5,048 matches
-
Anthony, prosperă și se transformă. Numai în acest an am asistat la două nunți regale urmărite de întreaga lume. Este vorba, desigur, de căsătoria ASR Principelui William de Wales cu dra Catherine Middleton, precum și a ASS Prințului Albert II, Prinț Suveran al Monaco, cu dna Charlene Lynette Wittstock. Ceea ce acestea, și alte nunți din secolul XXI [vezi tabelul] au în comun este că soții ne-regali nu vin nici din alte familii regale sau princiare, și nici din nobilimea țărilor lor
Monarhiile secolului XXI: Adio împăraţilor şi aventurierilor, bun venit monarhiilor populare () [Corola-journal/Journalistic/69420_a_70745]
-
era condiția preliminară în aspirația spre împlinire personală și socială. Acum însă, în condiții de razboi, era în firea omului să nu-și dorească să cocheteze cu moartea în tranșee, acolo unde “doamna” cu unealta cositorului e pe teritoriul ei suveran. Și totuși, în inimile acestor flăcăi, bărbăței cu fețele înăsprite de soare și de vântul câmpului pe care-l lucrau cu îndemânarea țăranilor ce timpuriu deveniseră, prinse deja boboc de floare datoria de neam, dragul de patrie. Și se prezentară
ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944 ŞI...VOLUNTARII DIN CIOHORĂNI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364350_a_365679]
-
și sură, Amintindu-mi de un adevăr simplu și ușor- E ziua Sfântului Andrei, o stea din Scriptură, Luminându-ne calea spre veșnicie și dor. E ziua luminoasă dar peste noi se lasă ceața, Însă înțelegem că el e Adevărul suveran Și n-o să murim, este Lumina și Viața, De sute de ani având cu românii un plan. Cuvântul lui n-i s-a cioplit în piept Și-a luat în vreme forme de scripturi; Adevărul scris cu lumină e mai
DE SFÂNTUL ANDREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364572_a_365901]
-
lupte pentru menținerea suveranității, pe fondul unui trend european de diminuare până la extincție a suveranității naționale. "Trebuie să faceți o inițiativă regională. Este o iluzie optică impresia că UE sau NATO vor avea grijă de România, care este un stat suveran și trebuie să își asume răspunderea pentru viitorul politic. Trebuie să vă asumați problema suveranității și să o plătiți", a declarat Friedman într-un discurs susținut la BNR, în fața unor lideri politici români, a unor bancheri și a unor manageri
DECLARATIA LUI GEORGE FRIEDMAN PRIVIND ROMANIA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362924_a_364253]
-
va dăinui dacă ea nu va fi prin români și pentru români. Iată de ce, de aici, din vintrele Daciei Străbune, facem chemarea către bărbații de stat, către conștiințele lucide ale intelectualității, către poporul cel mare și tăcut, dar maiestuos și suveran, să aprindem flacăra unității tuturor românilor prin vrednică, dreaptă și tenace lucrare. Și această lucrare izbândită să o punem chezaș vieții noastre, ca moștenire eternă a generațiilor viitoare.” (Dr. Mircea Chelaru, vicepreședinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni
AM FOST Ş-OM FI! EDITORIAL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363378_a_364707]
-
câștiga numai dacă îi treci „pragul” și îi primești binețea și binecuvântarea, căci nimic nu există în afara sufletului uman. Că în Bucovina sufletul uman se împletește în mod fericit și armonios cu natura este acel inefabil mister care dă demnitate suverană acestor locuri. Sigur, autorului nu-i scapă să descrie, cu lux de amănunte, câte ceva despre tehnica cioplitului lemnului, auzită de la meșterul popular Ioan Grămadă, despre tehnica încondeiatului ouălor de la artista Letiția Orșivschi, despre tehnica olarilor de la Marginea și despre multe
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
conștient fiind că numai prin meditație și asceză poate cunoaște ataraxia și prin ea fericirea eliberării depline; două sute de ani mai târziu, Socrate, acest nemuritor prinț al gândirii libere și curajoase, le-a oferit semenilor memorabile mostre din disprețul său suveran față de fast și bogăție; iar mai presus de toți, Mântuitorul Iisus s-a afirmat drept dușmanul neîmpăcat al bogățiilor adunate pe pământ, „unde le mănâncă moliile și rugina și unde le sapă și le fură hoții”. Câți dintre slujitorii bisericilor
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
dar și politic (deși nu era cazul de militantism). În schimb, muzicanții unguri au îndrăznit să creadă că pot da cu piciorul unui drept constituțional al americanilor doar pentru că lor nu le place steagul un anumit steag al unei țări suverane. Câteva zile mai târziu am contactat-o pe Maria Băjeanu, s-o întreb ce-a simțit în momentul în care i s-a cerut să plece de pe mall. ”Hăituită. M-am simțit hăituită în țara asta, în America, cea mai
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
adâncimea lor, cotropitoare simțiri, cuvinte moi, dulci, întrepătrunderi. La marginea inimii respiră cuvinte nespuse. Nesecată fântână cu apă vie! Amar și dulce, conviețuind atât de strâns înlănțuite. Plutind prin faldurile dorinței, aripi îți cresc, fremătând la gândul unei îmbrățișări. Năvalnică, suverană, caldă, iubirea înlătură barierele, crește totul, se scaldă în priviri, șterge lacrima, mângâie cerul, cuprinde abisul. Vindecătoare vibrații, vârtej de trăiri! Timpul se dilată sau fuge uimitor, ziua nu mai trece firesc, în linie dreaptă, topește totul în jur. A
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
1949), nr. 1. 41 D. Stăniloae, Catolicismul de după război, Sibiu, 1933; N. Bălan, Biserica împotriva concordatului, Sibiu, 1929; H. I. Cojocaru, Problema catolică în R.P.R., în Ortodoxia, I(1949), nr. 2-3; L. Iacob, Nulitatea juridică a patronatului suprem și drepturile suverane ale Statului român, Cluj, 1938. 42 A.M.J., fond penal, dos. 113.668, vol. VI, f. 10-13; într-o discuție, din 1954, purtată de Danciu Agenor cu preotul Francisc Pall de la Mănăstirea franciscană din Gherla acesta amintea și de Benedict
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
DR. ING. EMIL VAMANU. APĂ, MATERIE VITALĂ ȘI ACT ESTETIC Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 999 din 25 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Dr. ing. Emil Vamanu. Apă, materie vitală și act estetic Parte a vieții, forța suverană a ei, vehicul, fundație, componența materială și spirituală a lumii, apa coexista cu viața, este viața translata între ludic și atmosferic, inert și viu, lume și cosmos, ființa umană și conlocuitori ai planetei, subterani sau supraterani ai lumii vegetale și
DR. ING. EMIL VAMANU. APA, MATERIE VITALĂ ŞI ACT ESTETIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360976_a_362305]
-
împărtășire a simțurilor românești, fără a avea în spinarea cuvintelor încălecate de interese, ură, incultură, minciună, trădare. Din timpul domnniei Regelui Ferdinand I, istoria scoate la lumină mai presus de toate, două momente cruciale pentru țara căreia i-a fost suveran: participarea oastei române, eroice și jertfitoare la Primul Război Mondial și Marea Unire. Intrarea în război a României, în 1916, alături de Aliați, îi va aduce țării și Regelui pe bună dreptate, un renume nu mai prejos de vredniciile predecesorului suveran
FERDINAND I, REGELE LOIAL. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364227_a_365556]
-
se dă la adolescente. După ce fixară ziua când va sosi de data aceasta cu Brigitté, Emanuela se îmbrăcă și se pregăti să părăsească confortul din cameră. Se întoarse cu dezinvoltură spre gazdă și cu nonșalanța vârstei și a efectului băuturii suverană peste mintea sa, se adresă din prag: - Ce zici, Sebastian, nu-mi dai nici un pupic de rămas bun? Condurache, surprins de tupeul fetei, se aplecă să o sărute pe obraz, numai că Emanuela îl cuprinse cu mâna de după gât, îl
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363161_a_364490]
-
simțit ca sacră îndatorire de suflet imortalizarea chipurilor unor vajnici înaintași, instituiți în fortifiante repere existențiale. Le-a intuit și etalat măreția, demnitatea, patosul, jertfa. Prin ancorarea de stătui în frecventate spații publice a completat ambianța cu înțeleapta veghere a suverane duhuri ocrotitoare. A fost, de asemenea, preocupat de furnizarea unor soluții formale de amplă respirație epică pentru transpunerea unor compoziții animate de un avânt și proaspăt suflu simbolic. La loc de cinste printre exemplificări se situează impresionantă ipostază statuară în
SCULPTORUL CORNEL DURGHEU ŞI IDENTITATEA NAŢIONALĂ de NEGOIŢĂ LĂPTOIU în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363223_a_364552]
-
înlănțuirea corifeilor Țipăt de rază în pulberi solare Vuiet vulcanic în ochi de ninsoare Unduiri carpatine în șoapte stelante Străluciri nebuloase, temelii diamante Dialog împărat reflectat în petale Oglinzi aurite a cuvintelor tale Liant invizibil izvorît de sub pleoape Suverană departe, suverană aproape. Referință Bibliografică: Prietenia / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1649, Anul V, 07 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
PRIETENIA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368071_a_369400]
-
Platon († 347 î.Hr.) spune „cel ce trebuie să ne mântuiască învățându-ne adevărata învățătură și datoriile ce avem față de Dumnezeu și față de oameni". Marcus Tullius Cicero, mare filozof, orator și om de stat roman (106-43) îl numește: „Stăpânul tuturor, Monarhul suveran, Dumnezeu, a cărui lege, una, veșnică neschimbată, va domni peste toate popoarele și în toate vremurile". Cornelius Tacitus (85-120) în Istoria Romană (cartea V, cap. 13) și Suetonius Tranquillus (70-160) în Vita Vespasiani (cap. IV) ca și cărțile Sybiline vorbesc
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
invitat de udmr (sic), la comemorarea a 100 și ceva de ani de la moartea câtorva grupuri de secui, în Harghita. Acesta, a dat binețe în limba maghiară, iar locul era împânzit de steaguri secuiești și ungare, pe teritoriul statului român suveran, unitar și indivizibil pe care acesta îl reprezenta.. unde imnul ungariei (sic), a fost cântat de o fanfara, iar imnul ROMÂNIEI a fost redat pe un display înregistrat . Până într-acolo s-a ajuns și a ajuns să meargă acest
DESCENTRALIZAREA ROMÂNIEI, SAU ULTIMII PAȘI SPRE DESFIINȚAREA EI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367492_a_368821]
-
ȚARĂ, DA ... ȚARA TA, A MEA, A LUI GHEORGHE ȘI A LUI ION. Autor, Șandru Aron Nu există nici un avantaj pentru România, în privința descentralizării ei, din contră; ne vor desființarea, ca neam născut odată cu pământul și ca stat indivizibil și suveran! Referință Bibliografica: Descentralizarea României, sau ultimii pași spre desființarea ei / Aron Șandru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2233, Anul VII, 10 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aron Șandru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DESCENTRALIZAREA ROMÂNIEI, SAU ULTIMII PAȘI SPRE DESFIINȚAREA EI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367492_a_368821]
-
adept al dreptului natural. Gîndirea socială a lui Simion Bărnuțiu, avînd ca temă centrală libertatea, se remarcă prin critica adusă feudalismului, prin ideea libertății și independenței naționale, a dreptului tuturor popoarelor la viață și propășire în cadrul unor state republicane și suverane. Opera lui Simion Bărnuțiu, integrată cu toate drepturile și pentru totdeauna în tezaurul culturii românești, cuprinde lucrări care dovedesc pregătirea sa enciclopedică: Dreptul public al romanilor (1867), Dreptul natural privat (Iași, 1868), Dreptul natural public (1870), Dreptul ginților natural si
SIMION BĂRNUŢIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366941_a_368270]
-
și atitudini, să promoveze noi instanțe de opinie. Abil și misterios strecoară în sufletele extaziate, nu cu anasâna ci cu bună învoială, mimând sinceritatea, exploatează din plin credulitatea, se oferă necondiționat arbitru oricăror îndoieli și contestări, dă impresia că deține suveran rezolvarea oricărui „clinci” colegial în materie de orientare și parcurgere programatică și este „portdrapelul” polemicilor înverșunate la diferite oficine socotite tribunarde. Citește din priviri, studiază atent gestici adaptându-le și încolonându-le ideologic, le curăță de „impurități” pliind „combustia” necesară
RISC DE SIMULARE POLITICIANISTĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366966_a_368295]
-
președintele Asociației Federale a Foștilor Luptători de la Stalingrad, Dr. Gerhard Luther, drept „testamentul unei generații pierdute”, iar Hans Bergel, reputatul scriitor a ținut să afirme despre opera marelui român că este „una dintre cele mai complexe, mai așezate și mai suverane cărți din punct de vedere spiritual, care nu completează doar literatura română pe acest subiect cu un titlu în plus, ci îmbogățește scrierile europene de gen cu un nou ton.” (op. cit., p. 209) Lucrarea lui Radu Mărculescu este nominalizată pentru
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
parafat în prezența mea un ,,edicta repentina” care va fi citit aici, spuse Pilat. Magistratul Simbinacus se ridică de pe scaunul său își aranjă toga și desfăcu un sul pe care îl citi. -În numele lui Tiberius Caesar Augustus, princeps și suveran al imperiului, stăpân al Provinciei Cezareea din Guvernoratul Siriei și din porunca înaltului procurator al Iudeii, Ponțius Pilate, a cărui autoritate i-a fost acordată de însuși magnificul Tiberius Caesar Augustus, impunem acest ,,edicta repentina” care intră în vigoare imediat
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
sa chiar din acest act. Persoana publică ce se formează în felul acesta, prin unirea tuturor celorlalți, se numea odinioară cetate iar astăzi se numește republică sau corp politic, care este numit de membrii săi stat când e pasiv și suveran când este activ, putere când este comparat cu semenii săi. Cât despre asociați, ei capătă în comun numele de popor și se numesc fiecare în parte cetățeni, ca participanți la autoritatea suverană și supuș, ca supușii legilor statului. Îndată ce mulțimea
ESEU DESPRE PUTERE (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366971_a_368300]
-
de membrii săi stat când e pasiv și suveran când este activ, putere când este comparat cu semenii săi. Cât despre asociați, ei capătă în comun numele de popor și se numesc fiecare în parte cetățeni, ca participanți la autoritatea suverană și supuș, ca supușii legilor statului. Îndată ce mulțimea s-a unit în felul acesta într-un corp, nu se mai poate jigni un membru fără a se jigni corpul întreg și, cu atât mai puțin, nu se poate jigni corpul
ESEU DESPRE PUTERE (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366971_a_368300]
-
urmează că pactul social nu este folositor oamenilor decât în măsura în care toți au ceva și nimeni nu are nimic de prisos” ... În capitolul „Despre suveran” din „Contractul Social”, J.J.Rousseau definește „Suveranul” ca „o persoană publică”, „corp moral și colectiv”, „popor suveran”, „voință generală în acțiune” etc. Să încercăm să desprindem câteva conotații conferite instituției de „Suveran”. Apare mai întâi ca întruchipare a ființei colectve și nu neapărat a voinței comune. De aici, deducția logică : Puterea poate foarte bine să fie transmisă
ESEU DESPRE PUTERE (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366971_a_368300]