1,075 matches
-
Europei, după Congresul profesorilor de surzi de la Milano, 1880<footnote În urma Congresului de la Milano condus de abatele Tara, s-a impus metoda orală numită și metoda germana de demutizare. În Anglia (1893), o lege a parlamentului a făcut obligatorie educatia surzilor în școli locale care foloseau metode orale de comunicare. În SUA (1890) Alexander Graham Bell a organizat „Asociația Americană de învățat vorbirea la surzi" și a promovat o abordare globală în învățarea vorbirii. Era o abordare sintetică a învățării vorbirii
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
și metoda germana de demutizare. În Anglia (1893), o lege a parlamentului a făcut obligatorie educatia surzilor în școli locale care foloseau metode orale de comunicare. În SUA (1890) Alexander Graham Bell a organizat „Asociația Americană de învățat vorbirea la surzi" și a promovat o abordare globală în învățarea vorbirii. Era o abordare sintetică a învățării vorbirii prin care copilul trebuia să înțeleagă întregul cuvânt sau întreaga propoziție prin labiolectură și să o scrie înainte de a se insista asupra îmbunătățirii pronunției
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
să o scrie înainte de a se insista asupra îmbunătățirii pronunției. footnote>. Consecințele acestei abordări, deși această metodă a fost aplicată cu moderație, nu au fost cele așteptate, astfel că peste un secol s-au reevaluat metodele folosite în școlile de surzi și se consideră că mult mai benefică este utilizarea tuturor formelor de comunicare în instruire (comunicarea totală)<footnote Unele cercetări evidențiază faptul că în cazul în care copiii surzi sunt lipsiți de “baia de limbaj” gestual în primii ani de
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
un handicapat socio-cultural și intelectual , dacă cei din jurul său nu folosesc un mijloc de comunicare cu el și anume limbajul mimico-gestual. Mai târziu, aceste achiziții gestuale vor contribui la învățarea limbajului oral. footnote>. Școlile speciale, printre care și cele de surzi, au fost reorganizate prin Legea învățământului primar și normal din 1924 iar personalul didactic era format din învățători asistenți, numiți dintre absolvenții școlilor normale, pe baza recomandării date de directorul școlii normale și de profesorul de pedagogie; învățători titulari, numiți
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
școlarii surdomuți spre a învăța vorbirea, citirea cu grai și scrierea”, având o anexă care cuprinde „Îndrumări metodice privind predarea sunetelor, ortofonie”. 2. Tendințe actuale privind educația deficienților de auz Deși tendința generală de promovare a oralismului în școlile pentru surzi nu a putut fi oprită timp de peste 100 de ani, această abordare s-a dovedit desprinsă de realitatea concretă a surdului. Limbajul gestual a continuat să existe iar în prezent se vorbește tot mai mult despre acest limbaj. Absolvenții surzi
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
tot mai mult despre acest limbaj. Absolvenții surzi ai învățământului superior au început să se angajeze în școlile speciale, pe diferite posturi, servind ca modele de folosire a limbajului gestual.<footnote Prima persoană surdă cunoscută că ar fi predat altor surzi limbajul gestual este considerat a fi Etienne de Fay, care a reușit să devină professor, desenator și arhitect la Amiens (Franța, 1710). El era surd din naștere, cunoscut sub numele ,,bătrânul surd din Amiens”. Se cunoaște că a predat limbajul
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
să devină professor, desenator și arhitect la Amiens (Franța, 1710). El era surd din naștere, cunoscut sub numele ,,bătrânul surd din Amiens”. Se cunoaște că a predat limbajul gestual elevilor săi în cadrul abației Saint Jean. (apud Barbu, F. Istoria comunității surzilor ,2007) footnote> Congresele, seminariile, cărțile și revistele consacrate limbajului gestual sunt destul de frecvente. Se manifestă, de asemenea, un interes sporit față de formele de manifestare artistică și culturală ale comunității de surzi. Valențele formative ale limbajului mimico-gestual sunt promovate și prin
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
în cadrul abației Saint Jean. (apud Barbu, F. Istoria comunității surzilor ,2007) footnote> Congresele, seminariile, cărțile și revistele consacrate limbajului gestual sunt destul de frecvente. Se manifestă, de asemenea, un interes sporit față de formele de manifestare artistică și culturală ale comunității de surzi. Valențele formative ale limbajului mimico-gestual sunt promovate și prin recomandările Federației Mondiale a Surzilor și a Parlamentului European care militează pentru formarea de interpreți în limbajul mimico gestual în toate țările lumii. De asemenea, părinții care au copii surzi sunt
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
cărțile și revistele consacrate limbajului gestual sunt destul de frecvente. Se manifestă, de asemenea, un interes sporit față de formele de manifestare artistică și culturală ale comunității de surzi. Valențele formative ale limbajului mimico-gestual sunt promovate și prin recomandările Federației Mondiale a Surzilor și a Parlamentului European care militează pentru formarea de interpreți în limbajul mimico gestual în toate țările lumii. De asemenea, părinții care au copii surzi sunt îndemnați să învețe acest limbaj pentru a comunica de timpuriu cu copiii lor, știindu
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
ideea educării copiilor surzi după modelul educației copiilor proveniți din rândul minorităților, adică folosirea limbajului matern ale acestor minorități ca bază pentru învățarea limbajului național. În acest sens s-a introdus limbajul gestual ca primă limbă în unele școli de surzi din țările scandinave iar limba națională se învață ca o limbă străină. De asemenea, limbajul gestual a fost inclus în programele școlare ale unor licee normale ca dsciplină facultativă iar în unele universități ca o limbă străină. Comisia pentru invățământ
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
loc pogrese similare și în alte țări cum ar fi Venezuela și Uganda și se prevede o dezvoltare accelerată a educației bilinguale în viitor. "Educația bilingvă este o abordare în educarea copiilor surzi care folosește atât limbajul mimico-gestual al comunității surzilor cât și limbajul scris/vorbit al comunității auzitorilor."<footnote Gregory S., Universitatea din Birmingham, Bilingvismul și educația copiilor surzi (sursa: www.pentrusurzi.org.ro) footnote> Un studiu realizat de Conrad (în anul 1970) arată faptul că elevii surzi care terminau
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
1979) The Deaf Schoolchild :language and cognitive function, London : Harper & Row footnote> Realizări la fel de slabe s-au demonstrat și în cadrul altor studii efectuate în alte țări. Mai multe cercetări arată că acei copiii surzi ai căror părinți erau de asemenea surzi aveau mai multe reușite în plan academic decât copiii cu părinți auzitori. Aceste reușite s-au evidențiat în studii care au analizat cititul, scrisul și realizările academice, precum și comunicarea verbală orală. Rezultatele acestor studii au fost puse pe seama faptului că
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
familii de neauzitori la un număr destul de mare de capitole pornind de la rezultatele obținute prin măsurarea inteligenței non- verbale<footnote BRADEN, J. (1994) Deafness, Deprivation and I.Q. London : Plenum Press footnote>. În altă ordine de idei, studiile arată că majoritatea surzilor preferă limbajul mimico-gestual în comunicarea curentă după ce termină școala. Experiența arată, deasemenea, că în pauze și după terminarea programului școlar elevii utilizează limbajul mimico-gestual în comunicarea dintre ei. Le este mult mai la îndemână și îi ajută sa-și exprime
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
să mor io. Mare și prost. Bun, fii atent. Ce te rog io. Sun-o tu pă nevastă-ta și zi-i s-o sune ea pă Geta și s-o cheme la ea vro două ore. Pă Geta, bă, surdule, pă nevastă-mea. Nu știu, Boss, să gătească și ele ceva-mpreună, să facă sarmale, mă doare-n șpiț. Nu, stai așa că nu-i bine, că se prinde și nevastă-ta și dup aia m-am dus pă ghenă. Nu
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
noua formulă de calcul va determina transferul de fonduri de la subvenționarea directă a studiilor la noi investiții. Votul final pentru aprobarea noului sistem va avea loc în ședința parlamentară de mâine. 3. Cadraj conflictual cu subiect intruziv, formulat necivilizat Dialogul surzilor să creștem sau nu taxele universitare Vineri a avut loc o sesiune extraordinară a Parlamentului dedicată subiectului finanțării sistemului universitar din România. Deznodământul acestor discuții va afecta în mod cert cuantumul taxelor plătite de studenți pentru facultate. Daniel Măruță, actual
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
obligă să se desprindă caracteristica prin care ele diferă. În mod invers, diferențe ce nu sunt subliniate prin limbaj sunt greu de descoperit la nivel perceptiv. Aceste diferențe pot fi dezvăluite în activitatea neverbală. Copiii rhinolalici reușesc mai bine decât surzii și mai puțin bine decât auzitorii să claseze imagini, corespunzând diferitelor tipuri de concepte (vezi rezultatele probelor Borelli-Oleron). De asemenea, clasarea obiectelor după asemănare, care comportă mai puțini indici de asemănare de ordin perceptiv și necesită cuvintele care desemnează relațiile
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cuvântul care îl exprimă. În acest caz, cuvântul joacă rol de substitut, în raport cu situația. Cuvântul poate, de asemenea, să joace rolul în sarcinile în care comportamentul este reglat prin percepția unei relații sau percepția unei asemănări și aceasta explică inferioritatea surzilor în sarcinile de clasificare și dificultățile pe care rhinolalicii le întâmpină mai mult decât normalii (vezi rezultatele probelor Borelli-Oleron). „Cuvântul are într-o oarecare măsură un rol suport - spune Fr. Richard - și compensează slaba pregnanță a similitudinilor perceptive. Suportul verbal
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
limbaj, la copiii cu debilitate mintală cu sau fără tulburări de vorbire. „Cercetări asupra comunicării” sub red. Slama-Cazacu. Editura Academiei R.S.R., București, 1973. 158. Pufan, C. Condiționarea învățării de relațiile interindividuale și interpersonale la elevii din școala generală, școala pentru surzi și școala ajutătoare, în Analele Universității București, seria Psihologie, 1973. 159. Pufan, C. Corectarea tulburărilor de vorbire la preșcolari. Rev. de Pedagogie. Supliment pentru învățământul preșcolar, 2, 1971, p. 3-6. 160. Pufan, C. Mobilitatea structurilor verbale memorate contextual și dezvoltarea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
început să-și identifice rolul și să primească această categorie de copii; insuficienta preocupare a Ministerului Educației și Cercetării pentru soluții concrete la problemele reale de învățare ale copiilor, tinerilor și adulților cu dizabilități (spre exemplu, neabordarea limbajului mimico-gestual la surzi ca obligație profesională pentru specialiștii care își desfășoară activitatea în școlile de surzi); absența schimbărilor profunde la nivelul înțelegerii rolului școlii în comunitate, lipsa de deschidere și flexibilizare a curriculumului școlar, politizarea programelor naționale referitoare la integrarea școlară a elevilor
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
preocupare a Ministerului Educației și Cercetării pentru soluții concrete la problemele reale de învățare ale copiilor, tinerilor și adulților cu dizabilități (spre exemplu, neabordarea limbajului mimico-gestual la surzi ca obligație profesională pentru specialiștii care își desfășoară activitatea în școlile de surzi); absența schimbărilor profunde la nivelul înțelegerii rolului școlii în comunitate, lipsa de deschidere și flexibilizare a curriculumului școlar, politizarea programelor naționale referitoare la integrarea școlară a elevilor cu dizabilități , amatorismul, superficialitatea și dezinteresul la nivelul unor verigi de decizie importante
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
reuși vreodată? Și totuși ne jucăm, comunicăm, învățăm așa cum doar copiii surzi știu să o facă, mândri, voioși, încrezători...... Căci și noi existăm....”. Vă invităm să surprindeți tristețea unui zâmbet, căci ne dorim să nu mai existe surdo-muți, ci doar surzi care vor vorbi... I. CARACTERISTICI GENERALE ALE DEZVOLTĂRII PSIHOFIZICE A COPIILOR DEFICIENȚI DE AUZ DE VÂRSTĂ PREȘCOLARĂ I.1. Considerații generale despre deficiența auditivă Analizatorul auditiv are rol deosebit în dezvoltarea și evoluția psihică a individului, facilitând comunicarea verbală și
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
activității de învățare realizată de copilul deficient sub directa îndrumare a profesorului defectolog și a educatoarei. I.2. Particularități ale dezvoltării psihofizice ale copiilor deficienți de auz în comparație cu copiii auzitori Orice cadru didactic ce lucreză la o scoala specială pentru surzi, trebuie să așeze la baza activității educative știința dezvoltării sistemului psihic al copilului în general și al copilului deficient de auz în special. Având în vedere menirea educatoarei de a da calitate activității de îndrumare a copilului surd în munca
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
deficitar sunt preluate pe baza legilor generale și speciale ale compensației de analizatori cu posibilități normale de funcționare.” Astfel, la deficienții auditivi văzul devine canalul principal de recepție a vorbirii, prin intermediul labiolecturii și cititului ajutat de canalul vibrotactil. Deci la surzi autoreglarea pronunției se realizează prin palparea organelor fonatorii. b. Particularități psihice: COPILUL AUZITOR COPILUL DEFICIENT AUDITIV La vârsta intrarii în grădiniță, conform sistematizării stadiale pe care o face Piaget, dezvoltarea intelectului copilului se află în etapa desăvârșirii inteligenței senzorio-motorii. Cunoașterea
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
de operații care se perfecționează transformându-se în generalizări ale schemelor de acțiune. Psihologii apreciaza ca acest stadiu al operațiilor concrete este un stadiu al conceptualizării intensive și al construcțiilor propoziționale ce explicitează conceptele. La începutul venirii în grădință pentru surzi gestul mimic este mijlocul folosit de educatoare pentru a intra în relații cu micul preșcolar deficient de auz. Prin metode și procedee specifice se desfășoară procesul demutizării, exercitându-se la maximum analizatorul vizual. În cursul primelor 5 clase se asigură
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
etapa în care copilului surd i se formează capacitatea,,emisiunii,, orale sau de producere a semnalelor verbale sonore, ceea ce corespunde cu,,simpla cunoaștere și operare cu caracteristicile formative ale limbii”. II. STRATEGII DIDACTICE FOLOSITE ÎN ACTIVITĂȚI MATEMATICE SPECIFICE GRĂDINIȚEI PENTRU SURZI II.1. Obiective și sarcini cuprinse în programa activităților matematice în învățământul preșcolar special Activitățile matematice,ca formă de activitate didactică, urmăresc realizarea obiectivelor generale ale obiectului, formarea capacităților intelectuale, gândirea logică. Aceste activități trebuiesc integrate în unităti didactice complexe
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]