775 matches
-
Hai să nu exagerăm, totuși...-subliniez plictisit ca și când n-aș fi fost întărâtat la maximum. Da. Așa e. Să nu exagerăm. După o lungă tăcere, Valy: Tovarășe Gerard, una cu una fac două. Eu mai zic una și după aceea tac. Aici, unde ne aflăm, se poate orice. E de ajuns să-mi faci un singur semn. Mă voi face luntre-punte ca să-ți stau la dispoziție: potol grețos, ceva de uns gâtul, canapea confortabilă și altele. În primul rând nu fi
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
sensibilă, a aruncat un potop de vorbe cu surdină asupra lui, solicitându-i, imperativ, să nu mă mai eticheteze așa, pentru că, la urma-urmei, cu ce este de vină copilul, cui să-i semene, dacă nu lui bunică-su și lui tac-su, care s-au comportat la viața lor ca doi tăurași comunali lipsiți de rușine... Am fost înspăimântat de ideea excomunicării mele din sat. Aș fi suportat greu lipsa muzicii brotăcești. Chiar mă gândisem dacă nu este posibil să merg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
și el vr’un „profisor”. - Dar cartea le place? - Nu prea. Să-i văd eu terminați. Nu mă lasă tov secretar. - Ține la oameni tovul? - Ține cu cine ține. Oamenii nu-s la fel, unu-i ca dracul, altul ca tac-su. Deveneam atent. Cu înțelepciune, nea Manalache adăoga: - Copilul la cur se bate iar femeia peste gură. Auzeam cum în șopronul folosit ca bucătărie, băiatul cel mare dădea raportul lelei Ghența. - M-am dus acasă, am muls vaca, i-am
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
scadență. Nu mai știu la ce. - Futu-l În gură să-l fut, dacă-l vezi, nu dai doi bani pe el. Fiu’ lu’ tac-su, mare sculă! I-am dat banii când a avut nevoie, nu pentru el, pentru tac-su, ăla-i domn. Ce să facă Adelin acum? Să meargă la tată și să-i spună de pramatia de fiu-său? Parcă nu-i venea, nu era sigur c-o să Încaseze banii. Dar trebuia să facă ceva. O să facem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
banii! Păi ce, crezi că noi avem nevoie de dulciuri de la tine? se strâmbă cu dispreț Fund-de-sticlă înghesuind vreo cinci bomboane în gură. - Ascultă la mine, nepoate, se bagă cea cu gura încă liberă, dacă o ții și tu ca tac-tu și ca mătușî-ta, n-o să faci nicio scofală. Uite, eu am muncit la băcănie o viață întreagă, nu m-am distrat și, iacătă, mi-am făcut casă. Dacă arunci banii pe bomboane o să stai chiriaș toată viața. Vai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
podea. — Vă pun la plată, să știți! Între timp s-a apropiat de cel cu pijama și l-a apucat de guler. Acesta oftează și se preface că vrea să se ridice din pat. — Mă, ce pijama ți-a luat tac-tu! Vocea lui Grințu e blândă și Înțelegătoare. El afișează un aer de bunăvoință și cooperare. — Și ce ceas! - zice el descoperind pe mâna stângă a băiatului un ceas sovietic cu afișaj digital. Merge bine, nu-i așa? Băiatul zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
șoferul, valetul, lustragiul și toți servitorii au venit imediat în ajutorul ei, urmați îndeaproape de Mildred și Beatrice; și întregul alai, adunat acum în Holul Mare dădea să urce scara pentru a investiga cazul, când Lawrence însuși a apărut, cu tacul în mână, din sala de bilard unde își petrecuse orele de după cină cu câteva partide solitare. Inutil să mai spunem că nu era nimeni în dormitorul lui, după cum s-a constatat; dar această demonstrație n-a satisfăcut-o pe Tabitha
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
șănțulețul de scurgere săpat printre câteva lespezi. Firișorul argintiu de gheață de pe fundul șanțului e înecat de viitura care pornește la vale câteva capace de plastic, ghemotoace de praf cu fire de beteală, coji de ouă, firimituri. Nu mai vine tac-tu, zice femeia. Du-te tu Iliuță de închide găinile-alea. Acuși înserează. Iliuță, ascultător, se strecoară prin dreptunghiul luminat al ușii, pătrunzând în amurgul care se lasă peste ninsoarea de ace. Urâtă vreme, bodogăne și el la fel ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Liniște de moarte-i în cetate/ Numai ceasul vremurilor bate/...Că-nțelege ce se pregătește .” în timp ce „înfloresc ororile,/ Mișună potăile,/ Mișună lichelele”, poetul, cetățean îngrijorat și responsabil se întreabă, nu fără motiv temeinic „Doamne, oare ce-i aice/ De toți tac și unul zice?” Această crucială întrebare ne-o puneam și noi, gândind că în acest veac bezmetic se puseseră „La gură strajă, inimii lăcate:/ ...Privești ca orbii și vorbești ca muții,/ Strivit de veacul marii prostituții/... Ci noi mai stăm
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
voi mai vorbi În contradictoriu cu profesorii, că nu-mi voi mai lua peste picior colegii când debitează inepții, că nu-mi voi mai tachina colegele pentru amorurile și visele lor banale, că n-am să mai vorbesc când toți tac și că n-am să mai tac când toți vorbesc. Viața mea este lectura și toate aceste hărțuieli pentru gesturile mele „iresponsabile“ mă Îndepărtează din starea de liniște - care e singura În care mă regăsesc -, Îmi dau o mie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cătușe de țeava caloriferului. „Asta v-au dat, fă, acolo, la țărăniști“, auzi cu urechile țiuindu-i de palme, „aur și valută ? Asta v-au dat ca să dați foc și să aruncați cu bombe ?“. „Eu n-am aruncat...“ „Da’ cine, tac-tu, legionaru’ Dar ea nu mai răspunsese și tăcuse așa multă vreme, căci își scosese verigheta și o ținea în gură, s-o ferească. Luă lănțișorul și îl descurcă. Deschise medalionul pe care îl cum părase anume pentru a pune
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
-mi mai aduc aminte. Poa’ să mă duc odată pe-acolo pe unde m-am născut, să întreb pe careva, poate știe de la străbunică-su. — Io nici nu știu pe cine să întreb, se dumiri Chisăliță. — Cum pe cine ? Pe tac-tu ori pe mă-ta, spuse Isaia. Apoi, cu o solidaritate lesne de înțeles : Sau pe popa care te-a botezat... — Păi, după cum m-am născut io, căută Chisăliță să-și amintească, cred că taică-meu a fost un pod
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
albul lor îl săgetă. Întinse arătătorul și-l împunse în piept, apoi îl ciocăni pe chelie cu arătătorul mâinii drepte. — Ai să mori ! șuieră. Iadeș rămase cu gura căscată, privind în jur, după ajutor. — Să moară mama... șopti, pierdut. — Și tac-tu ! hotărî Bunelu și, brusc, pupilele îi căzură înapoi între pleoape, precum prunele- perechi câștigătoare la jocurile de noroc la manetă. Bunelu țopăi hohotind, iar ceilalți se prăpădiră de râs. Priviră, apoi, chiar și ei mirați, la spectacolul următor. Era
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
bună ! se bucură Maca, ridicând degetul mijlociu, în semn de mulțumire. Mai zi una... Bătrânul icni, dar, pentru că trebuia să reacționeze rapid, apucă lucrurile de unde le lăsase : — Dacă-ți trag un șut în cur, te duci înapoi până-n boașele lu’ tac-tu ! Ești tare, moșule ! se entuziasmă Maca. Supertare, ca fularu’ ! Bătrânul, cu urechile înălțate de furie ca două sulițe, își luă avânt iarăși. Maca ridică brațul. — Ia oprește-te puțin, spuse. Să nu le uit ! Își trase fermoarul de la scurta
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Roxana Covrig Fostul consilier prezidențial a comentat o declarație a senatorului PSD Mircea Geoană. Mircea Geoana a declarat, la Antena 3, despre candidatura lui Klaus Iohannis la prezidențiale că "uneori crezi că scapi de dracu' și dai de tac-su". Sebastian Lăzăroiu a scris, pe pagina sa de Facebook: Cred că asta mi-a plăcut întotdeauna la Geoană. Spre deosebire de noi, el are un subconștient foarte vorbăreț. Toate fricile adânc ascunse, toate sentimentele reprimate se exprimă cu multă ușurință în
Lăzăroiu: Asta mi-a plăcut întotdeauna la Mircea Geoană by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29710_a_31035]
-
4. Infecțiilor postoperatorii. Pentru a se preveni respingerea de organ se administrează pacientului imunosupresoare începând cu o zi înainte de operație și următoarea doză la 12 ore după operație. Imunosupresoare folosite în prezent: - Miclophenolatul de Mofetil (MMF); - Ciclosporina A (CsA) - Tacrolimus (TAC) - Anticorpi monoclonali: SIMULECT vs Zenapax; - Antiinflamatoare steroidiene: Metil Prednisolon( MP) , Prednison (PDN) Efecte adverse (Tacrolimus): - Tuburări gastrointestinale - Tremor , cefalee - Tulburări renale. Căi de administrare: - perfuzie IV - per os - pe sondă noso-gastrică ( medicamentul sub formă de soluții). Pacientul rămâne internat dacă
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
mult mai mică. Fiecare trebuie să aleagă între cooperare (să tacă) și trădare sau defectare (mărturisind împotriva celuilalt). Să ne închipuim de asemenea că cei doi au următoarea ordine de preferințe: 1) să depună mărturie în timp ce celălalt tace; 2) amândoi tac; 3) amândoi mărturisesc 4) să tacă în timp ce celălalt mărturisește. Să presupunem în final că aversiunea lor față de risc ia o formă specifică: vor să minimizeze pierderile maxime posibile. Cooperarea (tăcerea) îi răsplătește pe amândoi cu alegerea numărul doi (pedeapsa mai
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Cum, nu-ți amintești? Mina: Nu. Ilie: Pentru excursie, Mina. (Mina și Vera au trecut de la uimire la indignare) Ei, ce dracu' vă uitați așa la mine de parcă am de gînd să facă o crimă nu o excursie. (cele două tac) Că doar n-am de gînd s-o fac azi! Azi mergem acolo unde trebuie. Azi numai o plătesc. Am vorbit cu unul care mi-a promis că-mi recomandă o excursie frumoasă și ieftină. Am să iau una în
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
eu care nu știu cum să vorbesc cu o ușă închisă... Bunica: Așa e el. Alex: Da cum e el? Cine știe cum e el, colocatarul ăsta care rîde cînd ceilalți plîng, plînge cînd ceilalți rîd, tace cînd alții urlă și urlă cînd alții tac... Aceasta-i întrebarea! Bunica: Lasă întrebările și du-te mai bine după apa minerală. Ehe, păi dacă-i tot dăm cu întrebările, cînd mai facem și treabă? Alex: Bunică! Bunica: Păi nu-i așa, dragu' bunichii? Că dacă-ți tot
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mai cine spune? Ia s-auzim! (îndreptîndu-se amenințător spre Val, presîndu-l) Și mai cine? Val: Păi, dacă mă gîndesc bine, eu. Mihai: Da? Și dacă te gîndești și mai bine? Val: (îl e frică) Dacă mă gîndesc și mai bine... tac. Mihai: În regulă (lui Alex) Și tu? Dacă te gîndești bine, ce zici? Alex: Nu zic nimic. Deocamdată plîng. Mihai: Asta e cel mai bine. (căutînd) Unde-i mama? Unde-i mama? Maria: (speriată) Păi... nu știu... era pe-aici
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
dacă ce s-a întîmplat după revoluție este ceea ce ar fi trebuit să fie sau nu... Preotul: (după un moment de dificultate) Păi eu zic așa: tot ce există... și tot ce se-ntîmplă, cu voia Domnului este și se-ntîmplă... (toți tac, nemulțumiți de răspuns) Dascălul:...Așa e... cum spune părintele... (tăcerea continuă) Groparul:...Așa e... cum spune dascălul... că spune părintele... Preotul: (simțind el că pe undeva plutește oleacă de bătaie de joc) Măi, Ionică, da de cînd te ocupi tu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
străzile orașelor, nu sunt vizibili. Aceștia își vor face brusc apariția după zilele din decembrie 1989, scandalizându-i pe observatorii occidentali. Nimeni nu vorbește despre orfelinatele unde, înainte de decembrie 1989, mor pe capete copiii abandonați sau bolnavi. Cei care știu tac, ceilalți nu cunosc situația. Cuvântul "SIDA" nu există în România. Pentru a realiza cât de departe se ajunsese cu planificarea tăcerii și a minciunii prin omisiune, va trebui să așteptăm observațiile și analizele antropologului american Gail Kligman. Studiul său The
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cum îi suna pendula acestuia: „Nu vă mai văd căsuța pe perete, / Modest sculp tată‐n os și lemn de nuc, / Pendule vechi cu lanțuri lungi și cuc / Tovarășe duioase și discrete. Nu mai aud în f iecare seară / Tic ‐ tacul vostru liniștit și grav / Nici cucu‐ n prag, subțire și firav, / Cântându‐mi ora‐ n dimineți de vară./ Toți v‐au uitat... a voastră strălucire / S‐a stins treptat cu fiecare pas, / Iar din trecutul vostru n‐ a rămas / Decât
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Cf. alte persecuții împotriva autorilor de libelli infamanti, cauza sinuciderii lui Labienus și a exilului, terminat tragic, al lui Cassius Severus, în S. D'ELIA, op. cit., p. 145, cu bibliografia relativă. 135 Ibid., p. 108. 136 Ibid., p. 106. 137 TAC., Ann., VI, 11; HIER., Chron. ad a. 1991. 138 Cf. S. D'ELIA, op. cit., p. 106-7. 139 Ibid., p. 111-113. 140 Tr., IV, X, 35-38. 141 Tr., II, 327-336; passim. 142 Vezi lucrarea noastră cit. L'opposiz..., p. 177, cu
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
îmbunătățească, altminteri ar suporta foarte greu apăsarea tristeții (pare a fi un Weltschmery al romantismului). Voi sunteți pentru barca-mi fragilă un pământ primitor". 198 Tac., Ann., II, 41; CIL, I, p. 475. 199 Ex Ponto, IV, IX, 59. 200 Tac. Ann., II, 32; cfr. și SCHOLTE, op. cit., p. 172. 201 Tac., Ann., II, 66; Vell., II, 129. 202 Ex Ponto, IV, IX, 81 și urm. 203 Ibid., v. 85. 204 Ibid., 89. 205 Ibid., 101-104. 206 Ibid., 98. 207 Ex
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]