1,612 matches
-
I.S. ) Deficiente în I.S. pot apărea la toata lumea, atât la persoanele cu deficienta mintală, autism, cât și la cele cu o inteligenta normală. Multe persoane cu autism (80-90%) au alte experiențe senzoriale (mai ales în ceea ce privește experiențele auditive/vizuale și tactile), în comparație cu non-autiștii. O caracteristica a persoanelor cu autism este tocmai o prelucrare a informaților mai degrabă fragmentata, decât o percepție globală. Important de reținut este faptul ca problemele în I.S. nu sunt cauzate de defecte ale organelor senzoriale, ci de
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
stimulul de la un singur organ senzorial este prelucrat în mod instinctiv. * Evitarea perceperii directe: perceperea directă conduce rapid spre suprasolicitare. * Închiderea sistemului senzorial: pentru a diminua sau înlătura bombardamentul senzorial * Compensează perceperea nesigura a unui organ senzorial cu alți analizatori: tactil și olfactiv mai ales. * Rezonanța: se pierde intr-un stimul/este fascinat de un stimul senzorial. Probleme de I.S. existente la persoanele cu autism exemple Hipersensibilitate tactila * Atingerile îl dor, preferă să atingă el pe cineva sau ceva * Accepta atingerea
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
înlătura bombardamentul senzorial * Compensează perceperea nesigura a unui organ senzorial cu alți analizatori: tactil și olfactiv mai ales. * Rezonanța: se pierde intr-un stimul/este fascinat de un stimul senzorial. Probleme de I.S. existente la persoanele cu autism exemple Hipersensibilitate tactila * Atingerile îl dor, preferă să atingă el pe cineva sau ceva * Accepta atingerea doar a anumitor materiale * Evita mediile aglomerate * Este foarte agitat, se joacă cu degetele peste tot * Plânge mult și cere mereu ceva * Se lupta fizic sau țipând
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
nivelul organului gustativ (are un efect pe o durata scurta de timp). de exemplu: mănânci o bomboana, un fruct. * Activitate la nivelul organelor vizual și auditiv (efect de scurta durata). de exemplu: privești un obiect interesant etc. * Activitate la nivel tactil (efect de lunga durata). de exemplu: presiunea efectuată asupra umerilor, mâinilor etc. * • Activitate la nivelul proprioceptiv și vestibular (efect de lunga durata). de exemplu: a face sport/ a urca scările. Tehnici de scădere a nivelului de vigilenta/alerta la copiii
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
tocmai televiziunea. Trăim cu speranța și de ce nu cu certitudinea, că la fel se va întâmpla și în cazul cărții, pentru că nimic nu poate, înlocui plăcerea din clipele de dinaintea somnului, a lecturii unei pagini. Nu e vorba doar de voluptatea tactilă, ci libertatea de neînlocuit de a călători nestingherit cu gândul, unde gândul nu gândește, pe care ți-o dă într-un chip particular și irepetabil lectura. Dar, ca și în cazul cinematografiei, cartea va continua să existe și în veșminte
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
domenii concrete ca: știința, tehnica, arta, literatura. Rolul aptitudinilor speciale este de a analiza, specializa și nuanța potențialul creativ general. Aptitudinile speciale se pot grupa în patru categorii: 1. senzoriale ( acuitate vizuală, auditivă etc.) 2. psihomotrice ( dexteritate manuală, coordonare, vizuală, tactilă etc.) 3. intelectuale ( inteligența ) 4. fizice ( forța fizică etc.) Aptitudinea pedagogică reprezintă un un ansamblu un ansamblu de calități psihosociale generale și specifice, necesare pentru proiectarea activităților care au ca finalitate formarea - dezvoltarea permanentă a personalității umane, activități realizabile în
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
sunt diferitele puteri sufletești, curajul, dorința și rațiunea, de care, ca educatori, trebuie să ne apropiem cu grijă, căci fiecăruia îi corespunde atât o virtute cât și un defect. Educația vorbirii primează față de educația auzului, mirosului, văzului și a simțului tactil. Pentru gură „uși și zăvoare de aur, nu de lemn sau de fier”, acestea reprezentând „cuvintele lui Dumnezeu”. Al doilea simț vizat este auzul, pentru care se vor lua măsuri ca să nu fie afectat prin cuvinte necuviincioase sau injurii. O
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
greu de păzit. De aceea, acestuia i se prescriu legi severe: copilul să fie ferit de priveliști rușinoase, să i se îndrepte atenția către frumusețea cerului, soarelui, stelelor, florilor, pământului etc. Ultima poartă a sufletului care trebuie educată este simțul tactil, prezentat la nivelul întregii suprafețe a corpului. Educarea acestui simț presupune îndepărtarea copilului de la viața leneșă și molatecă. Pentru a-i educa pe copii este necesar ca profesorul să știe să se coboare la nivelul lor și să-i ajute
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Considerate ca veritabilă poartă de intrare a cunoașterii, procesele senzoriale ale elevilor trebuie cunoscute și modelate astfel încât să fie optim „deschise” și adecvate recepționării informațiilor școlare, formative și informative. Solicitările activității școlare provoacă dezvoltarea tuturor formelor de sensibilitate (vizuală, auditivă, tactilă, chinestezică), precum și a formelor complexe ale percepției: percepția spațiului, timpului, mișcării. Astfel, percepția își diminuează caracterul sincretic, sporind în precizie, volum, inteligibilitate. De aceea, acum trebuie realizate obiective importante ale învățării perceptive precum: dezvoltarea sensibilității și a activității discriminative a
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
putea veni, într-o oarecare măsură, dinspre Analyse des sensations. Le rapport du physique au psychique de Ernst Mach. El propune ideea unei sinestezii comandate de vizibil și compromise prin eliminarea lui: „Dacă întoarcem privirea sau închidem ochii...putem simți tactil arborele, putem gusta fructul, putem simți focul; dar nu le putem vedea. În acest fel, lucrul în aparență unitar se divide în părți care sunt conectate nu numai între ele, dar care pun în evidență și alte aspecte. Vizibilul se
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
gusta fructul, putem simți focul; dar nu le putem vedea. În acest fel, lucrul în aparență unitar se divide în părți care sunt conectate nu numai între ele, dar care pun în evidență și alte aspecte. Vizibilul se separă de tactil, de ceea ce poate fi gustat” Beyaert arată că pictura lui Matisse cere o altfel de abordare. În tablourile lui, unele construcții enunțiative întrerup rutina perceptivă și suspendă reperele iconice, ferindu-le de perspectiva lineară simplificatoare și de determinarea figurativă, într
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
instalării handicapului psihic, încă de la cea mai fragedă vârstă, copilul poate și trebuie să fie familiarizat cu proteza auditivă, cu recepția globală a vorbirii și semnificația mișcării buzelor și feței interlocutorului și cu orice mijloc posibil de comunicare verbal, gestual, tactil. La deficienții de auz vorbirea se realizează printr-o asociere între modul verbal motric (prin palpare laringeală) cu modelul labiovizual și conținutul semantic al mesajului ; în cazul protezării timpurii se adaugă și anumite semnale acustice în raport cu potențialul auditiv rezidual specific
?nv??area limbajului ?i comunic?rii ?n condi?iile deficien?ei de auz by Bujdei Ileana [Corola-publishinghouse/Science/83954_a_85279]
-
a trei arii de observa re: 1. Contactul fizic manipularea exploratorie, interacțiunea de mișcare și atingere. Se urmărește modul în care se face ajustarea poziției mamei și respectiva copilului, pentru ca fiecare dintre ei să se simtă mai confortabil mângâierea (atingerea tactilă), măsura în care părinții au tendința de a se așeza în fața copilului și de a îl lua în brațe etc. 2. Interactiunea vizualăprivirea ochi în ochi, obținerea unui zâmbet de la partener, privirea ochi în ochi pentru menținerea contactului între parteneri
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
mult ideea că actul comunicării este mult mai complex decât s-ar crede, limbajul verbal fiind completat de cel nonverbal și paraverbal. Se acceptă marea diversitate a codurilor utilizate (sunet, cuvânt, imagine, gest, cinetică etc.), împreună cu multitudinea canalelor (auditiv, vizual, tactil, olfactiv etc.) Așa cum arată Tudor Vianu în Dubla intenție a limbajului și problema stilului, “ Cine vorbește comunică și se comunică”. O face pentru alții, dar și pentru sine. Transmite o informație despre un anumit aspect exterior, dar și despre sine
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
terapeutice trebuie să se țină seama și de canalele senzoriale prin care vor fi percepute modelele ritmice.Cercetările au arătat că posibilitățile de recepționare a modelelor ritmice sunt sporite atunci când modelul ritmic este receptionat simultan pe canalul vizual, auditiv și/tactil vibratil. Dacă în perioada demutizării, ritmul lent o practică uzuală necesară însușirii temeinice a pronunției, mai târziu, când sunetele au fost impostate și automatizate, menținerea ritmului lent consolidează o vorbire defectuoasă, monotonă și sacadată, uneori chiar pe silabe și sunete
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
raportări destul de concludente că explorarea laparoscopică completează stadializarea primară (imagistică) și adesea modifică încadrarea stadiului clinic al bolii și astfel decizia tratamentului individual al pacientului. Există două mari limite ale laparoscopiei: inspecția redusă la aspectul suprafeței organului și imposibilitatea palpației tactile a structurilor, ceea ce face ca interpretarea să fie mai dificilă. Datorită evoluției naturale a bolii, riscul depistării implantării peritoneale (M1) în timpul laparoscopiei este de 25 -37%, cazuri neremarcate de CT. Având în vedere că puțini pacienți în stadiu M1 vor
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
la nivelul fiecărui bloc (care se realizează prin utilizarea resturilor de auz sau prin creșterea eficienței percepției auditive), compensarea funcțională intrasistemică (în cazul cofozei presupune o reorganizare a schemei funcționale prin preluarea de către alți analizatori valizi a funcției respective: vizual, tactil și prin suplinire mintală sau prin intermediul mijloacelor tehnice, precum protezele sau implantul cohlear) și compensarea mixtă sau organico-funcțională (spre exemplu protezarea care potențează resturile de auz asociată cu utilizare concomitentă a funcțiilor vizuale în labiolectură) (Ilie Stanică, Mariana Popa, Anca
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
artă este reflexul caracterului ei contemplativ și inspirat. 5.4. Imaginație creatoare Imaginația creatoare este efortul prin care imaginația devine receptivă în fața acestei viziuni pe care o interpretează și o traduce în materia sensibilă proprie fiecărei arte (auditive, vizuale sau tactile). Formula este însă înșelă‑ 38 Clement Greenberg (1909‑1994) - eseist american, în principal un critic de artă strâns legat de arta modernă. Ceea ce elogiem este erupția prin imaginație a inspirației nu spontaneitatea asociativ‑recombinativă a imaginației pentru ea însăși. Crearea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
din eșantionul experimental au dovedit mai multă inspirație în compozițiile plastice realizate, datorită faptului că au avut posibilitatea să participe în mod activ și la alte activități unde au perceput forme și suprafațe, s-au folosit de simțurile vizual, olfactiv, tactil,etc. Fiecare dintre copii a ales culoarea după cum a simțit, manifestând înclinație pentru culorile calde, vii, le-au combinat în mod plăcut, dând dovadă de spirit creativ, de originalitate, de imaginație. Am remarcat la copiii din grupa experimentală o plăcere
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
Data, ora ultimei intervenții(NR) 006 Caracteristici materiale(R) Hărți geografice Documente diferite genuri Documente vizuale Fișiere/Resurse electronice Cărți Muzică Alte resurse 007 Zona fixă a descrierii materiale. Informații generale(R) Hartă Imagine neproiectată Imagine proiectată Document neprecis Document tactil Document text Înregistrare sonoră Înregistrare video Document pe mai multe suporturi Film Glob Imagine de teledetecție Microformat Notație muzicală Resurse electronice 008 Elementele datelor cu lungime fixă(NR) Toate documentele Hărți geografice Documente diferite Documente vizuale Fișiere Cărți Muzică Resurse
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
privirii este întotdeauna exterioară privirii, e pusă din afară, și dacă această stavilă nu există, văzul se unește în mod spontan cu emblema fizică a infinitului, care este orizontul. Ca să te bucuri cu adevărat de corporalitate, trebuie să o supui tactil; dintre arte, sculptura este singura care sustrage tactilul din sfera pragmaticului, îi dă o demnitate estetică și îl revalidează în spirit. Statuile eline, oarbe toate, poartă în ele nu numai limitația, forma, ci și principiul contemplării ei. Numai în această
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
afară, și dacă această stavilă nu există, văzul se unește în mod spontan cu emblema fizică a infinitului, care este orizontul. Ca să te bucuri cu adevărat de corporalitate, trebuie să o supui tactil; dintre arte, sculptura este singura care sustrage tactilul din sfera pragmaticului, îi dă o demnitate estetică și îl revalidează în spirit. Statuile eline, oarbe toate, poartă în ele nu numai limitația, forma, ci și principiul contemplării ei. Numai în această dobândită orbire devine limpede intenția de a trăi
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
toate, poartă în ele nu numai limitația, forma, ci și principiul contemplării ei. Numai în această dobândită orbire devine limpede intenția de a trăi eminența corpului, și o statuie în care văzul a amuțit este implicit o invitație la hiperestezia tactilului. Nu „vezi“ cu adevărat o sculptură decât pipăind-o și nu întâmplător Brâncuși și-a subintitulat câteva lucrări „sculptură pentru orbi“. Suprafața este șlefuită până la epuizarea oricărui accident al materialului și este pregătită pentru întâlnirea cu singurul simț capabil să
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
elibereze din ea forma ca principiu și ca proiecție a voinței de limitare. Privirea, care conține în sine germenele departelui, este o trădare potențială a formei; pentru a percepe forma trebuie să rămâi în proximitatea ei. Și tocmai de aceea tactilul, singurul dintre simțuri care se naște prin anularea oricărei distanțe, prin contact, reprezintă suprema fidelitate față de formă; nu văzul, ci atingerea îi dă corpului o certitudine de existență. Însă când această căutare a formei devine o obsesie („caut forma în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
impresia produsă de poezie este oarecum similară cu impresia produsă de sculptura greacă: răceală, sugerată de marmura albă sau de ghips, liniște, calm, contururi precise, claritate. Dar trebuie să recunoaștem că răceala din poezie este ceva foarte diferit de senzația tactilă provocată de marmură, sau de reconstituirea din imaginație a acestei senzații la vederea culorii albe; că liniștea din poezie este ceva foarte diferit de liniștea din sculptură. Când poemul lui Collins Ode to Evening (Odă serii) este numit "poezie sculpturală
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]