1,240 matches
-
rece. Activitatea sa de traducător, în versuri și în proză, e legată de literaturile germană (Lessing, Goethe, Schiller, Lenau, Max Nordau), franceză (Baudelaire), engleză (Oscar Wilde), daneză (Andersen) și rusă (Turgheniev, Lev Tolstoi). Printre altele, i-a apărut în volum tălmăcirea Melodiilor ebraice de Heine (1919), cel ce l-a influențat prin nota tristă și ironică din lirica lui. SCRIERI: Poezii alese, București, 1910; O călătorie în lumea albinelor, București, 1911; Povestea unei idile, București, [1913]; Stropi de soare, Galați, 1915
NEMŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288420_a_289749]
-
Depărățeanu și versuri de Maria Suciu. Redactorul I. S. Bădescu, folosind și pseudonimul Bihoreanul, e prezent cu fabule și cu o culegere de poezii populare. Se dau și câteva traduceri din Lamartine (reproduse după „Telegraphul”) și din Xavier de Maistre (tălmăcire de I. M. Codrescu). Colaborează și Ion Creangă, atunci diacon, cu articolele Misiunea preotului la sate și Iezuitismul în România. R.Z.
NOUL CURIER ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288485_a_289814]
-
NOUL TESTAMENT DE LA BĂLGRAD, prima traducere integrală în limba română a Noului Testament, apărută în 1648 la Alba Iulia. Continuând preocupările vechi de un secol pentru tălmăcirea textelor religioase în românește, dar și ca urmare a unor inițiative oficiale, ce intenționau calvinizarea ortodocșilor ardeleni, traducerea, începută de ieromonahul muntean Silivestru, a fost coordonată de mitropolitul Simion Ștefan. Tipărirea acestei cărți - Noul Testament sau Împăcarea au leagea noao a
NOUL TESTAMENT DE LA BALGRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288486_a_289815]
-
textului, dar și conținutului prefețelor. Prima, semnată de Simion Ștefan, demonstrează necesitatea răspândirii învățăturilor evanghelice și, prin urmare, a traducerii lor. A doua, Predoslovie cătră cetitori, nesemnată, se referă la traducători și la modul lor de lucru, care constă în tălmăcirea directă a originalului grecesc, dar și în urmărirea simultană a versiunilor slavonă și latină. Alte precizări, precum necesitatea exprimării unitare (în urma constatării diferențelor dialectale) prin folosirea cuvintelor unanim cunoscute (va deveni celebră comparația, folosită aici, a cuvintelor cu banii buni
NOUL TESTAMENT DE LA BALGRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288486_a_289815]
-
și versuri. Face parte din comitetul de redacție de la „U. Preocupări universitare” (București, 1943-1944), alături de Adrian Marino, Gr. T. Popa, Al. Borza ș.a. Pentru versiunea românească din Cimitirul marin de Paul Valéry primește în 1943 Premiul „Revistei Fundațiilor Regale”. În afară de tălmăcirile din Paul Valéry, transpune cu exactitate și aplicație poezii de Rimbaud, Heredia, Mallarmé și Maeterlinck. În perioada postbelică s-a dedicat cu precădere activității didactice, elaborând manuale de liceu, dicționare și ediții de uz școlar. A semnat numeroase prefețe și
OANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288498_a_289827]
-
capătul drumului în Povești fără țară, Madrid, 1957; Ultimul învins, pref. Vasile Posteucă, Cleveland, 1965; Cetăți sfărâmate, Hamilton (Canada), 1973; Sturm und Feuer, München, 1982. Ediții: Poeme din închisori, Madrid, 1970 (în colaborare cu Vasile Posteucă și Nicholas Dima). Traduceri: Tălmăciri din lirica amerindiană, introd. George Ciorănescu, München, 1977; Tălmăciri din lirica americană, München, 1979; Kahlil Gibran, Profetul, introd. George Ciorănescu, München, 1979, Maxime și cugetări, Madrid, 1980. Repere bibliografice: Marin Sârbulescu, „Dragoste albă”, „Albatros”, 1941, 3-4, 6; I.G. Dimitriu, „Magul
NOVAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
învins, pref. Vasile Posteucă, Cleveland, 1965; Cetăți sfărâmate, Hamilton (Canada), 1973; Sturm und Feuer, München, 1982. Ediții: Poeme din închisori, Madrid, 1970 (în colaborare cu Vasile Posteucă și Nicholas Dima). Traduceri: Tălmăciri din lirica amerindiană, introd. George Ciorănescu, München, 1977; Tălmăciri din lirica americană, München, 1979; Kahlil Gibran, Profetul, introd. George Ciorănescu, München, 1979, Maxime și cugetări, Madrid, 1980. Repere bibliografice: Marin Sârbulescu, „Dragoste albă”, „Albatros”, 1941, 3-4, 6; I.G. Dimitriu, „Magul care-și caută steaua”, „Înșir’te mărgărite”, 1952, 78
NOVAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
În lucrarea de debut, Opera lui Gogol în România, N. reconstituie răspândirea scrierilor gogoliene între hotarele spiritualității românești. Sinuozitățile receptării sunt explicate frecvent prin prisma împrejurărilor sociale și istorice. Sprijinite pe argumente factologice, comentariile conțin judecăți, critice sau laudative, asupra tălmăcirilor și intervențiilor interpretative. Nu o dată se operează comparații, indicându-se posibile înrâuriri, transmise către Mihai Eminescu ori către proza marilor clasici. Materia, criteriile de organizare și finalitatea, similare, configurează și a doua carte cu profil comparatist - L.N. Tolstoi și literatura
NICOLESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288448_a_289777]
-
ale epocii, O. nu se mărginește la fabuliștii din vechime (Esop, Fedru, Avian ș.a.) sau la istorioare mitologice, ci include și o seamă de parabole de rezonanță și cu tâlcuri strict contemporane. Strădania lui nu a fost numai una de tălmăcire literală. Căci, precizează el, „la fieștecare fabulă din jos o învățătură scurtă am adăugat”. Ar fi vorba deci și de o încercare de adaptare a acestor fabule. SCRIERI: Alese fabule, Beci [Viena], 1784; ed. îngr. și pref. Mircea Popa, Cluj-Napoca
OŢELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288596_a_289925]
-
ceasuri de petrecere ale unui domnișor, îi aparține lui S. C. Boerescu. Un A. D. comentează situația creată de inundarea Bucureștilor, periodic, prin revărsările Dâmboviței. Din Byron, sub titlul Bonivard la Șilon, traduce M. C. (Constantin Moroiu), iar A. Poenaru colaborează cu tălmăcirea unei serii de povestiri despre școală, reunite sub titlul Exempluri asupra iubirii de patrie. Transpunerea unei lungi nuvele, Balul vițe-legatului de M-me Charles Reybaud, îi aparține lui Enrich Winterhalder, viitorul colaborator al lui C. A. Rosetti. R.Z.
PAMANTEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288637_a_289966]
-
sfinților împărați Constantin și Elena de Eftimie al Târnovei, fiind o versiune comprimată. Că Povestea... a făcut parte din textura originală a Învățăturilor..., că ea nu este o interpolare ulterioară, operată către mijlocul veacului al XVII-lea, după ce fusese realizată tălmăcirea grecească (cum au crezut D. Russo și Emil Turdeanu), constituie azi un adevăr pe care ultimele cercetări l-au scos de sub incidența semnelor de întrebare. Chemând din depozitul (literar, politic, doctrinar și religios) bizantin faptele lui Constantin cel Mare, N.B.
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
lumină locul ocupat de morală sau de politică în sistemul lui filosofic și a releva valențele artistice ale scrisului platonician. Monografia e întregită de traducerea celor mai importante dialoguri ale gânditorului elin, grupate în trei volume din seria Opere (1930-1935), tălmăciri fidele față de textul grec și totodată lucrări de creație, transpuneri într-o limbă română colorată și vie, capabilă să păstreze savoarea și mișcarea de idei a originalului, fără a recurge abuziv la neologisme în redarea abstracțiunilor filosofice. P. se arată
PAPACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288666_a_289995]
-
proiecte de reorganizare teatrală. Sugestiile și propunerile îi apar în publicațiile vremii („Românul”, „Timpul”, „Reforma”), unde el găsește de cuviință să se răfuiască, iar și iar, cu Matei Millo, de care fusese cândva apropiat și care îi fusese asociat la tălmăcirea unor texte dramatice franțuzești. Polemica se extinde și în broșuri precum Respect adevărului (1863), semnată împreună cu Matilda Pascaly și C. Dimitriade, unde sunt cuprinse câteva din ideile sale despre teatru. Ceea ce trebuie să urmărească scena nu este numai delectarea, ci
PASCALY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288705_a_290034]
-
scriitor german originar din România. La începutul activității sale de traducător, P. se îndreaptă spre alcătuirea unor cărți destinate copiilor, transpunând câteva texte de Mihai Eminescu, George Coșbuc, Tudor Arghezi. Rezonanța acestui demers îl determină să își încerce forțele în tălmăciri de poezie și proză scurtă contemporană. În revistele „Rumänische Rundschau” și „Neue Literatur” publică traduceri din versurile și narațiunile lui Miron Radu Paraschivescu, Geo Dumitrescu, Radu Stanca, Alexandru Andrițoiu, Constantin Țoiu ș.a. Un efort mai îndelungat de transpunere l-a
PASTIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288710_a_290039]
-
la Gherla, s-a admis o singură lectură, a „Scânteii”, ca mijloc de reeducare. Întreaga narațiune dovedește talentul special al autorului, mizând pe ironia amară. P. a tradus din literaturile de limbă engleză, versiunile lui netrecând neobservate, ca în cazul tălmăcirii romanului Americanul de Henry James, căreia Nicolae Manolescu îi aprecia claritatea și rafinamentul. SCRIERI: Tortura pe înțelesul tuturor, Chișinău, 2001. Traduceri: Herbert Read, Originile formei în artă, pref. Dan Grigorescu, București, 1971; Shirley Ann Grau, Trece condorul, București, 1975; Henry
PAVLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288741_a_290070]
-
Numai atunci când, aidoma parnasienilor, își vede iubita înveșnicită prin grația cuvântului sculptat cu scumpătate, P., cel care se iluzionează a sfida timpul, se regăsește în zona poeziei din care și-a făcut o lectură de căpetenie. De altfel, în afară de o tălmăcire din Jean Richepin („Rampa”, 1912), el a transpus în românește toate poemele lui José-Maria de Hérédia (o bună parte vor fi publicate în „Adevărul literar și artistic”, 1936-1937). A tradus în franceză sonete de Mihai Codreanu („România nouă”, 1920). Câteva
PAVELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
din basmele lui Petre Ispirescu și din scrierile lui I. L. Caragiale. Opera lui I. L. Caragiale îl preocupă constant: a transpus în maghiară și a editat un volum de scrieri alese (1960), un altul de teatru (1961) și a participat cu tălmăciri din proza și dramaturgia lui Caragiale la realizarea altor două volume (1960). Pe lângă aceste traduceri și cele incluse în antologii ale literaturii române, K. este prezent în presa literară maghiară din România, îndeosebi în paginile revistelor „Utunk” și „Igaz Szó
KEREKES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287708_a_289037]
-
română contemporană, K. tălmăcește în maghiară din folclorul minorităților etnice din România. Din creația originală a lui K. s-au editat în românește volumele Cai verticali (1969), în traducerea lui Haralambie Grămescu, și Monolog interior cu ușa deschisă (1982), în tălmăcirea lui Paul Drumaru, cu prefețe de A.E. Baconsky, respectiv Ioan Alexandru. Traduceri: Nicolae Labiș, Az őz halála [Moartea căprioarei], București, 1964, Legszebb versei [ Cele mai frumoase poezii], București, 1970; A. E. Baconsky, Néma pillanat [Reculegere], București, 1965, Önarckép az
KANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]
-
1963). Merită consemnat faptul că Nina Cassian prețuia la poeta K. puritatea sufletească, viziunea clară și blândă asupra lumii, cum și afirmă în cuvântul înainte la volumul Jahre kommen, Jahre gehen (1964). Împreună cu Lotte Berg s-a ocupat și de tălmăcirea poemelor lui Nicolae Labiș, oferind, în anii ’60, cititorului german două culegeri reprezentative. Alte traduceri au în vedere fie literatură mai nouă (Gellu Naum, Așa-i Sanda, 1956) sau mai veche, fie pe cea de inspirație folclorică (Petre Ispirescu, Tinerețe
KORNIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287721_a_289050]
-
Nagyvilág”, 1963, 4; Oláh Tibor, „A bárányka”, UTK, 1963, 35; Belia György, Veronica Porumbacu Két könyve, „Nagyvilág”, 1967, 7; Baróti Pál, „Kaleidoszkóp”, UTK, 1967, 47; Dávid Gyula, Lucian Blaga, „Évek krónikája és éneke”, UTK, 1968, 10; Gelu Păteanu, O valoroasă tălmăcire din folclorul românesc, ST, 1970, 2; Kerekes György, Baladele Novăceștilor în limba maghiară, TR, 1970, 16; Irimie Negoiță, „Continentul cântecului”, ST, 1971, 8; Engel Károly, Egy „konok” műforditó dicsérete, KOR, 1972, 7; Veronica Porumbacu, O nouă traducere din Bacovia, RL
KISS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287717_a_289046]
-
au apărut mai ales în „Klingsor”. Efortul lui a culminat în antologia Herzschlag der Erde (1942), care înmănunchează traduceri din versurile lui V. Voiculescu, grupate după criterii tematice. Corespondența purtată de K. cu editurile bucureștene la care i-au apărut tălmăcirile ilustrează migala cu care lucra. Punctele sale de vedere sunt bine argumentate, opțiunile de traducător cu experiență și de stilist încercat al limbii germane, plauzibile. În general, el a fost un susținător al autenticului în textura traducerii, al preluării nealterate
KRASSER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287725_a_289054]
-
poetice tălmăcite. A mai tradus proză semnată de V. Em. Galan, Jean Bart, Marin Preda, Veronica Porumbacu, Eugen Uricaru, precum și piese de teatru de Horia Lovinescu și Paul Everac. O preocupare constantă, vreme de un deceniu, va fi pentru el tălmăcirea prozei lui Zaharia Stancu. K. devine un „specialist” apreciat în domeniu, lui datorându-i-se transpuneri în germană ale volumelor Clopote și struguri, Jocul cu moartea, Pădurea nebună și Ce mult te-am iubit. Traduceri: V. Em. Galan, Brachland erblüht
KITTNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287718_a_289047]
-
continuă cursul liber de filologie română pe care îl începuse în 1879 la Universitatea din Iași. Tot în 1882 este ales membru corespondent al Academiei Române. L. s-a remarcat ca filolog îndată după publicarea studiului Limba română vechie și nouă. Tălmăcirea românească a scrierilor lui Oxenstiern (1873), unul dintre textele reprezentative ale orientării junimiste în probleme de limbă. Plecând de la principiile unui pozitivism lingvistic de esență neogramatică, s-a arătat preocupat de aflarea unor legi fonetice, morfologice și sintactice ale limbii
LAMBRIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287740_a_289069]
-
Louise Bastien, S. Pavès, iar dintre români - de Mircea F. Gesticone, Mathilde Ralian, Ana Maria Nasta, N.N. Leguceanu, Mugur Mardan (M. Ar. Dan), C. Barcaroiu, cu poezii traduse figurând în sumar și Mihai Eminescu (La steaua și Scrisoarea III în tălmăcirea lui S. Pavès), Ion Minulescu, Octavian Goga, Tudor Arghezi, Al. T. Stamatiad, I. Gr. Periețeanu, Anișoara Odeanu, Victor Eftimiu, Al. Macedonski. Merită semnalate două poezii închinate lui George Enescu de Louise Bastien, precum și câteva versuri cu autor necunoscut închinate lui
LA ROUMANIE NOUVELLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287729_a_289058]
-
fragment de baladă, susținând că, dimpotrivă, Miorița este o construcție încheiată și că orice adaos ar scădea „marea ei valoare”. În versiunea germană, el se îndepărtează însă de metrica versului originar, ceea ce diminuează rezonanța baladei. În ciuda scăderilor inerente oricărui început, tălmăcirea este, totuși, foarte reușită. Cea de-a doua carte a lui K., Aus der Moldau. Bilder und Skizzen (1860), este un memorial despre oamenii și relațiile sociale din Moldova, despre evenimentele pe care le trăise acolo. Împărțit în cinci capitole
KOTZEBUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287722_a_289051]