27,041 matches
-
mai păcătui fără număr. Folosind cuvintele sfinților putem spune că teama de gheenă ne oferă o credință care face să ne ferim de contactul cu viciile<footnote Sf. Ioan Casian, Convorbirile duhovniceștiă, p. 504. footnote>. Privind spre latura opusă, nu teama de focul cel veșnic și de osândă ne poate îndemna să ne despărțim de păcat, ci speranța și dorința împărăției<footnote Ibidem. footnote>, dorirea de bunătăților ce vor să fie, poftă de împărăția lui Dumnezeu<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Biserica Ortodoxă Română, anul XX, nr. 6/1896, p. 568. footnote>. Păcatul neascultării a fost urmat de acela al nerecunoașterii greșelii săvârșite, căci auzind glasul lui Dumnezeu, Adam și Eva s-au ascuns. Ascunderea demonstrează că celor doi le era teamă de pedeapsa pe care urmau să o primească ca urmare a călcării poruncii. Însă teama lor de Dumnezeu nu s-a concretizat și într-o recunoaștere a greșelii săvârșite. Dimpotrivă, la întrebarea Creatorului: Adame, unde ești? (Facere 3, 9), acesta
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
urmat de acela al nerecunoașterii greșelii săvârșite, căci auzind glasul lui Dumnezeu, Adam și Eva s-au ascuns. Ascunderea demonstrează că celor doi le era teamă de pedeapsa pe care urmau să o primească ca urmare a călcării poruncii. Însă teama lor de Dumnezeu nu s-a concretizat și într-o recunoaștere a greșelii săvârșite. Dimpotrivă, la întrebarea Creatorului: Adame, unde ești? (Facere 3, 9), acesta răspunde că am auzit glasul Tău în rai și m-am temut, căci sunt gol
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Al. F. C. Webster, Un cuvânt împotriva avortului în Biserica și problemele vremii, An I, Nr.1, Iași, 1998, p. 8. footnote> Sfântul Ambrozie al Milanului înfierează practicarea avortului de către cei bogați, care vor să-și păstreze integral averea: (Ă) de teamă să nu-și piardă avuțiile, leapădă fătul din pântece și prin licori ucigașe sting făgăduința urmașilor în acea parte a trupului menită să nască, răpind viața abia semănată<footnote Sf. Ambrozie al Milanului, Omilii la Hexaimeron, V, XVIII, 58, apud
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
sa particulară, acest doctor se simte vinovat de 75000 de avorturi (după cum mărturisește chiar dânsul) - n.n. footnote>, preocupat de corectitudinea acțiunilor sale, a aplicat cele mai moderne mijloace tehnologice (ultrasunete, examinarea electronică a inimii fătului, embrioscopie, etc.), pentru studierea acestei teme. Cercetarea lui a demonstrat că viața începe în momentul fecundării. Din acea clipă ia naștere o ființă umană, o persoană cu drepturi depline.<footnote Pius Stossel, Myriam, de ce plângi? Trauma avortului, traducere de Dr. Cristina Valea, Edit. Ariel, Timișoara, 1998
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
în discuție chinurile prin care au trecut și atrocitățile pe care le văzuseră, datorită percepției diferite pe care o aveau ceilalți americani despre război, aceștia s-au însingurat în ei înșiși, trăind numeroase stări de anxietate (manifestate prin coșmaruri), de teamă, de tristețe etc<footnote Luci Freed, P.Y. Salazar, op. cit., pp. 17-19. footnote>. Sindromul post - avort poate să fi determinat de diferiți factori, dintre care amintim: criza determinată de sarcină; urgența cu care femeia a fost nevoită să ia o
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
împotriva avortului (sau, dimpotrivă, pentru avort), convingerea altor femei să renunțe la avort (sau să recurgă la avort), scăderea capacității de concentrare, lipsa perspectivelor, tendințe de suicid (gânduri sau încercări de a-și pune capăt vieții) etc.; emoționale: suferință, mânie, teamă, depresie, anxietate, care se manifestă prin insomnii, coșmaruri sau vise obsesive, sindromul aniversării (o amplificare a simptomelor în preajma datelor aniversare: data avortului sau data la care s-ar fi născut copilul avortat); sentiment de vinovăție, crize de plâns necontrolabile apărute
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
sarcina. În cazul păstrării, relația dintre mamă și viitorul copil se va dezvolta foarte greu. Ea va avea reținere în a-l atinge și a-l alăpta sau chiar îl va neglija. Atunci când copilul va plânge, ea va reacționa cu teamă sau îl va brutaliza. Numeroase studii psihologice au arătat că avortul și neglijarea copiilor sunt în același timp cauză și efect<footnote Ibidem, pp. 119-120. footnote>. Fetele care au fost neglijate de părinții lor în copilărie, sunt înclinate spre avort
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
într-o familie în care s-au făcut avorturi (numiți de psihiatri supraviețuitori ai avortului) trăiesc în timpul vieții lor diferite sentimente de neîmplinire, cum ar fi: anxietate și nesiguranță, care se manifestă prin tendința de suicid și consum de droguri; teama de a intra în relație cu părinții și mai târziu cu societatea; suspiciune (consecință a lipsei de încredere în iubirea părinților); sentimente de neîncredere în sine, care îi fac să devină vulnerabili și influențabili<footnote Ibidem, pp. 120-121. footnote>. Pentru
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
vă vor urmări privirile celor ce nu mai sunt. Veți simți o singurătate copleșitoare, durere și jale, când veți vedea o mamă cu copilul ei. Voi veți suporta consecințele unei asemenea intervenții, nu prietenul vostru. El nu vă poate lua teama, regretul sau însingurarea. Chiar dacă va fi aproape, nu vă va putea ajuta. De aceea gândiți-vă bine înainte ca să alegeți avortul și nu permiteți nimănui să vă constrângă, pentru că viața voastră va fi distrusă. Există numeroase organizații de consiliere care
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
simbol al unei minți pure, luminoase<footnote In Canticum canticorum, XV, GNO, 6:438.10-11. footnote>: τὰ μὲν γὰρ κρίνα τοῦ λαμπροῦ καί καθαροῦ τῆς διανοίας; αῐνιγμα γίνεται. Totuși, urmează încă trei pagini în care Sfântul Grigorie comentează asupra aceleiași teme, spunând că crinii sunt virtuțile care hrănesc sufletul<footnote Ibidem, 6:441.20. footnote>: κρίνα δὲ κατονομάζει τὰς ἀρετάς; δί άἰνίγματος<footnote Martin Laird, „Gregory of Nyssa and the Mysticism of Darkness: A Reconsideration”, n. 90, în Journal
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
omilie la Cântarea 3, 1-4: „Pe patul meu, noaptea, l-am căutat pe el, cel pe care îl iubește sufletul meu. L-am căutat și nu l-am găsit; l-am chemat și nu m-a auzit...”. Terminologia apofatică a temei („noapte”, „a nu auzi”, „a nu găsi”, „înălțare”) îi sugerează Sfântului Grigorie direcția apofatică pe care o asumă exegeza sa. footnote>. Îmbrățișată de noaptea divină, mireasa începe să se înalțe prin diverse niveluri de cunoaștere. Uitând de percepția prin simțuri
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
n-au fost atât de plini de politețe și atenție față de călătorii români, ca acum. Altă dată dacă nu vorbeai în limba lui Arpad, n-aveai cum să te înțelegi cu ei; acum vorbeau dintr-o dată tot felul de limbi. Teama de o eventuală invazie a României în Ardeal, îi făcea deodată poligloți în cel mai strict sens al cuvântului. La București mare fierbere și întrunirti politice. Țara cerea intrarea în război contra ungurilor. Cu greu ținea piept furtunii, întocmai ca
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Tot pentru acest concert este angajat și Géza de Kresz, asemenea și mult talentata Mărioara Moga, fiica marelui nostru compozitor ardelean Gheorghe Dima, care va recita câteva versuri. Plec din București împreună cu prietena mea Georgeta și cu Géza de Kresz. Teama însă de a trece pe teritoriul ungar în toiul războiului, mă face să vorbesc Reginei Maria depre aceasta, care foarte amabilă îmi dă o scrisoare de recomandație șefului siguranței noastre, faimosului Osman Panaitescu, la care mă și înfățișez. Foarte amuzat
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
noi deslușeam foarte bine glasurile lor de fier. Se părea că aici se apropie, aici se depărtează. O familie de evrei veniți pentru lecțiile de vioară ale fiului lor, cu fratele meu, care într-un hal de jale și de teamă de nedescris, mai ales că li se sfârșiseră banii de cheltuială și nimeni nu se îndura să dea din buzunarul său, de teama zilei de mâine. Atunci se găsi un suflet mărinimos, preotul satului, care le întinse mâna de ajutor
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
lecțiile de vioară ale fiului lor, cu fratele meu, care într-un hal de jale și de teamă de nedescris, mai ales că li se sfârșiseră banii de cheltuială și nimeni nu se îndura să dea din buzunarul său, de teama zilei de mâine. Atunci se găsi un suflet mărinimos, preotul satului, care le întinse mâna de ajutor cu suma de vreo 2000 de lei! Bietul evreu veni la noi cu lacrimile pe obraz: Cine ar fi crezut că popa, că
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
copii, Mărioara și cu Babi sunt copleșiți de somn, mai ales că amândoi au căpătat în ultimul timptuse convulsivă și tușesc fără încetare. Vidi se ține bine, ca un cercetaș voinic! Am uitat încă o persoană: servitoarea unguroaică plină de teamă, cu un coș mare cu pui și ouă și cu vioara fratelui meu, un ansamblu hilariant, cu toată tragedia momentului. Cocoșul îi cânta îmtr-una cucurigu, tot timpul voiajului. În fine, iată trenul. Suntem îmbarcați cu mare grijă de șeful devenit
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
o bună zi ne-am trezit cu inamici în oraș. S-au instalat în mod foarte ordonat pe unde au putut. Natural că la auzul trupelor dușmane, gata de a intra în Capitală, a fost o oarecare panică printre locuitori, teama de recunoscut. Cu tot tragicul situației, n-au lipsit și momente de comic, de exemplu lăptarii mărginași, care în fiecare dimineață trebuiau să aducă marfa clienților, s-au gândit la năstrușnica idee de a-și împodobi căciulile cu stegulețe albe
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
fost cuvintele mareșaluluila adresa mea, foarte surprins și emoționat de a auzi artă înaltă în România. Tot atunci cunosc pe profesorul Dr. Hammer, medicul șef al spitalului, care a rămas zguduit de interpretarea legendei. Mai târziu, când primele zile de teamă s-au mai spulberat, fosta orchestră a Ministeruluiîși începe activitatea sub conducerea muzicantuluiSkohutil, scăpat din lagăre, grație intervenției lui G. Enescu și a mea. În concertele acestea simfonicesunt rugată și eu să cânt, și publicul nostru amator rămas în București
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
von Konranshein, însărcinat de afaceri al Austriei, rămâne impresionat în chip nemaipomenit de persoana și arta mea. D-na Zoe Sturdzamă cheamă să-mi comunice acest lucru, deoarece sus-numitul domn o rugă să-i facă posibilă cunoștința mea Însă nu știu ce teamă mă oprește de a-l cunoaște, date fiind împrejurările neobișnuite, așa că nu pot fi înduplecată de a-i face cunoștința. Și pot să spun că nici până azi nu-l știu și nu l-am văzut, cu toate sforțările sale
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Elvira Sorohan Există cărți citite cu atâta plăcere încât ți-e teamă să scrii despre ele. Mai întâi de teamă să nu le strici frumusețea. Mai apoi pentru că, poate, nu ești la fel de sensibil ca să poți prinde exact nota diapazonului scriitorului nonconformist, cum se vrea și chiar este astfel Luminița Marcu, autoarea cărții
O Spanie spirituală by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10043_a_11368]
-
Elvira Sorohan Există cărți citite cu atâta plăcere încât ți-e teamă să scrii despre ele. Mai întâi de teamă să nu le strici frumusețea. Mai apoi pentru că, poate, nu ești la fel de sensibil ca să poți prinde exact nota diapazonului scriitorului nonconformist, cum se vrea și chiar este astfel Luminița Marcu, autoarea cărții Mansarda cu portocale - puzzle spaniol, recent apărută la
O Spanie spirituală by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10043_a_11368]
-
somn/ o neliniște albastră/ se lasă pe lucruri// altcineva întoarce marginea/ paginii/ la lumina unui friguros felinar// simțuri apun în eroare/ sărind peste ore// se va face mîine/ și în zarea tuturor faptelor/ voi rupe fîșii de cerneală/ uscată" (Mîine). Teama "că nimic/ nu se întoarce/ nimic nu răzbește/ în palida literă" (Trecere) e contracarată de însăși prezența "literei" poetice în care trăirea se fixează nu o dată cu o mată strălucire. "Am deprins să rostesc/ silabe/ cuvinte/ precum pietrele" (Paradigme), declară Mariana
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
cititul a pierdut lupta cu nesimțirea. Simpla fluturare a diplomelor sau a titlurilor (unele cumpărate, căci trăim într-un spațiu tranzacționist) e o probă la dosarul divorțului de bunul-simț. Exemple am destule, dar mă feresc să dau nume. Nu de teamă, ci fiindcă am naturelul simțitor și simpla pomenire a acestor nume îmi provoacă neplăcere. Sportul la români o să ajungă vreodată fapt de civilizație? Scăpăm, viitori europeni, de stadioanele nefrecventabile? Sportul ESTE fapt de civilizație, dacă știm să-l ferim de
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
îl acuza pe predecesorul său că ,a întinat idealurile socialiste")? Ar fi putut comunismul românesc să aibă un alt destin? Ce s-ar fi întâmplat dacă Lucrețiu Pătrășcanu nu ar fi fost executat după moartea lui Stalin, se presupune din teama lui Dej de un posibil contracandidat în condițiile în care la Moscova începuse să adie vântul destinderii. Cum ar fi evoluat România dacă succesorul lui Dej ar fi fost Gheorghe Apostol, nu Nicolae Ceaușescu? Dar dacă în accidentul de avion
Totul despre Ceaușescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10037_a_11362]