783 matches
-
urmat după 30 de minute de o replică de 7,7 grade. Cutremurul se datorează probabil deplasării simultane a mai multor zone focale, ceea ce a creat o intensitate întâlnită doar o dată la o mie de ani. O secțiune a plăcii tectonice de 500 km lungime și 100 km lățime (sau conform altor surse de 450 km X 200 km) se crede că s-ar fi ridicat cu cel puțin 8 metri (sau conform altor surse cu până la 23 m). Printre efectele
Cutremurul din Tōhoku (2011) () [Corola-website/Science/322310_a_323639]
-
strîns legate de activitatea postvulcanică, zăcămintele prezentînd o dispunere generală de la nord-vest spre sud-est pe un aliniament ce se suprapune peste arealul de dizlocare ce a înlesnit apariția Munților Călimani. Dinamică ascendentă a CO2 este facilitata de sistemul de fisuri tectonice din fundamentul cristalin, gazul dizolvându-se în stratele acvifere freatice ale depozitelor aluvionare ce formează terasele medii și superioare ale versanților de pe dreapta Râului Dorna. Țara Dornelor prezintă 2 zone cu predispoziție diferențiată la eroziune : Are un climat montan cu
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
cuvintele pe care le-a grăit Moise la tot Israelul peste Iordan, în pustiul Arabah, din fața Sufei, între Paran, Tofel, Laban, Hașerot și Di-Zahab (Deuteronom, 1,1)" Aravá este, ca și mai la nord Valea Iordanului, o parte a șanțului tectonic afro-sirian care duce din Africa de Est până în sudul Turciei. Ea este de fapt o extindere a zonei sudaneze, în care temperaturile ating vara 48°C. Suprafața regiunii Aravá este de circa 3,000 kmp, jumătate din ea găsindu-se
Arava () [Corola-website/Science/325424_a_326753]
-
în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de un hectar. reprezintă un fenomen geologic și geomorfologic, datorat prezenței sării în scoarța terestră, care în timpul fazelor de cutanare cauzate de presiunea tectonică răbufnesc, formând cute diapire , cu rupturi marginale de strate, ce permit eliminarea gazelor la suprafață. Acest proces antrenează cantități de apă sărată, înmuind marnele care refulează sub formă de noroi, formind mici cratere (conuri vulcanice). Aria protejată are trei conuri
Vulcanii noroioși de la Hașag () [Corola-website/Science/325500_a_326829]
-
și marne ce sunt probabil acoperite de sedimentele pliocene deoarece ele nu au fost identificate în muscelele argeșene. Ultima fază de sedimentare în Depresiunea Getică este precedată de mișcările moldavice care cutează și depozitele acesteia conferindu-i caracter de unitate tectonică alpină. Din Sarmațianul mediu până în Pliocenul târziu depozitele marnoase, nisipoase și grezoase au acoperit atât formațiunile cutate ale depresiuni cât și formațiunile Platformei Valahe, apărând la zi în toată partea sudică a Subcarpaților Argeșului. Printre depozitele de apă dulce ale
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
de Muchia Țiganului. Acest abrupt, Muchia Țiganului, este format de falia cea a decroșat pe verticală peretele de deasupra Lacului Învârtita din Nucșoara, rezultând o diferență de nivel de aproximativ 30m. Trăsăturile morfologice ale acestui interfluviu sunt date de liniile tectonice și de litologie. Prezența numeroaselor falii a dus la alternarea pe versanți a suprafețelor puternic înclinate (pante de peste 30%) cu cele mai domoale (5-15%) rezultând un profil transversal al versanților în trepte. Altitudinea relativ mică se păstrează și la sud
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Bahna Rusului. Tot pe Râu Doamnei la baza șisturilor cristaline ce coboară din Muntele Șețu s-a format această depresiune de contact dezvoltată prin eroziune diferențială între rocile menționate mai sus și conglomeratele helvețiene, fără a fi evidențiată o cauză tectonică. Râurile care au format această depresiune și-au săpat la început albiile în cuvertura helvețiană, apoi au continuat să se adâncească și să se lărgească mai rapid, datorită ridicărilor levantin-cuaternare, pătrunzând în depozitele marnoase oligocene și apoi în cele conglomeratice
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
în creasta Munticelu-Piatra Șugaului). Suprafața protejată cuprinde 318 ha de zonă stîncoasa aparținând acestuia . Ea include, astfel: Situl acumulează atât obiective de interes petrografic (acumulări de tuf calcaros, travertin, calcare de vârste diferite), paleontologic (fosile mezozoice) și tectonostructural (fracturi, contacte tectonice, pânze de șariaj), cât și peisagistice (relief calcaros și carstic), floristice (fânețe montane, izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros), faunistice (specii enumerate în
Cheile Șugăului () [Corola-website/Science/327469_a_328798]
-
fondată și documentată de către W. Davis, și „apărată” de H. Bauling (1950). Această „aproape -câmpie” se formează prin lărgirea văilor, micșorarea pantei versanților de sus în jos și scăderea altitudinii relative a interfluviilor, în condițiile unei lungi perioade de stabilitate tectonică. La finele ciclului ea se prezintă larg ondulată și cu o serie de „martori de eroziune” (monadnokuri) mai înălțați care se axează pe rocile cele mai dure. Pediplenă, în schimb, se realizează treptat, prin așa numitul proces de pedimentare, pornind
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
martori (inselbeguri), ce tasnesc brusc peste suprafețele bine nivelate. Inselbergurile nu se axează neapărat pe rocile dure, iar versanții lor au app. înclinarea inițială a versanților masivului. Și pediplenă, că suprafață finală, are nevoie pentru a se perfectă de stabilitate tectonică. Pediplenă caracterizează climatul arid și semiarid. Ciclul eroziunii - de la munte la peneplenă Într-o regiune muntoasă, eroziunea este acerbă, văile se adâncesc, creând un relief viguros, cu versanți înalți și abrupți; se consideră că relieful și eroziunea sunt în stadiul
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
rămâne o zonă lacustra sau cel mult o câmpie. Piemontul, ca formă de relief, începe a se naște numai atunci cand înălțările generale duc la retragerea apelor marine de la bază muntelui și când acumulările depășesc cât de cât subsidența avantfosei. Denivelarea tectonica, dintre munte și câmpie, intensifica eroziunea într-o parte și acumularea în cealaltă; procesul este cu atât mai activ cu cat muntele este în continuă ridicare, ceea ce face ca râurile să nu poată atinge cu ușurință profile de echilibru. Condiția
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
sporii ucigași care bombardează periodic planeta Pern. Pern are trei continente, patru oceane și un număr mare de insule. Cel mai mare continent, cel sudic, prezintă suprafețe mari de pășuni și junglă, precum și un nivel ridicat al activității vulcanice și tectonice (probabil din cauza celor doi sateliți ai planetei, deși această activitate crește odată cu apropierea de Steaua Roșie). Continentul nordic, în schimb, este relativ infertil, compus în principal din roci, dar este suprafața cea mai stabilă de pe planetă din punct de vedere
Pern () [Corola-website/Science/323298_a_324627]
-
probabil din cauza celor doi sateliți ai planetei, deși această activitate crește odată cu apropierea de Steaua Roșie). Continentul nordic, în schimb, este relativ infertil, compus în principal din roci, dar este suprafața cea mai stabilă de pe planetă din punct de vedere tectonic. Nu se știe prea multe despre un mic continent aflat departe în vest, deoarece nu a fost niciodată explorat, existența sa este cunoscută doar din scanările prin satelit și expediții maritime. Pern are numeroase peșteri, în special în continentul nordic
Pern () [Corola-website/Science/323298_a_324627]
-
spre comuna Desa, se găsesc dune îngemănate, formate prin unirea a două dune la un loc. Aici, s-au descoperit pentru prima dată acest tip de dune în țara noastră. Teritoriul comunei Poiana Mare se încadrează, din punct de vedere tectonic, într-o arie stabilă, ca tot teritoriul județului Dolj. Comuna Poiana Mare este situată în sud-vestul Câmpiei Olteniei. Rolul cel mai important în modelarea reliefului l-a avut Dunărea, care a generat formele majore de relief. Această zonă se încadrează
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
Liviu Hâncu (critic de artă)". În grafica de șevalet, practicînd monotipia, tehnica guașului și a acuarelei, plasticianul își deschide opțiunile tematice și în mod deosebit preferințele stilistico-tehnologice, generînd aspirații personale orientate spre generalizarea conceptuală a lumii, reprezentată plastic prin expresii tectonice, textuale și jestualitate. În lucrările lui Vasile Movileanu tema servește numai ca suport meditativ și cheie de descifrare a frămîntărilor ideatice ale plasticianului, exprimate pregnant prin intermediul mijloacelor de expresie plastică la contactul acestea cu lumea. Sunt semnificative în acest context
Vasile Movileanu () [Corola-website/Science/326216_a_327545]
-
relațiile dintre mitocondrii și cloroplaste și gazdele acestora. În istoria Pământului au fost momente când masele continentale s-au unit pentru a crea un supercontinent, urmat de spargerea supercontinentului și de apariția unor noi continente diferite. Această repetiție a evenimentelor tectonice se numește "cercul lui Wilson". Este cert faptul că acum 1000 până la 830 milioane de ani în urmă, masa continentală a fost unită într-un supercontinent numit Rodinia. "Rodinia" nu a fost primul supercontinent; s-a produs cu mult timp
Proterozoic () [Corola-website/Science/322027_a_323356]
-
un supercontinent numit Rodinia. "Rodinia" nu a fost primul supercontinent; s-a produs cu mult timp după spargerea unui supercontinent mai vechi, numit "Nuna" sau "Columbia", care a fost creat de coliziunile la nivel global. Asta înseamnă că activitățile plăcilor tectonice similare cu cele de astăzi au fost active în timpul Proterozoicului. După spargerea supercontinentului Rodinia, este posibil să se fi unit din nou continentele acum 550 milioane de ani. Ipoteticul supercontinent este numit Pannotia sau Vendia. Evidența acestuia este o faza
Proterozoic () [Corola-website/Science/322027_a_323356]
-
În partea de sud a câmpiei, în Etiopia, se află Rezervația Mille-Sardo (stabilită în 1973). Multe fosile au fost descoperite în regiunea Awash, nu numai hominizi, ci și elefantoizi, crocodili și hipopotami. Depresiunea Afar este produsă de o intersecție triplă tectonică, unde crestele răspândite care formează Marea Roșie și Golful Aden emerg pe pământ și întâlnesc Riftul Africii Orientale. Locul de întâlnire central pentru aceste trei bucăți din scoarța Pământului este în jurul lacului Abbe. Depresiunea Afar este unul din cele două locuri
Depresiunea Afar () [Corola-website/Science/322053_a_323382]
-
navigație care prin tradiție utilizează busolele magnetice. De-a lungul existenței Pământului, orientarea câmpului magnetic s-a schimbat de mai multe ori, nordul magnetic devenind sud și viceversa. Dovezi ale acestor evenimente pot fi văzute la dorsalele oceanice unde plăcile tectonice se mișcă în direcții diferite iar fundul mării este plin de magmă. Pe măsură ce magma se scurge din manta, particulele magnetice se orientează pe direcția câmpului magnetic la momentul în care magma se răcește și se solidifică.
Polul Nord Magnetic () [Corola-website/Science/322107_a_323436]
-
au formă paralelipipedică, culoare neagră, suprafață alunecoasă și dimensiuni variate, care însă respectă proporțiile 1:4:9. Clarke propune ipoteza că viața s-ar fi dezvoltat pe satelitul Europa sub stratul de gheață care-i acoperă suprafața, presupunând că activitatea tectonică a planetei permite existența apei în zonele adânci, sub o calotă extrem de groasă de gheață. Transformarea planetei Jupiter într-un soare apropiat de satelit duce la creșterea temperaturii medii la suprafață, ceea ce determină topirea ghețurilor. Astfel, creaturile din adâncurile oceanelor
Odiseea spațială () [Corola-website/Science/329797_a_331126]
-
gips, ulterior a fost amenajată o intrare artificială. Din punct de vedere al direcției generale de dezvoltare, rețeaua speologică este orizontată pe plan vertical și are două direcții preferențiale în plan orizontal (20-50° NE și 290-310° NV) determinate de factorul tectonic - poziția rețelei tridimensionale a litoclazelor, respectiv fisurilor și diaclazelor care afectează stratul carstificabil. este protejată prin „Legea Nr. 1538-13” din 25 iunie 1998 privind fondul ariilor protejate de stat. În imediata apropiere a peșterii își desfășoară activitatea extractivă compania germană
Peștera Emil Racoviță () [Corola-website/Science/328363_a_329692]
-
special. Nefiind electrificată, necesită totuși procurarea unor surse personale de lumină. În apropiere pe "Șaua Glodului" se găsește "Peștera Tunel", care traversează stânca pentru a ieși în rezervația "Cheile Șugăului". Dezvoltarea sălii s-a făcut de-a lungul unui plan tectonic înclinat spre est al "Masivului Munticelu", în care exista o diaclază înclinată tot spre est cu 30-40° ce a fost intersectată de o fractură principală orientată de la nord la sud. Sala a apărut pe fondul dizolvării produse la zona de
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
Masivului Munticelu", în care exista o diaclază înclinată tot spre est cu 30-40° ce a fost intersectată de o fractură principală orientată de la nord la sud. Sala a apărut pe fondul dizolvării produse la zona de intersecție a respectivelor accidente tectonice. Ulterior prăbușirile de blocuri, au condus la aspectul actual. Numele - local de "Peștera Ghiocelu", vine de la descoperirea ei în primavara anului 1973 de către un grup de copii plecati la cules ghiocei.. În același an a fost cartată de "L. Povară
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
înălțime) dintre săli, peștera nu poate avea funcție turistică. De principiu vizitarea ei se face numai pe anumite trasee și, implică existența ca partener a unei persoane cu o oarecare experiență în speologie. Peștera a apărut din cauze de natură tectonică și a evoluat în conglomerate cretacice, fiind din acest punct de vedere un caz particular pentru această parte a Carpaților Orientali, deoarece relieful endocarstic de aici nu este legat de o zonă calcaroasă. Este cea mai lungă peșteră din România
Peștera Toșorog () [Corola-website/Science/327577_a_328906]
-
ea este constituită prin intermediul ramificației finale a Munților Apuseni - Munții Meseșului, cu orientare nord-est - sud-vest, ce fac corp comun spre sud cu masivul Vlădeasa și corpul central al Apusenilor. Aflată într-o zonă eruptivă, trecătoarea a apărut pe fondul mișcărilor tectonice din a doua parte a terțiarului care au dus atât la scufundarea unei falii transversale (falia Moigradului) axată de valea Ortelecului, cât și la la apariția - mai târziu, a conului vulcanic al a Măgurii Moigradului. Magmatitele, reprezentate prin riolite (laramice
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]