1,790 matches
-
5]. Îngrijirile postoperatorii constau în: antibioterapie, imobilizare, pansamente zilnice. 10.2.2.3. Panarițiul falangei proximale Această localizare are caracteristică tendința de difuziune spre spațiul comisural cu care falanga I comunică la baza sa; ambele sunt în raport direct cu teaca fibroasă prin care trec tendoanele învelite de sinovială. Tratamentul chirurgical este în funcție de extinderea infecției; dacă aceasta este localizată, incizia va fi pe fața laterală a falangei; dacă în procesul supurativ este prins și spațiul comisural, incizia laterală se prelungește la
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
tendinoase (tenosinovitele) În acest grup sunt incluse tenosinovitele degetelor 2, 3 și 4, sinovialele acestora fiind cuprinse între baza falangei distale și baza articulației metacarpofalangiene (pliul palmar inferior). Mecanismul de producere este fie prin inoculare directă (plagă înțepată cu deschiderea tecii sinoviale), fie prin propagare de la un panarițiu superficial sau subcutanat. Clinic se constată poziția în flexie a degetului afectat deget în „cârlig”, în „croșet”, cu tumefacție, congestie. Durerea este vie, iar tentativa de extensie determină exacerbarea acesteia mergând până la sincopă
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
V”. De primă intenție, incizia va fi efectuată pe fața dorsală a mâinii în axul acesteia; dacă drenajul este incomplet se practică contraincizia palmară respectând puntea tegumentară a comisurii. Se completează cu antibioterapie și imobilizare. 10.3.2.5. Flegmoanele tecilor sinoviale digito palmaro-carpiene (tenosinovitele palmare supurate) Acestea sunt tenosinovite ale degetelor 1 și 5. La baza determinismului acestor infecții stau particularitățile anatomice ale tecilor sinoviale ale degetelor 1 și 5 care se întind între baza ultimei falange și spațiul Parona-Pirogov
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
respectând puntea tegumentară a comisurii. Se completează cu antibioterapie și imobilizare. 10.3.2.5. Flegmoanele tecilor sinoviale digito palmaro-carpiene (tenosinovitele palmare supurate) Acestea sunt tenosinovite ale degetelor 1 și 5. La baza determinismului acestor infecții stau particularitățile anatomice ale tecilor sinoviale ale degetelor 1 și 5 care se întind între baza ultimei falange și spațiul Parona-Pirogov, delimitat anterior de cubital și flexori, iar posterior de pătratul pronator și oasele antebrațului. Teaca degetului 5 include la nivelul pumnului și tendoanele flexorilor
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
La baza determinismului acestor infecții stau particularitățile anatomice ale tecilor sinoviale ale degetelor 1 și 5 care se întind între baza ultimei falange și spațiul Parona-Pirogov, delimitat anterior de cubital și flexori, iar posterior de pătratul pronator și oasele antebrațului. Teaca degetului 5 include la nivelul pumnului și tendoanele flexorilor 2, 3 și 4 (Fig.10.7, 10.8). Clinic sunt prezente semnele generale (frison, febră), iar semnele locale se prezintă sub 2 forme: necomplicată, cu semnele inflamației relativ delimitate de-
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
include la nivelul pumnului și tendoanele flexorilor 2, 3 și 4 (Fig.10.7, 10.8). Clinic sunt prezente semnele generale (frison, febră), iar semnele locale se prezintă sub 2 forme: necomplicată, cu semnele inflamației relativ delimitate de-a lungul tecii; durerea se exacerbează la mobilizarea policelui sau auricularului, care sunt în flexie („cârlig”, „croșetă”). Un semn important este exacerbarea durerii la palparea fundului de sac sinovial deasupra pliului de flexie a pumnului. forma complicată, difuză, este consecința ruperii tecii cu
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
lungul tecii; durerea se exacerbează la mobilizarea policelui sau auricularului, care sunt în flexie („cârlig”, „croșetă”). Un semn important este exacerbarea durerii la palparea fundului de sac sinovial deasupra pliului de flexie a pumnului. forma complicată, difuză, este consecința ruperii tecii cu difuziunea infecției în spațiile adiacente. Consecințele sunt extensia fenomenelor inflamatorii la întreaga mână și spre antebraț cu reluarea mobilității degetului, dar cu agravarea stării generale. Tratamentul este chirurgical când se constată prezența colecției. Inciziile pot fi multiple pe teaca
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
tecii cu difuziunea infecției în spațiile adiacente. Consecințele sunt extensia fenomenelor inflamatorii la întreaga mână și spre antebraț cu reluarea mobilității degetului, dar cu agravarea stării generale. Tratamentul este chirurgical când se constată prezența colecției. Inciziile pot fi multiple pe teaca respectivă, iar în cazuri grave se recurge la o incizie unică antebrahi-palmo-digitală. Antibioterapia pre-, intrași postoperatorie, precum și imobilizarea sunt obligatorii. Nu trebuie uitată posibilitatea unor infecții foarte grave a căror depistare precoce este esențială având în vedere mutilările ce pot
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
reci voluminoase, care se pot extinde departe de locul lor de origine. De exemplu, în cadrul morbului Pott poate exista un abces rece întins de la a XII-a vertebră dorsală până pe fața internă a coapsei, în triunghiul lui Scarpa, migrând pe teaca mușchiului psoas (fig. 7.1). Simptomatologie: Ca tip, vom descrie abcesul rece al țesutului celular subcutanat. Abcesul rece evoluează în două faze: o fază de cruditate și o fază de cazeificare (ramolisment). Astfel el debutează în faza de cruditate printr-
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
strivirea între degete a unui cheag de sânge. Ele trebuie diferențiate de crepitațiile osoase (aspre) sau cele din tenosinovite (amidonate). 2. Hematomul difuz (fig.12.2 ) este determinat de pătrunderea în țesuturi a sângelui extravazat în urma traumatismului, de-a lungul tecilor vasculare și nervoase, în interstițiile musculare. Sângele devine extrem de aderent în țesuturile înconjurătoare, astfel încât numai poate fi evacuat (ca în cel circumscris). Cantitatea de sânge acumulată poate fi uneori importantă (până la 2 litri în fracturile femurului) și în raport cu situația topografica
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
reunesc în interiorul nervului sub formă de fascicul corespunzător grupelor musculare și teritoriilor cutanate dintr-un segment anumit. Fibrele nervoase ale aceluiași fascicul sunt separate una de alta printr-un țesut interstițial, conjunctiv, numit endonerv. Fiecare fascicul, este înconjurat de o teacă numită perinerv care se poate individualiza cu ușurință pe traiectul său de unde și posibilitatea de a se realiza suturi nervoase fasciculare. Toate aceste fascicule sunt înconjurate de un țesut conjunctiv numit epinerv. La partea periferică epinervul constituie a teacă nervului
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
o teacă numită perinerv care se poate individualiza cu ușurință pe traiectul său de unde și posibilitatea de a se realiza suturi nervoase fasciculare. Toate aceste fascicule sunt înconjurate de un țesut conjunctiv numit epinerv. La partea periferică epinervul constituie a teacă nervului nevrilemul. Importanța sa este fundamentală pentru regenerarea și reparația chirurgicală a nervului. Etiopatogenie: Leziunile traumatice ale nervilor sunt determinate de agenți mecanici, termici, toxici sau ischemici. Complexitatea leziunilor depinde de particularitățile agentului vulnerant. Acțiunea acestor factori poate fi directă
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
care se înțelege întreruperea anatomică a nervului prin secțiuni sau leziuni în care epinervul rămâne intact. Clinic corespunde unei întreruperi funcționale totale a nervului. Regenerarea este blocată datorită prezenței țesutului cicatriceal. axonotmezis caracterizat prin întreruperea fibrelor nervoase dar cu respectarea tecii și a celorlalte formațiuni de suport a nervului. Este o leziune a fibrei nervoase și corespunde clinic contuziei. Regenerarea este spontană. neurapraxia este mai curând o tulburare fiziologică decât o leziune anatomică. Constă în blocarea totală dar tranzitorie, a conductibilității
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
al acestor leziuni sunt strâns legate de mecanismul și agentul etiologic care l-a determinat. În traumatismele mecanice, la locul contuziei, apar în primele 24 ore un conglomerat de fibrină, cheaguri sanguine, detritusuri, serozitate și se produce o segmentare a tecilor mielinice și elementului axonal, cu tumefierea celulelor tecii lui Schwann. Acest proces neurolitic devine complet în circa 4-5 zile. Paralel cu acest fenomen se constată o hiperactivitate a celulelor Schwann din capătul periferic al nervului care, după aproximativ a 25
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
și agentul etiologic care l-a determinat. În traumatismele mecanice, la locul contuziei, apar în primele 24 ore un conglomerat de fibrină, cheaguri sanguine, detritusuri, serozitate și se produce o segmentare a tecilor mielinice și elementului axonal, cu tumefierea celulelor tecii lui Schwann. Acest proces neurolitic devine complet în circa 4-5 zile. Paralel cu acest fenomen se constată o hiperactivitate a celulelor Schwann din capătul periferic al nervului care, după aproximativ a 25-a zi determină apariția unui pat de fibre
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
degenerative intense care evoluează centrifug. Aceste fenomene se datorează separării fibrei nervoase de centrul ei trofic, celula nervoasă, fenomen cunoscut sub denumirea de degenerescență Walleriană (descris de Waller). Fibrele nervoase se fragmentează și în cele din urmă dispar, astfel că tecile rămân goale și în ele vor pătrunde fibrele regenerate. Capătul central suferă modificări degenerative limitate degenerescență retrogradă ce se întinde de la nivelul secțiunii până la nivelul nodului Renvier proximal. Terminațiile nervoase sunt afectate într-un grad mai puțin accentuat în primele
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
cresc și se împart în mai multe fibrile, foarte fine care merg către extremitatea distală a nervului. Dintre neurofibrilele care ajung în capătul periferic, unele se maturizează funcțional iar dimensiuni obișnuite capătă numai una, celelalte dispărând. Maturarea constă în formarea tecii de mielină a fibrei respective, fenomen care se produce mai lent decât creșterea nervoasă. Se admite în principiu, că după sutura nervoasă sunt necesare încă 2-3 luni pentru restabilirea funcțională a segmentului terminal. Regenerarea nervoasă poate fi defectuoasă sau să
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
descris de Nageotte. Aprecierea regenerării nervoase, în cazurile favorabile, se face prin constatarea revenirii funcțiilor motorii sau senzitive în teritoriul nervului afectat. Leziunile realizate prin tracțiuni se produc datorită supraîntinderii în sens longitudinal a fibrelor nervoase cu ruptura continuității axonilor, tecilor și a vaselor, cu retracție ulterioară. Continuitatea exterioară este de obicei păstrată de unde posibilitatea regenerării nervoase spontane. Leziunile toxice apar în urma injectării accidentale intraneurale, de substanțe toxice iritante sau prin resorbția unor produși cu acțiune bacteriostatică aplicați local în plăgi
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
legături de histone la celebicatenare, dispuse în spirală. Virusurile a căror genom este format din ARN se numesc ribovirusuri iar cele cu ADN se numesc dezoxivirusuri, în aceeași particulă neîntâlnindu-se niciodată ambii acizi nucleici. Genomul este protejat de o teacă de natură proteică denumită "capsidă care conferă particulei virale proprietăți antigenice și imunogenice . Capsida este formată din mai multe subunități denumite "capsomere", a căror număr și dimensiuni sunt determinate genetic la fiecare virus. Unele virusuri prezintă la exteriorul capsidei un
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
1975). Simptome. În toamnă pe frunze pot să apară pete albe, pâsloase, de mărimi variabile, ce pot fi semnalate pe ambele fețe ale limbului. În primvară, atacul se extinde, petele albe putând fi semnalate pe frunzele din etajele superioare, pe tecile frunzelor, pe paie și chiar pe spice. Sub pâsla albă-miceliană, țesuturile frunzelor se îngălbenesc, apoi devin brune. Petele albe capătă în scurt timp un aspect pulverulent, făinos, iar ulterior devin de culoare cenușie deoarece spre sfârșitul viabilității țesuturilor parazitate în
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
iar, sporii de pe aceste plante vor infecta noile culturi abia răsărite în toamnă. Infectarea grâului în toamnă se poate produce și prin ascosporii eliberați din cleistoteciile care au apărut eșalonat, în cursul vegetației, mai întâi pe frunzele bazale apoi pe tecile frunzelor sau chiar pe spice. O parte dintre cleistotecii vor elimina ascele și ascosporii chiar în primăvară. Gradul de atac produs de acest agent patogen este influențat de o serie de factori agrotehnici, de specializarea agentului patogen și de rezistența
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
este cu 10-15 cm mai mică decât a plantelor sănătoase. Spicele ieșite din burduf sunt albe, sterile iar la baza paiului, se observă că internodurile unu și doi sunt negre datorită necrozării țesuturilor și miceliului ciupercii care este brun. Între teaca frunzelor bazale și pai, se observă apariția unor mici puncte negre - periteciile agentului patogen. În vetrele de atac de formă circulară sau eliptică, plantele sunt culcate la pământ în diverse direcții, căderea fiind produsă de curenții de aer predominanți ai
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
v. Arx. Et Oliver, var. tritici Walker, fam. Diaporthaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Phialophora radicicola Cain. Ciuperca prezintă un tal filamentos, brun, care formează în lumenul paiului pâsle fine, cenușii-brune. Pe nodurile și internodurile bazale, sub teaca frunzei, pâsla este densă și în ea apar periteciile. Acestea sunt globuloase la bază și cu un gât (rostru) alungit spre osteol, cu perete gros, negru, pâslos. Rostrul periteciei străpunge teaca frunzei bazale sub forma unor mici proeminențe. Periteciile au
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pâsle fine, cenușii-brune. Pe nodurile și internodurile bazale, sub teaca frunzei, pâsla este densă și în ea apar periteciile. Acestea sunt globuloase la bază și cu un gât (rostru) alungit spre osteol, cu perete gros, negru, pâslos. Rostrul periteciei străpunge teaca frunzei bazale sub forma unor mici proeminențe. Periteciile au 300-500 µm și conțin asce cilindrice de 60120 x 10-15 µm. Ascosporii sunt filiformi, pluricelulari, la început hialini apoi ușor brunii, de 50-90 x 3-5 µm Epidemiologie. În solul monoculturilor cerealiere
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
tulpini unde se observă o colorație verde-gălbuie a internodurilor inferioare care în scurt timp se brunifică și devin spongioase. Măduva tulpinilor este decolorată, se descompune și rămân evidente numai vasele conducătoare. Frunzele plantelor bolnave au o culoare verde-cenușie iar pe tecile frunzelor apar pete roșii-purpurii sau brune închis. Tulpinile se frâng cu ușurință. Știuleții infectați au pănușile decolorate, albicioase iar în cazul infecțiilor timpurii știuleții rămân mici, au pănușile lipite unele de altele și capătă o culoare brună-cenușie. La știuleții infectați
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]