1,095 matches
-
folosim cu predilecție ca ghid al relatării de față, prezintă perioada 1992-1996 sub titlul "România în derivă" (p. 133). Al doilea mandat prezidențial al lui Ion Iliescu poate fi caracterizat ca o perioadă a antireformelor, în care guvernul condus de tehnocratul Ion Văcăroiu a excelat în conservarea status quo-ului. Pe planul privatizării, una dintre cele mai importante dimensiuni ale tranziției de la economia planificată, de comandă, către economia de piață, T. Gallagher (2004) remarca faptul că în 1996, la eliberarea funcției de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
defamiliarizantă, critică la adresa societății în care trăia încă de la primul său roman, Player Piano (1952). Pianul automat este o scriere distopică despre America după zece ani de la terminarea celui de-al Treilea Război Mondial. Paul Proteus, protagonistul, este un tânăr tehnocrat într-o lume în care majoritatea pozițiilor cheie este decisă de mașini, care, nu numai că au luat locul marii majorități a oamenilor în muncile mai puțin calificate, dar ajung să îi înlocuiască treptat și pe cei ce încă se
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
care se pot împleti cu noțiunile, ideile, teoriile și analizele noastre. Dharma, având r]d]cinile în rita sau „ordinea natural]”, ar putea oferi o perspectiv] mai holistic], organic] și clarificat] ecologic, care s] vin] în contrast cu mediul din ce in ce mai individualist, competitiv, tehnocrat, care exploateaz] natură, mediu în care noi încerc]m s] gândim și s] punem în aplicare etică. Karma sau „acțiunea-efect”, chiar si conceptele indiene cu privire la ciclurile concentrice ale vieții și sfârșiturile umane, prezint] posibilit]ți de integrare a tr]s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iarbă”, care se pot ușor desprinde și risipi. Tehnica narativă mizează pe schimbarea frecventă a unghiurilor de vedere și a perspectivelor povestirii, lanțul evenimentelor fiind frecvent întrerupt de suspansuri. V. trece pe rând la radiografierea morală a faptelor: Victor Negri, tehnocrații și arhitecții Michi, Brigitte, Melania și Marius Crucinski (din Ecouri. Studioul „Ileana-film”) sunt oameni având un chip dublu, ca în oglindă - unul obișnuit, banal și șters pentru ceilalți și altul retras în umbră, crâncen, drept și cu o voință de
VIERU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290558_a_291887]
-
id=”1”>Luminița Roșca, Formarea identității profesionale a jurnaliștilor, Polirom, Iași, 2000, pp. 10-11.</ref>. Din acest pasaj am putea deduce cam cum s-ar putea petrece lucrurile în societatea ideală: conștiința civică ar fi mai presus de orice la tehnocrați, la politicieni, la magistrați și, cu deosebire, la jurnaliști. Fiecare ar promova cu bună credință Binele Comun, iar dacă ar mai fi scăpări, presa ar interveni prompt, iar culpabilul s-ar scutura pe loc de toate relele. La fel s-
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
exterior sau pot fi preluate doar problematicile care corespund anumitor interese. O altă problemă este reprezentată de tehnicizarea politicilor. Elaborarea și implementarea politicilor sunt externalizate către actori care abordează politicile fără implicarea cetățenilor, bazându-se doar pe autoritatea epistemică a tehnocraților. Astfel, apare riscul scăderii responsabilității politice pentru acțiunile guvernului și implicit scăderea încrederii în componenta politică a administrației. În plus, având în vedere faptul că partidele politice pot avea dificultăți în prezicerea rezultatelor alegerilor și în anticiparea preferințelor cetățenilor, este
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
și încearcă să își înțeleagă, după alte experiențe severe, propria condiție. Umilită de un bărbat slab, ea este împinsă de diabolicul Rafiroiu, directorul întreprinderii în care lucrează (doctor docent în haos), spre un bărbat matur și puternic, Anton Crișan, un tehnocrat cu ambiții ministeriale. Legătura cu el implică o umilință și mai mare. Traducătoarea devine o jucărie în mâna șefilor locali. Femeia caută un refugiu (iubirea pentru arhitectul Sabin), însă refugiul nu-i deloc sigur. Arhitectul e un spectator fără vitalitate
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
va reluată apoi cu și mai mare succes, până în martie 1953. Creându-și posibilitatea de a bulversa în orice clipă eșichierul politic, Stalin caută să contrabalanseze efectele unei evoluții inevitabile după introducerea planurilor cincinale și dezvoltarea complexului militaro-industrial: întărirea pozițiilor „tehnocraților” guvernamentali în detrimentul ideologilor și activiștilor PCUS. Până la sfârșitul domniei sale, Stalin se confruntă cu o dilemă pe care nu reușește s-o depășească. Voința de a vedea comunismul - adică puterea proprie - extinzându-se și în străinătate impune necesitatea de a se
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
impune necesitatea de a se dota cu o industrie militară performantă. Dar crearea acestei industrii presupune tolerarea către regim a existenței unor gestionari și a unor savanți mai preocupați de eficacitate decât de ortodoxie ideologică; or, dezvoltarea acestui clan de „tehnocrați” poate periclita la o adică puterea personală a lui Stalin. Acesta încearcă, atât cât îi stă în putință să concilieze ceea ce este de neconciliat, puterea sa absolută cu făurirea unui instrument militar eficace; dar, ca de fiecare dată când este
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
puțin, toți intelectualii care au servit stalinismului în țările democrației populară aparțin uneia sau alteia din aceste patru categorii. în cartea lor Marșul spre putere al intelectualilor, Gyorgy Konrad și Ivan Szelenyi scriu că, în Europa Centrală „ideologii”, polițiștii și tehnocrații au nevoie unii de alții, logicele lor respective îmbogățindu-se și împletindu-se”; după ei, baza socială a PC ajunse la putere este intelectualitatea care-și apără astfel interesele; ei conchid că singura speranță de promovare socială a copiilor de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
-se pe datele falsificate, parvenite prin agit-propul sovietic. Istoricul E.H. Carr, socotit în timpul vieții drept cel mai bun specialist britanic în problemele URSS, consideră că teroarea stalinistă este prețul care trebuie plătit pentru modernizarea accelerată a Rusiei. în Franța, mulți tehnocrați cuceriți de „planismul” sovietic vor fi mai apoi ispitiți de diverse versiuni ale fascismului - Paul Marion rupe cu PCF la începutul anilor 1930 și va deveni responsabil cu propaganda al regimului de la Vichy. Totuși, până acum, mișcarea comunistă n-a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
divizia - după bunul plac pe membrii Biroului Politic, cu posibilitatea de a da peste cap în orice clipă eșichierul politic. După introducerea planului cincinal* și eliminarea vechii gărzi bolșevice, el este preocupat să contrabalanseze efectele unui proces inevitabil: întărirea pozițiilor tehnocraților guvernamentali însărcinați cu gestionarea tehnică a țării, în detrimentul activiștilor partidului, numiți mai mult în funcție de fidelitatea lor față de Stalin decât în funcție de competențele lor profesionale. Acest fapt se traduce prin redistribuirea unei părți a funcțiilor Biroului Politic în profitul Sovnarkom-ului. Stalin guvernează
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
complet - cu excepția PC din Boemia și Moravia - sau nu mai sunt decât niște secte politice. Au fost înlocuite de formațiuni postcomuniste care se prezintă ca moștenitorii aripii reformatoarea a fostelor partide-state și reunesc comuniști renovatori, o parte a fostei nomenclaturi, tehnocrați și socialiști de stânga uniți în jurul unui proiect de tip social-democrat*. Din anii 1990 încoace, aceste partide postcomuniste ocupă un spațiu politic important: ● Social-democrația Republicii poloneze (SdRP) care dispare în 1999, Alianța Stângii Democratice (SLD) și Uniunea Muncitoare; ● Partidul Socialist
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
disidența*. O a doua interpretare, ținând de sovietologia nord-americană din anii 1960, privilegiază [teoria potrivit căreia] evoluția grupului conducător [s-a produs] în virtutea unei relative dispersări a puterii; această teorie, denumită „a grupurilor”, este utilizată în inventarierea celor care - aparatcik-i, tehnocrați, militari, ingineri, savanți etc. - ar putea intra în concurență și contribui la complicarea proceselor decizionale; această abordare subînțelege că acest proces de diseminare s-ar fi răspândit din aproape în aproape în societate, evocând chiar un sistem „semi-competitiv”. O a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cu distribuția puterii dintre ele. Prima întrebare care trebuie pusă în acest sens este: care este distribuția internă a puterii în cadrul diferitelor instituții ale Comunităților Europene și între ele? Care este, de exemplu, structura Comisiei Europene? Este ea compusă din tehnocrați ce urmează un curs independent al acțiunii pe baza convingerilor lor tehnice despre cele mai bune modalități, să spunem, de a produce și a distribui cărbunele și oțelul sau este alcătuită din reprezentanți ai guvernelor membre, care poate nu primesc
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
maniere diferite: unii la un nivel scăzut (tipul G - organizatorul), alții la un nivel mediu (tipul R - realistul), alții la un nivel ridicat (tipul M - maximalistul). Fiecare dintre aceste cinci stiluri eficace poate devia în alte cinci stiluri ineficiente: T’ - tehnocratul (autocratul); P’ - paternalistul (demagogul); G’ - birocratul; R’ - oportunistul; M’ - utopistul (modernistul) (vezi figura 20): Fig. 20 Pentru a diagnostica aceste stiluri de conducere, autorul a procedat astfel: cu ajutorul diverselor tehnici (interviuri, anchete, chestionare, analize biografice etc.) au fost culese nenumărate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
first, joy second“ (pentru noi, germanii, munca este pe primul plan, distracția vine după muncă). Vai lui... Cea mai proastă premisă cu care poți începe să-i cunoști pe vlahi... Codruț 6 decembrie 2005, Predeal Germanul este simpatic, tipul occidentalului tehnocrat care zâmbește destul de des și, pentru a arăta că este branșat și deschis, nu ezită să-și ironizeze propria țară, fapt ce provoacă o plăcere intensă cursanților români. La masă mi-a mărturisit că acum ceva timp s-a îndrăgostit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
va fi percepută ca un instrument al statelor bogate și puternice și societăților europene pentru a argumenta dominația lor economică și politică asupra periferiilor. În acest caz, vechea facțiune a actualității ar putea probabil să aibă o poziție pro-Bruxelles, spre deosebire de tehnocrați, care tind să privilegieze partea specială. Evoluții recente, precum deciziile privind distribuția inegală a subvențiilor pentru agricultură, restricțiile accesului pe piața europeană de muncă sau mai ales dezbaterea asupra tratatului de la Nisa, contribuie în acest timp la construirea unei imagini
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
acest timp la construirea unei imagini a Uniunii Europe ca "instrument al bogaților". Dacă o asemenea percepție prevalează, șansele pentru intelectualitatea liberală de a-și asuma funcții de critici ai Uniunii Europene vor crește în curând în mod semnificativ. Rolul tehnocraților responsabili de punerea în aplicare a reformelor economice și structurale de o parte, și rolul elitei intelectuale de a juca cartea apărătorilor grupurilor sociale marginalizate și a intereselor naționale neglijate de altă parte ar putea duce la consolidarea bazei clivajului
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
majoră, putem într-adevăr verifica succesul, chiar și parțial, al tentativei mobilizării sociale întreprinse de comunism și efortul de identificare a statului cu societatea. Acum manipularea și persuasiunea înlocuiesc dominația și violența astfel încât anumite grupuri de interes nepartizane (de tip tehnocrat) se văd, dacă nu reprezentate, măcar luate în considerare cu prilejul elaborării politicilor publice 41. În plus, oficializându-și orientarea naționalistă și introducând anumite poceduri participative preluate din instrumentarul de mocratic (alegeri generale și locale pentru mai mulți candidați, începând
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
simpatizanții săi"32. Această explicație face parte, în analiza socială și politică, din "teza impregnării" (încă de la prăbușirea regimului comunist, o recompunere socială poate fi observată: vechile diviziuni nu sunt abolite, dar semnificația lor evoluează. Antreprenorii socialiști devin "mici capitaliști"...Tehnocrații se transformă în "manageri") care, după A. Roger ar trebui să fie apreciată cu precauție 33. Noi am spus-o, pe lângă postnomenclatură, câteva mii de comuniști de rând care aderaseră la partid în convingerea personală, prin tradiție familială sau din
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
folosim cu predilecție ca ghid al relatării de față, prezintă perioada 1992-1996 sub titlul "România în derivă" (p. 133). Al doilea mandat prezidențial al lui Ion Iliescu poate fi caracterizat ca o perioadă a antireformelor, în care guvernul condus de tehnocratul Ion Văcăroiu a excelat în conservarea status quo-ului. Pe planul privatizării, una dintre cele mai importante dimensiuni ale tranziției de la economia planificată, de comandă, către economia de piață, T. Gallagher (2004) remarca faptul că în 1996, la eliberarea funcției de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de șprițuri; au circulat în folclor și alte versiuni cu privire la acea petrecere de la Cotul Morii... S. B.: Era un om mai de succes și bănuiesc că a avut "prieteni" care să i-o coacă. D. T.: Leonard a fost un tehnocrat, un om care avea personalitate, nu era obedient. Faptul că l-a înfruntat pe Ceaușescu de două ori spune ceva. Ceaușescu i-a pus în față clar: "Mâine vii!". Ceaușescu nu discuta cu "dacă accepți să...". S. B.: Îi dădea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Umplea aula fie la "Al.I Cuza", fie la Politehnică, fie la Casa Studenților. Chiar și după ce a plecat a fost invitat de multe ori la Iași la diferite manifestări. Leonard Constantin a fost un prim-secretar mai pragmatic, mai tehnocrat, foarte apropiat de problemele studenților. Organiza întâlniri directe, la câteva am participat și eu, la actuala "Sală Verde" de la Prefectură, cu liderii studenților din Centrul universitar și președinții pe facultăți și de institute. El dorea să cunoască direct probleme lor
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
alegeri libere în Liban, câștigate de Alianța "14 Martie", fiind format guvernul condus de premierul Fouad Siniora. La 9 noiembrie 2009, Saad Hariri, numit de parlament la 25 iunie 2009, a reușit formarea noului guvern de uniune națională, constituit din tehnocrați, fără participarea figurilor politice controversate. La 10 decembrie 2009, guvernul de uniune națională a fost validat de Adunarea Națională. Libanul întreține relații diplomatice cu 114 state, este membru al O.N.U., A.I.E.A., F.A.O., F.M.I.,O.I.M., O.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]