6,151 matches
-
sentimentelor pe care un tei le stârne? te În celelalte vie?uitoare? ?i dac? am Întocmi o harț? a fenomenelor pe care un tei le stârne?te În lumea vegetal?, sau chiar asupra celorlal?i tei? Cum este perceput mirosul teiului de c?tre În???i teii? Ce semnifică?ie, ce rost are el? E un imn, e un semn, e un ritual, un limbaj infinit nuan?at? [...] Brusc, am În?eles epitetul eminescian ad?ugat teiului: tei sfânt Deodat? am
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
stârne? te În celelalte vie?uitoare? ?i dac? am Întocmi o harț? a fenomenelor pe care un tei le stârne?te În lumea vegetal?, sau chiar asupra celorlal?i tei? Cum este perceput mirosul teiului de c?tre În???i teii? Ce semnifică?ie, ce rost are el? E un imn, e un semn, e un ritual, un limbaj infinit nuan?at? [...] Brusc, am În?eles epitetul eminescian ad?ugat teiului: tei sfânt Deodat? am priceput adâncimea percep?iei eminesciene asupra
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Cum este perceput mirosul teiului de c?tre În???i teii? Ce semnifică?ie, ce rost are el? E un imn, e un semn, e un ritual, un limbaj infinit nuan?at? [...] Brusc, am În?eles epitetul eminescian ad?ugat teiului: tei sfânt Deodat? am priceput adâncimea percep?iei eminesciene asupra teiului. Da, tei sfânt, tei sfânt, teiul poetic, neelucidabil, tulbur?tor". (Nichita St?nescu) Perspectiva luminii selenare, confer? tuturor acestor elemente ale materiei ce se circumscriu universului codrului identitatea esen
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
este perceput mirosul teiului de c?tre În???i teii? Ce semnifică?ie, ce rost are el? E un imn, e un semn, e un ritual, un limbaj infinit nuan?at? [...] Brusc, am În?eles epitetul eminescian ad?ugat teiului: tei sfânt Deodat? am priceput adâncimea percep?iei eminesciene asupra teiului. Da, tei sfânt, tei sfânt, teiul poetic, neelucidabil, tulbur?tor". (Nichita St?nescu) Perspectiva luminii selenare, confer? tuturor acestor elemente ale materiei ce se circumscriu universului codrului identitatea esen?ei
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Ce semnifică?ie, ce rost are el? E un imn, e un semn, e un ritual, un limbaj infinit nuan?at? [...] Brusc, am În?eles epitetul eminescian ad?ugat teiului: tei sfânt Deodat? am priceput adâncimea percep?iei eminesciene asupra teiului. Da, tei sfânt, tei sfânt, teiul poetic, neelucidabil, tulbur?tor". (Nichita St?nescu) Perspectiva luminii selenare, confer? tuturor acestor elemente ale materiei ce se circumscriu universului codrului identitatea esen?ei, dimensiunea ideii de „spe??", a „statornicului În curg?tor" (G.
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ie, ce rost are el? E un imn, e un semn, e un ritual, un limbaj infinit nuan?at? [...] Brusc, am În?eles epitetul eminescian ad?ugat teiului: tei sfânt Deodat? am priceput adâncimea percep?iei eminesciene asupra teiului. Da, tei sfânt, tei sfânt, teiul poetic, neelucidabil, tulbur?tor". (Nichita St?nescu) Perspectiva luminii selenare, confer? tuturor acestor elemente ale materiei ce se circumscriu universului codrului identitatea esen?ei, dimensiunea ideii de „spe??", a „statornicului În curg?tor" (G. C?linescu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
rost are el? E un imn, e un semn, e un ritual, un limbaj infinit nuan?at? [...] Brusc, am În?eles epitetul eminescian ad?ugat teiului: tei sfânt Deodat? am priceput adâncimea percep?iei eminesciene asupra teiului. Da, tei sfânt, tei sfânt, teiul poetic, neelucidabil, tulbur?tor". (Nichita St?nescu) Perspectiva luminii selenare, confer? tuturor acestor elemente ale materiei ce se circumscriu universului codrului identitatea esen?ei, dimensiunea ideii de „spe??", a „statornicului În curg?tor" (G. C?linescu): „De când codrul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
el? E un imn, e un semn, e un ritual, un limbaj infinit nuan?at? [...] Brusc, am În?eles epitetul eminescian ad?ugat teiului: tei sfânt Deodat? am priceput adâncimea percep?iei eminesciene asupra teiului. Da, tei sfânt, tei sfânt, teiul poetic, neelucidabil, tulbur?tor". (Nichita St?nescu) Perspectiva luminii selenare, confer? tuturor acestor elemente ale materiei ce se circumscriu universului codrului identitatea esen?ei, dimensiunea ideii de „spe??", a „statornicului În curg?tor" (G. C?linescu): „De când codrul, dragul codru
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
În crea?ia să topos sacru În care, prin iubire, omul I?i reg? se?te identitatea ?i într? În eternitatea naturii, În ritmurile ancestrale ale acesteia {C?lin file din poveste, Dorin?a, Cr?iasă din pove?ți, Povestea teiului etc): „Adormi-vom, troieni-va Teiul floarea peste noi, ?i prin somn auzi-vom bucium De la stanele de oi. O, privi ?i-i cum viseaz? Visul codrilor de fagi! Amândoi ca-ntr-o poveste Ei I?i sunt a?a
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
În care, prin iubire, omul I?i reg? se?te identitatea ?i într? În eternitatea naturii, În ritmurile ancestrale ale acesteia {C?lin file din poveste, Dorin?a, Cr?iasă din pove?ți, Povestea teiului etc): „Adormi-vom, troieni-va Teiul floarea peste noi, ?i prin somn auzi-vom bucium De la stanele de oi. O, privi ?i-i cum viseaz? Visul codrilor de fagi! Amândoi ca-ntr-o poveste Ei I?i sunt a?a de dragi!" (Povestea codrului) Visul de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i armonia universului. Nuntă din finalul poemului „C?lin", Încheiat? În peisajul feeric al p?durii, ocrotit de lun?? ?i de oglindă lacului În care se reflect? fă?a lini?țiț? a astrului nocturn, sau visul troienit de flori de tei din „Povestea codrului" „mic basm Încifrat cu proiec?îi mitice, În care visul eroilor, redeveni?i copii se Întâlne?te cu visul codrilor de fagi" sunt astfel de exemple În care fiin?a uman? „I?i deschide sufletul, prin iubire
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
pe Ionela. Au gângurit la telefon cam un sfert de oră, el i-a propus să se vadă a doua zi, că are să-i spună ceva foarte, foarte important, ea a acceptat bucuroasă. El i-a spus că miroase a tei prin telefon, ea a părut surprinsă: — De unde știi că mi-am făcut ceai de tei? El știa totul, Vasile Moare, iar Ionela nu va mai trebui să se teamă de nimic pe viitor... Și cum vara era În toi, s-
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
să se vadă a doua zi, că are să-i spună ceva foarte, foarte important, ea a acceptat bucuroasă. El i-a spus că miroase a tei prin telefon, ea a părut surprinsă: — De unde știi că mi-am făcut ceai de tei? El știa totul, Vasile Moare, iar Ionela nu va mai trebui să se teamă de nimic pe viitor... Și cum vara era În toi, s-a hotărât să-și petreacă ziua la ștrand, să se bălăcească nevinovat, nepăsător, Încrezător În
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
rostit de EL este cules din volumul Jorj-Ioan Georgescu, Istoria românească a mârlăniei, politicos spus a prostiei umane/administrative în România, vol ÎI Țara mea, balamucul meu, Timpul, 2012, prelucrat și adăugat. Dialogul se petrece in Iașul marilor iubiri, al teilor (tăiați de un primar din Dorohoi, fost subinginer de apă - kk, canal, evident PSD), într-o zonă industrială care arata ca dupa bombardament, cu universitățile sale - dupa un rector una e a 700-a dintr-un clasament de 500 (e
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
Permanent își schimba locul. Vin pe rând și-asemeni trec Când necazul,când norocul.” (Petru Zadnipru) Poem pentru un oraș patriarhal Dacă un fost locuitor al orașului ar reveni ca turist în Gara Bârlad,ar fi învăluit de parfumul de tei și de mister. Nu mai există monumentul feroviarilor din spatele gării. Nu mai sunt porțile grele,metalice,în spatele cărora staționau tradiționalele birje. Poate pe aici se plimba Garabet Ibraileanu cu „Adela”. Nu mai există vechea gară, unde Ionel Teodoreanu,venit de la
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
fără poveste, E veșnic nouă pentru noi povestea veche”. (George Cosbuc) Labirintul Sfârșit de august.M-am decis să merg la Iași.Colega mea de liceu,Mioara m-a invitat.Incă din prima zi ne-am plimbat prin Copou,pe lângă teiul lui Eminescu.Am vizitat Palatul Culturii. Am facut cumpărături la Mall. Seara am mers la discotecă în Tudor.I-am întâlnit pe Radu și pe Val,verii prietenei mele. Amândoi erau înalți și chipeși. Radu prezenta un plus de maturitate
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
la îndrăgostiți dimineața... ...și, îmbrăcându-mă în grabă, am ieșit să le cumpăr. în stradă, mergând spre brutăria dominicală, m am oprit brusc în mijlocul trotuarului spălat din zori. Mirosul de asfalt prăfuit umed era plăcut, mai venea o completare de la teii încă netreziți, un câine tremurător îmi dădea târcoale. L-am scuipat, am fugit câțiva metri după el și am avut revelația, ca în violentele transe zen: ăia se fut în absența mea! Urcând scările câte patru deodată, auzeam crescendo partitura
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
principal 1). Aceste colectoare au diametre cuprinse între 400-600 mm. Ob.1.3 Colector principal 2 - C.P. 2 Colectorul principal 2 - C.P.2 - existent, deservește zona nord-estică a municipiului Fălticeni, începând cu punctul 536 a rețelei, punct amplasat pe strada Teilor continuând pe strada Magazia Gării, până în punctul 1000 - Stația de Epurare. Lungimea acestui colector este de 3140 m, și se va reabilita din conducte de PVC cu diametre cuprinse între 400 și 1000 mm (utilizând și conducte existente). Ob.1
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
501 (aferent colectorului secundar 5); - colectorul secundar C.S. 5.5.1 - propus (126 m - str. Nada Florilor) din punctul 496 al rețelei până în punctul 491 (aferent colectorului secundar 5.5); - colectorul secundar C.S. 5.5.2 - propus (103 m - str. Teilor) din punctul 495 al rețelei până în punctul 493 (aferent colectorului secundar 5.5); - colectorul secundar C.S. 9 - propus (670 m - str. Sucevei și str. Teilor) din punctul 81 al rețelei până în punctul 536 (aferent colectorului principal 2 - C.P.2); - colectorul
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
aferent colectorului secundar 5.5); - colectorul secundar C.S. 5.5.2 - propus (103 m - str. Teilor) din punctul 495 al rețelei până în punctul 493 (aferent colectorului secundar 5.5); - colectorul secundar C.S. 9 - propus (670 m - str. Sucevei și str. Teilor) din punctul 81 al rețelei până în punctul 536 (aferent colectorului principal 2 - C.P.2); - colectorul secundar C.S. 7 - propus (1050 m - str. Sucevei) din punctul 82 al rețelei până în punctul 1001 stația de pompare ape uzate 1 - S.P.A.U.1
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
fiind folosite de localnici prin cele peste 60 de fântâni. VEGETAȚIA Relieful este acoperit cu vegetație de pădure și pășuni. Pădurea ocupă suprafețe reduse în estul și vestul comunei, din cauza defrișărilor. Pădurile (178 ha) sunt formate din fag, carpen, gorun, tei, mesteacăn, stejar, iar după război s-au plantat și molizi. În locurile mlăștinoase crește papura, rogozul, nufărul galben, mătasea broaștei, săgeata apei și zăvoaie de plop și răchită. Suprafața afectată de umiditate este de 120 ha. SOLURILE Factorii pedoclimatici au
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pribegiei în toată lumea, inclusiv în Moldova, pe Valea Siretului. Lipovenii din Lespezi și-au menținut tradiția religioasă ortodoxă pe rit vechi (au biserică proprie), limba și portul, respectate însă din ce în ce mai rar de tineri. Cuvântul lipovean vine din rusă, „lipa”însemnând tei, din lemnul căruia sunt realizate numeroase obiecte gospodărești. Lipovenii sunt de altfel buni lucrători ai pământului, fiind recunoscuți mai ales pentru culturile de zarzavaturi și legume. În 1930, în recensământul armatei figura o singură persoană lipoveană, pentru ca în 1956 să
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
casă și cuprindea toate accesoriile necesare: ițe, vatale, suveică, fucei. Nu lipseau andrelele, iglița, acul, mielițoiul și ragilile pentru cânepă și in. De asemenea, pentru vopsirea firelor se foloseau culori naturale obținute din coji de ceapă, sunătoare (pojarniță), flori de tei, sovârful, șofranul, coaja și frunze de nuc sau arin ori se cumpăra boială de la evreii din Lespezi. Tot femeia era aceea care se ocupa de zestrea fetelor ca să aibă cât mai multe țesături, alesături, cusături. Materiale folosite pentru aceste produse
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pentru câteva răspunsuri. De ce, dintre atâtea studii cuprinse în cartea nu demult reeditată a lui Cornel Mihai Ionescu, l-am ales - pentru o chirurigie textuală aplicată - tocmai pe acesta? De ce am trecut cu vederea eseurile axate pe dihotomiile cantemirești, pe teiul sofianic eminescian? De ce nu l-am preferat pe Emil Botta, pe Borges sau pe meridionalul Seferis? Din mai multe motive, bineînțeles, dintre care cel mai convenabil mi se pare o anume afinitate imediată. L-am citit și recitit pe Mateiu
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]
-
au știut să păstreze pecetea trecutului. Pe aici treceau craii de la Curtea Veche sau însuși autorul, Mateiu Caragiale, când se ducea la Iancu sau la Contra-Iancu, sau la domnișoarele vesele din Băcani 2. Acum nu mai e nici han, nici tei. Când pășești în pasaj din Blănari, vezi pe stânga firma restaurantului. Grătar special, vinuri alese, însă nu scrie, ca la Iancu sau la Contra-Iancu, grătar spaniol. Asta înseamnă că restaurantul nu e evreiesc. Nu e nici creștin, majoritatea personalului fiind
Memorie versus memorialistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8776_a_10101]