc160586482 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586483" Relația supervizorului cu comunitatea - investigații cantitative și calitative PAGEREF Toc160586483 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586484" Supervizarea în cadrul proceselor de dezvoltare comunitară PAGEREF Toc160586484 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586485" Analiza SWOT a supervizării efective PAGEREF Toc160586485 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586486" Capitolul 5 HYPERLINK \l " Toc160586487" O ORGANIZAȚIE, UN PROIECT? (Mihaela
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
HYPERLINK \l " Toc160586483" Relația supervizorului cu comunitatea - investigații cantitative și calitative PAGEREF Toc160586483 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586484" Supervizarea în cadrul proceselor de dezvoltare comunitară PAGEREF Toc160586484 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586485" Analiza SWOT a supervizării efective PAGEREF Toc160586485 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586486" Capitolul 5 HYPERLINK \l " Toc160586487" O ORGANIZAȚIE, UN PROIECT? (Mihaela Peter) PAGEREF Toc160586487 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586488" Începuturile unui fond social PAGEREF Toc160586488 \h Error
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
FRDS este mai aproape de „dezvoltarea comunitară tradițională”, cu accent pe solidaritatea comunităților mici, de combinare a „resurselor de muncă locale cu resursele guvernamentale” (Midgley, Livermore, 2005, p. 158), acestea din urmă fiind asigurate prin granturi și prin tehnologiile de facilitare, supervizare, organizare etc. Componentele, de organizare socială, conexiunile, cu politici sociale macrosociale sau cu mecanismele, de piață precum în abordările „developmentaliste” au fost mai puțin prezente în structurarea demersului FRDS, cel puțin în prima sa variantă de aplicare, între 1999 și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
care lucrează fie în sistem de angajare permanentă fie în sistem rețea, extern. Structură Volumul este structurat pentru a prezenta și discuta secvențele esențiale ale practicii de dezvoltare comunitară din activitatea FRDS - facilitarea, evaluarea proiectelor care intră în competiție și supervizarea celor care ajung să fie implementate. Introducerea se face prin plasarea Fondului în context - în raport cu alte programe, precum SAPARD sau Programul de Dezvoltare Rurală, în raport cu beneficiarii sau cu finanțatorii. Penultimul capitol prezintă, în viziune integratoare, drumul FRDS din momentul emiterii
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
muncă locală în dezvoltarea și reconstrucția satelor au fost însoțite de multă publicitate. „Munca voluntară a oamenilor”, shramdan, este văzută ca un instrument eficient de cooperare [...]. În satele din cadrul Proiectului de Dezvoltare, grupurile din casta superioară își asumă roluri de supervizare, lăsând munca grea celor din castele inferioare. A fost ceva obișnuit pentru oamenii influenți din sat să folosească presiunea - de multe ori la limita constrângerii - asupra celor din castele inferioare, pentru a-și asuma munca fizică în toate sarcinile comune
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
sarcinile comune, precum repararea drumurilor, curățarea fântânilor sau construcția clădirilor publice. Shramdan, inaugurat cu multă fanfară și considerabile discursuri, a fost în practică redus la modele de muncă tradiționale: cei bogați și influenți au contribuit cu muncă sub formă de supervizare, sfaturi și încurajări; castele inferioare au făcut toată munca. Atât timp cât nu a existat nici o formă de plată, în mod natural, s-au simțit ofensați (Dube, 1956, p. 22). Fără îndoială că, în spațiul românesc nu există comunități atât de ierarhice
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
desfășurare sau nu sunt transferate către planuri sau proceduri viitoare. Totuși, intenția noastră este una modestă: o evaluare a proceselor derulate în cadrul ciclului unui proiect de dezvoltare comunitară, cu accent asupra facilitării comunitare, a evaluării cererilor de finanțare și a supervizării proiectelor. Vom încerca să înțelegem cum au interpretat membrii unei comunități strategia unui program sau altul de dezvoltare comunitară, ce avantaje au perceput, cu ce dificultăți s-au confruntat în alcătuirea unei cereri de finanțare sau în derularea proiectului, cum
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Cu ce dificultăți se confruntă și cum ar putea fi identificate? Proiectul-pilot al FRDS a fost mai puțin preocupat de astfel de întrebări; mecanismele de sprijin pentru comunități se „întrerupeau” în momentul încheierii unui proiect. Noțiuni precum proiect de continuare, supervizare postimplementare sau facilitare de rețea au fost introduse mai târziu. Dar cu ce efecte? În cele ce urmează, vom schița câteva dintre caracteristicile facilitării de rețea. Cred că este important ca procesul de constituire a unor astfel de rețele intercomunitare
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
resimțită la nivelul departamentelor de specialitate ale FRDS încă de la demararea primelor subproiecte. În acest sens, departamentele operaționale și-au dezvoltat instrumente proprii de evaluare a participării comunitare, pe care le-au aplicat în cadrul proceselor de evaluare de teren și supervizare. Însă, în timp s-a conturat tot mai clar nevoia perfecționării acestor instrumente și lărgirea sferei lor de interes și asupra altor aspecte sociale asociate derulării unui proiect FRDS. În elaborarea unora dintre actualele instrumente cantitative de măsurare utilizate de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
parte, rezultatele evaluării pot fi utilizate pentru a fundamenta nevoia de a interveni cu facilitare în acele comunități care nu au reușit să formuleze un proiect viabil (din perspectiva oportunității, relevanței și/sau fezabilității). Evaluarea ca input al activităților de supervizare Modelarea intervenției/suportului oferit de agenția de implementare în perioada supervizării, în funcție de specificul și dinamica comunității respective, așa cum au fost ele documentate pe parcursul unui proces participativ de evaluare, reprezintă cea mai importantă modalitate de a crea punți de legătură între
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
a interveni cu facilitare în acele comunități care nu au reușit să formuleze un proiect viabil (din perspectiva oportunității, relevanței și/sau fezabilității). Evaluarea ca input al activităților de supervizare Modelarea intervenției/suportului oferit de agenția de implementare în perioada supervizării, în funcție de specificul și dinamica comunității respective, așa cum au fost ele documentate pe parcursul unui proces participativ de evaluare, reprezintă cea mai importantă modalitate de a crea punți de legătură între procesul de evaluare și cel de supervizare. Sprijinul oferit comunității în
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de implementare în perioada supervizării, în funcție de specificul și dinamica comunității respective, așa cum au fost ele documentate pe parcursul unui proces participativ de evaluare, reprezintă cea mai importantă modalitate de a crea punți de legătură între procesul de evaluare și cel de supervizare. Sprijinul oferit comunității în perioada implementării unui proiect de dezvoltare comunitară se impune a fi adaptat nevoilor de suport mai mari sau mai mici identificate pe parcursul evaluării. Supervizarea trebuie să pună accent pe dimensiunile în care evaluatorul a identificat principalele
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]