955 matches
-
și potabilă a orașului Tîrnăveni. Lacul a fost realizat la capacitatea totală de 31 milioane m, obținându-se în aval efecte deosebit de importante pentru dezvoltarea economico-socială a zonei limitrofe Tîrnavei Mici: - se asigură sporirea debitului de apă captată în orașul Tîrnăveni, de la 0,4 mc/s la 2 mc/s cu asigurarea de 97%; - împreună cu acumularea nepermanentă Bălăușeri și îndiguirea orașului Tîrnăveni, se apără contra inundațiilor orașul și platforma sa industrială; - asigură instalarea unei microhidrocentrale de 60 kW putere și 0
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
deosebit de importante pentru dezvoltarea economico-socială a zonei limitrofe Tîrnavei Mici: - se asigură sporirea debitului de apă captată în orașul Tîrnăveni, de la 0,4 mc/s la 2 mc/s cu asigurarea de 97%; - împreună cu acumularea nepermanentă Bălăușeri și îndiguirea orașului Tîrnăveni, se apără contra inundațiilor orașul și platforma sa industrială; - asigură instalarea unei microhidrocentrale de 60 kW putere și 0,7 Gwh producție de energie; Volumul total al acumulării BEZID este de 31 mil.m de apă, din care: - 14 mil.
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
Taberei de Pictură și Sculptură în Sare de la Salina Praid, 2001, cu ediții anuale, al Taberei de Sculptură în Lemn “Interart”, de la Reghin, 2002, cu ediții anuale, al Salonului Județean de Carte Mureșeana, în 2001, cu ediții la Reghin și Târnăveni, al Teberei de Pictură “Apollo”, cu tema “Nudul”, Sângeorgiu de Mureș, 2003, a inițiat seria de volume Repere Culturale Mureșene, I - 2002, ÎI - 2003, III - 2004, IV - 2005, Editura Tipomur, a inițiat galerii de artă în spații nonconvenționale - bănci, sedii
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
absenți”, de Alan Ayckbourn. A primit “Diplome de excelență” din partea consiliilor locale Reghin, Blaj, Râciu, Premiul “Mihai Eminescu” al Casei de Cultură “M. Eminescu” pentru sprijinul acordat mișcării culturale, Diplomă de Merit, acordată de Casă de Cultură „Mihai Eminescu” din Târnăveni, pentru „sprijinul permanent dat scriitorilor Cenaclului literar „Elenă din Ardeal”, mai 2005, si a fost distins cu titlul de “Cetățean de onoare” al localității Deleni, Mureș, pentru sprijinul acordat în promovarea valorilor ortodoxiei. A participat la lucrările Congresului Academiei Româno-Americane
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
grafică, Mediaș 1994 - Expoziție personală de colaje pe teme mitologice, Bremen, Achberg, Stuttgart - Germania. 1995 - Participare cu sculptură la Expoziția concurs Art’95, New York - SUA - Invitat la Salonul de pictură și sculptură “Chevalet Foseen” - Franța - Expoziție de sculptură și pictură, Târnăveni - Participare la Bienala de desen a UAP, Arad - Invitat la Salonul de Arte, Nyon - Franța - Restaurare de obiecte de cult, Reghin, Blaj - Ilustrare cu grafică religioasă, Revista “Unirea” Blaj 1996 - Expoziție de grafică la Simpozionul Învățământului Catolic OIEC, Sibiu - Expoziție
Adrian Matei () [Corola-website/Science/308344_a_309673]
-
sat în comuna Bahnea din județul Mureș, Transilvania, România. Bernadea este situată în lunca Târnavei Mici aici se poate ajunge pe drumul comunal DC 71 Bahnea - Bernadea - Capalna de Sus - DJ 142. Bernadea se găsește la aproximativ 15 km de Târnăveni. Această localitate este atestată documentar în anul 1301, sub denumirea "terra Bernad", dar istoria sa este mult mai veche. Cercetările arheologice efectuate pe raza localității, coordonate de regretatul academician Constantin Daicoviciu și de colaboratorii săi Nicolae Vlassa și Ioan Glodariu
Bernadea, Mureș () [Corola-website/Science/300571_a_301900]
-
încorporate regiunii Brașov. Reședința regiunii a fost la Târgu Mureș, iar teritoriul său cuprindea o suprafață similară cu cea a actualelor județe Harghita și Mureș. Două raioane, care până în 1952 aparținuseră regiunii Mureș, locuite în majoritate de români (Luduș și Târnăveni), trec de la regiunea Cluj la Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, iar două raioane, cu populație majoritar maghiară, Târgu Secuiesc și Sfântu Gheorghe, cu 85,3% și respectiv 90,2% maghiari conform recensământului din 1956, care între 1950-1952 aparținuseră regiunii Stalin, trec la
Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară () [Corola-website/Science/314079_a_315408]
-
etnii sau mai multor națiuni. Pe de altă parte, indivizii aparținând unei aceleiași etnii sau unei aceleiași națiuni au caracteristici culturale diferite: de exemplu, dansurile populare românești diferă în funcție de zonele cultural-istorice (românii din Transilvania au dansuri precum ponturi, feciorească sau târnăveană din familia verbunkului dansat în mare parte din Europa Centrală, dar nu au dansuri precum sârba, care este dansată de românii de la sud de Carpați și de comunități vorbitoare a mai multor limbi pe ambele maluri ale Dunării); un alt
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
perioada austro-ungară. În septembrie-octombrie 1944, Regimentul 82 Infanterie a luptat, pe valea Târnavei Mici și pe dealurile din preajma orașului, împotriva forțelor germane și maghiare. După cel de-al doilea război mondial, regimul comunist instaurat cu ajutorul sovietic va însemna și pentru Târnăveni o reorganizare administrativă și o viață social-economică etatizată și egalitară. Revolutia din decembrie 1989 s-a manifestat pașnic în localitate. Municipiul Târnăveni este situat pe râul Târnava Mică, pe la poalele dealului cu același nume, în Podișul Transilvaniei, în centrul Transilvaniei
Târnăveni () [Corola-website/Science/296990_a_298319]
-
și maghiare. După cel de-al doilea război mondial, regimul comunist instaurat cu ajutorul sovietic va însemna și pentru Târnăveni o reorganizare administrativă și o viață social-economică etatizată și egalitară. Revolutia din decembrie 1989 s-a manifestat pașnic în localitate. Municipiul Târnăveni este situat pe râul Târnava Mică, pe la poalele dealului cu același nume, în Podișul Transilvaniei, în centrul Transilvaniei și puțin la nord de centrul geografic al României. Este încadrat între paralela 46, 19' latitudine nordică și meridianul 24, 18' longitudine
Târnăveni () [Corola-website/Science/296990_a_298319]
-
partea de est să cuprindă satul Cuștelnic, asimilat orașului spre sfârșitul anului 2000, prin referendum local. În partea de vest și sud, peste râul Târnava Mică, se află zona Boziaș, comuna Adămuș și Botorca, ultimele două fiind incluse administrativ orașului Târnăveni în anul 1950. Datorită cultivării pe o arie însemnată a viței-de-vie, încă din Evul mediu, zona a fost desemnată ca o adevărată "Țară a vinului" ("Weinland"). Prin construirea spitalului și a gării în anul 1897 a fost modificat proiectul de
Târnăveni () [Corola-website/Science/296990_a_298319]
-
zona a fost desemnată ca o adevărată "Țară a vinului" ("Weinland"). Prin construirea spitalului și a gării în anul 1897 a fost modificat proiectul de sistematizare al localității, mutându-se bariera localității de la podul Târnavei pe linia căii ferate. Municipiul Târnăveni este punct nodal a două șosele, care-l străbat pe directia Est-Vest și Sud-Nord, și care fac legătura cu orașele din prejur: Sovata (la cca. 70 km), Blaj (la 40 km), Mediaș (la 24 km), Sibiu (la 78 km), Cluj-Napoca
Târnăveni () [Corola-website/Science/296990_a_298319]
-
prezent în localitate sunt sute de societăți comerciale ce desfasoară, mai mult sau mai puțin profitabil, atât activități de producție (intern și export) cât și de prestări servicii către populație. Evoluția demografică a localității din anul 1850 până în prezent (orașul Târnăveni fără satele aferente: Botorca, Bobohalma, Boziaș acum cartier al orașului din 1966) Populația orașului Târnăveni împreună cu satele componente începând cu 1880: Conform recensământului din anul 2002 orașul are o populație de 26.537 de locuitori structurați pe etnii și religie
Târnăveni () [Corola-website/Science/296990_a_298319]
-
profitabil, atât activități de producție (intern și export) cât și de prestări servicii către populație. Evoluția demografică a localității din anul 1850 până în prezent (orașul Târnăveni fără satele aferente: Botorca, Bobohalma, Boziaș acum cartier al orașului din 1966) Populația orașului Târnăveni împreună cu satele componente începând cu 1880: Conform recensământului din anul 2002 orașul are o populație de 26.537 de locuitori structurați pe etnii și religie astfel: Cu numeroase exponate, prezintă vizitatorilor o bogată colecție arheologică, precum și materiale etnografice de pe Valea
Târnăveni () [Corola-website/Science/296990_a_298319]
-
este un grup de firme din Târnăveni, județul Mureș, specializat în producția articolelor din sticlă. Compania s-a privatizat în 1995, acționarii principali fiind diverse persoane fizice cu 75% din acțiuni. Compania deține o fabrică de vată minerală de sticlă, inaugurată în ianuarie 2009, în urma unei investiții
Gecsat () [Corola-website/Science/318790_a_320119]
-
Constantin-Tufan Stan György Ligeti, unul din cei mai titrați compozitori contemporani și, poate, cel mai autorizat reprezentant al avangardei din a doua jumătate a secolului XX, născut în inima Transilvaniei, la Târnăveni, în 1923, într-o familie de evrei asimilați (patronimul Ligeti fiind o traducere în limba maghiară al celui germano-evreiesc, Auer), a avut parte de o interesantă experiență cu varianta belințeană a baladei Miorița, din monumentala culegere a lui Sabin Drăgoi
Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
pe: prof dr. Ghițescu, Dan Popescu, Vasile Drăguț, Puiu Constantin, Eugen Schileru. În perioada facultății face cursuri facultative la secțiile de ceramică și grafică iar în perioadele de vară face documentație în Bucovina la mănăstiri în nordul Olteniei, Tîrgul-Jiu, la Târnăveni. Cetatea de Baltă sau Fabrică de ceramică, lucrează documentar în muzeele de artă populară și execută studiu copii după Teodor Aman. Grigorescu, Andreescu, în Muzeul Național, autentificate de Muzeu. În 1967-68 execută lucrarea de diplomă în fier forjat la Școala
Marcu Constantin Nircă () [Corola-website/Science/324816_a_326145]
-
Brâncovenești) • (Călugăreni) • (Călușeri) • (Cecălaca) • (Ceuașu de Câmpie) • (Chețani) • (Citau) • (Cristești) • (Cornești) • (Criș) • (Daia) • (Gălești) • (Glodeni) • (Gogan) • (Gurghiu) • (Iernut) • (Ivănești) • (Lechința) • (Loțu) • (Măgherani) • (Morești) • (Moșuni) • (Ogra) • (Ormeniș) • (Papiu Ilarian) • (Reghin) • (Saschiz) • (Sângeorgiu de Mureș) • (Seleuș) (Stejărenii) • (Șaeș) • (Șapartoc) • (Sfântu Gheorghe) • (Tăureni) • (Târnăveni) • (Tușinu) • (Țigmandru) • (Valea Rece) • (Viilor) • (Voiniceni) (Zău de Câmpie) • (Bobota) • (Bocșa) • (Bulgari) • (Cosniciu de Jos) • (Crasna) • (Crișeni) • (Cuceu) • (Doh) • (Fetindia) • (Gârbou) • (Hereclean) • (Jac) • (Panic) • (Pericei) • (Port) • (Rogna) • (Sâncraiu Silvaniei) • (Zalău) • (Apoldu de Sus) • (Ațel) • (Boarța) • (Brateiu) • (Copșa Mică) • (Cristian) • (Curciu
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
acetatul de vinil, vinilacetilena, nitrilul acrilic. Se folosește de asemenea la sudura oxiacetilenică și la iluminat. Acetilena se păstrează În tuburi sub presiune. În 1962, în R.P.R. se fabrica la Râșnov din gaz metan, iar la Turda (reg. Cluj) și Târnăveni (reg. Mureș) din carbid. Acetilena poate suferi reacții de polimerizare, pentru a se obține compuși ciclici: benzenul (prin trimerizare) și ciclooctatetraena (prin tetramerizare): Acetilena este foarte periculoasă, deoarece este reactivă și se aprinde ușor, datorită legăturilor triple (dintre atomii de
Acetilenă () [Corola-website/Science/303073_a_304402]
-
credincios practicant și că nici în perioada în care a activat în PCR nu a renunțat la religia sa. Conform lui Ficior: Pe 1 octombrie 1942, Ion Ficior a intrat ca ucenic la atelierul electric al Fabricii „Nitrogen” din orașul Târnăveni, unde, pe 17 august 1946, a obținut calificarea de electrician. În luna octombrie 1946 s-a căsătorit cu Maria Căluțiu, al cărei tată, Dumitru Căluțiu, era pastor baptist. Ion Ficior și-a cunoscut viitoarea soție prin intermediul fratelui acesteia, cu care
Ion Ficior () [Corola-website/Science/330149_a_331478]
-
de partid și în Biroul Județean al Blocului Partidelor Democrate. Deoarece socrul său era pastor baptist, în luna martie 1947 Ion Ficior este retrimis în producție de către Organizația județeană a PCR Târnava Mică, la Uzina Electrică a Fabricii „Nitrogen” din Târnăveni, unde a îndeplinit funcția de secretar al celulei de partid. Între septembrie și decembrie 1948 este scos din nou din producție și trimis în funcția de responsabil cu propaganda și agitația în Biroul Plasei PCR Iernut, iar în decembrie 1948
Ion Ficior () [Corola-website/Science/330149_a_331478]
-
Zahăr" - Ș.A. Corabia Slatina . Societatea Comercială ""Amonil - Ș.A. Slobozia Slobozia . Societatea Comercială "Cristal" - Ș.A. Urziceni . Societatea Comercială "Ambro" - Ș.A. Suceava Suceava . Direcția apelor Siret - Bacău (Pompe SGA Mihoveni) . Societatea Comercială "Azomureș" - Ș.A. Târgu Mureș Târgu Mureș . Societatea Comercială "Bicapa" - Ș.A. Târnăveni . Societatea Comercială "Zamur" - Ș.A. Târgu Mureș . Societatea Comercială "Zahărul" - Ș.A. Ludus . Societatea Comercială "Hidral Invest" - Ș.A. Brașov Timișoara . CHEMP Topolovat . B.B.G. ALUM - Ș.A. Tulcea Tulcea Anexă B2 ------- LISTA cuprinzând furnizorii care furnizează energie electrică consumatorilor finali excluși din zona în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126072_a_127401]
-
Albă, România, fiica lui Waedt Helmut și Katharina, cu domiciliul actual în Germania, 67547 Worms Apostelbraustr. 19, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sona, str. Nouă nr. 71, județul Albă. 23. Zoppelt Gerhard, născut la 23 noiembrie 1967 în localitatea Târnăveni, județul Mureș, România, fiul lui Martin și Sară, cu domiciliul actual în Germania, 67547 Worms Apostelbraustr. 19, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sona, str. Nouă nr. 22, județul Albă. 24. Zamfir Titus născut la 20 iulie 1968 în Cluj-Napoca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 55120 Mainz, Pestalozzistr. 26, cu ultimul domiciliu din România, Suceava, str. Ana Ipatescu nr. 4, bl. F, sc. C, ap. 1, județul Suceava. 189. Orendi Maria Daniela, născută la 1 octombrie 1972 în localitatea Târnăveni, județul 1 Mureș România, fiica lui Căluț Vasile și Eugenia, cu domiciliul actual în Germania, 63450 Hannau, Nordstr. 3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Târnăveni, str. Armatei nr. 14, județul Mureș. 190. Schmeider Dorin Anton, născut la 20 iunie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
1, județul Suceava. 189. Orendi Maria Daniela, născută la 1 octombrie 1972 în localitatea Târnăveni, județul 1 Mureș România, fiica lui Căluț Vasile și Eugenia, cu domiciliul actual în Germania, 63450 Hannau, Nordstr. 3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Târnăveni, str. Armatei nr. 14, județul Mureș. 190. Schmeider Dorin Anton, născut la 20 iunie 1950 în localitatea Sacel, județul Sibiu, România, fiul lui Lazăr Anton și Iosefina, cu domiciliul actual în Germania, 58097 Hageri, Siegstr. 30, cu ultimul domiciliu din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]