21,512 matches
-
e implicată prin traducerea în termeni vestimentari (tot o simplificare, în fond) a previziunilor: "Adio căciulă, adio palton" (2150); Astăzi lăsăm căciulă acasă"; "în următoarele zile, renunțăm puțin și la palton" (2677). Atitudinea e tipicizată; se presupune că cititorul-model se teme de frig și iubește soarele, e iritat de acumularea fatală a neplăcerilor, dar pînă la urmă o acceptă cu resemnare: "în următoarele zile, nu ajunge viscolul, mai vine și gerul" (2696); "Astăzi nu ajunge frigul, măi și ploua" (2670); "dacă
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
ofrande zeilor indieni în fața unei mulțimi prosternate în adorație. Datorită Aurorei, istoria și familia, politică și fantezia se încrucișează într-un peisaj urban romantic și atrăgător. Dar, tot prin ea, orașul își dezvăluie și fațetă să întunecată, crudă. Moraes se teme de însingurarea amândurora, de diferențele și stranietatea cultivate până la auto-anulare. Atunci când la un moment dat orașul explodează, toate lucrurile importante din Bombay, inclusiv picturile Aurorei Zogoiby, sunt distruse într-un proces al morții triumfătoare. De fapt, creșterea necontrolată a orașului
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
instanță, ce nu-i iartă unii Anei Blandiana este îndîrjirea cu care s-a înrolat în bătălia pentru o serie de revendicări fundamentale. Cînd dezvolta, în luările la cuvînt la congrese, în dialoguri televizate, pledoaria în favoarea adevărului și a echitații - teme care îi insufla o ardoare în inflexiunile vocii - nu toată lumea tresaltă, cuprinsă de aceeasi exaltare. În conversațiile purtate la București cu interlocutori din diferite compartimentări ale societății, nu doar din mediul cultural, am tatonat și acest subiect. M-am mirat
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
la sfîrșitul facultății, cînd li se permit și mici erezii anti-structuraliste). Dacă există fragmente însuflețite intelectual în această paradigmă pulverizata și agonizanta (ori de-a dreptul decedată) rămîne încă de stabilit. Pentru a lua o asemenea decizie e nevoie, mă tem, de ceea ce unii abhora pur și simplu, iar alții o fac fie cu prea mult spirit critic, fie cu totală complezenta: de o istorie a gîndirii structuraliste, care să îi desfăca mecanismele articulatorii, pîrghiile conceptuale și argumentative, așa cum reduci la
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
de semiotica pasiunilor, trecînd astfel de la texte literare la un alt nivel de reprezentare. Însă în vreme ce Todorov și- a sortat cu grijă amintirile și nostalgiile structuraliste, teoreticieni că Greimas sau chiar Dolezel nu au izbutit decît să le deghizeze, mă tem. Lubomăr Dolezel - Poetica occidentală, traducere de Ariadna Ștefănescu, postfața de Călin-Andrei Mihăilescu, Editura Univers, București, 1998, 262 pagini, preț nemenționat.
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
cunoștința cu unul din cele trei clopote ale catedralei, - cel mai mare avînd diametrul de doi metri. Aceasta s-a petrecut în anul 1985, în luna lui mai. Revin asupra episodului, copleșitor pentru mine atît de instructiv, și nu mă tem să fiu învinuit de repetiție... Murind Stalin în martie 1954, - povestea preotul Brenner, - autoritățile din Sebeș îi dăduseră dispoziție, chiar din ziua fatală, în care globul terestru își atîrnase pe meridianele lui zăbranice lungi de jale și de sfîrșit de
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
trăda este, în varianta apreciativă cea mai caritabilă, un excurs pe alocuri agreabil de antropologie, filozofie, sociologie și psihologie. Amatorist, speculativ, vizibil improvizat, cu interesante sclipiri sporadice, cu iritante locuri comune, a cărui lectură nu va lumina prea mult, mă tem, spiritele noastre. Deși mi-e greu să-mi dau seama, obstacolul traducerii lamentabile fiind considerabil, Arta de a seduce a Tatianei Lebedeva îmi pare a fi un fel de extins comentariu publicistic, scris cu oarece inteligență și acuitate critică, modest
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
de Maxim Gorki. Dar nu am descoperit din întîmplare! Oare editorii de la Institutul European gustă și ei asemenea lecturi cu aer de clandestinitate și enigmă, pe care însă nu vor să o spulbere? Personal, să zicem că îi înțeleg, mă tem însă că în profesiunea cu pricina lucrul e inadmisibil. O idee vagă despre identitatea scriitorului romanului din pod am avut eu, aproape imediat: mi-am dat seama că e un rus de secol 19. Traian D. Stănciulescu are un sistem
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
nesomnul lui Tăticu, / Pe un vers de Eminescu, / Pe pământul ce-l iubescu, / Să-l iubești și tu așa, / Hai, puiu, nani-na. («De leagăn» VRF, 20). Asemenea războinicilor-strămoși cu știința de a se face nemuritori, și Grigore Vieru nu se teme de moarte, ci numai de suferința Mamei-Țară: De moarte nu mă tem, / Mă tem de suferința mamei / De o vedea că nu-s. De moarte nu mă tem, / Dar cine, cine, dulceo, / Iubi-te-va mai mult? // De moarte nu
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
iubescu, / Să-l iubești și tu așa, / Hai, puiu, nani-na. («De leagăn» VRF, 20). Asemenea războinicilor-strămoși cu știința de a se face nemuritori, și Grigore Vieru nu se teme de moarte, ci numai de suferința Mamei-Țară: De moarte nu mă tem, / Mă tem de suferința mamei / De o vedea că nu-s. De moarte nu mă tem, / Dar cine, cine, dulceo, / Iubi-te-va mai mult? // De moarte nu mă tem, / Dar cum să-mbrace sufletu-mi / Celalt, al bolții trup
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
-l iubești și tu așa, / Hai, puiu, nani-na. («De leagăn» VRF, 20). Asemenea războinicilor-strămoși cu știința de a se face nemuritori, și Grigore Vieru nu se teme de moarte, ci numai de suferința Mamei-Țară: De moarte nu mă tem, / Mă tem de suferința mamei / De o vedea că nu-s. De moarte nu mă tem, / Dar cine, cine, dulceo, / Iubi-te-va mai mult? // De moarte nu mă tem, / Dar cum să-mbrace sufletu-mi / Celalt, al bolții trup? / Căci sus
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
cu știința de a se face nemuritori, și Grigore Vieru nu se teme de moarte, ci numai de suferința Mamei-Țară: De moarte nu mă tem, / Mă tem de suferința mamei / De o vedea că nu-s. De moarte nu mă tem, / Dar cine, cine, dulceo, / Iubi-te-va mai mult? // De moarte nu mă tem, / Dar cum să-mbrace sufletu-mi / Celalt, al bolții trup? / Căci sus e nesfârșit adâncul, / Iar sufletu-mi e doară / Cât ochiul tău cel umed. De
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
moarte, ci numai de suferința Mamei-Țară: De moarte nu mă tem, / Mă tem de suferința mamei / De o vedea că nu-s. De moarte nu mă tem, / Dar cine, cine, dulceo, / Iubi-te-va mai mult? // De moarte nu mă tem, / Dar cum să-mbrace sufletu-mi / Celalt, al bolții trup? / Căci sus e nesfârșit adâncul, / Iar sufletu-mi e doară / Cât ochiul tău cel umed. De moarte nu mă tem, / Mă tem să nu apese trupu-mi / Suflarea de izvor. / De
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
dulceo, / Iubi-te-va mai mult? // De moarte nu mă tem, / Dar cum să-mbrace sufletu-mi / Celalt, al bolții trup? / Căci sus e nesfârșit adâncul, / Iar sufletu-mi e doară / Cât ochiul tău cel umed. De moarte nu mă tem, / Mă tem să nu apese trupu-mi / Suflarea de izvor. / De moarte nu mă tem, / Dar cântă pasărea pe ram / și lunca nu mă știe. («Doină” VRF, 22). Patria-Mamă este pentru eroul liric al lui Grigore Vieru aroma, aurul desfășurării vieții
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
-te-va mai mult? // De moarte nu mă tem, / Dar cum să-mbrace sufletu-mi / Celalt, al bolții trup? / Căci sus e nesfârșit adâncul, / Iar sufletu-mi e doară / Cât ochiul tău cel umed. De moarte nu mă tem, / Mă tem să nu apese trupu-mi / Suflarea de izvor. / De moarte nu mă tem, / Dar cântă pasărea pe ram / și lunca nu mă știe. («Doină” VRF, 22). Patria-Mamă este pentru eroul liric al lui Grigore Vieru aroma, aurul desfășurării vieții în dienoc
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
-mbrace sufletu-mi / Celalt, al bolții trup? / Căci sus e nesfârșit adâncul, / Iar sufletu-mi e doară / Cât ochiul tău cel umed. De moarte nu mă tem, / Mă tem să nu apese trupu-mi / Suflarea de izvor. / De moarte nu mă tem, / Dar cântă pasărea pe ram / și lunca nu mă știe. («Doină” VRF, 22). Patria-Mamă este pentru eroul liric al lui Grigore Vieru aroma, aurul desfășurării vieții în dienoc (diurnnocturn): Piatra asta e o pâine caldă. Vântul ăsta e un vin
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
lui Ioan Hudița (Editură Roza Vanturilor, 1997), deși există și aici "revelații" comparabile cu cele din Jurnalul lui Mihail Sebastian. Să fie o explicație posibilă dezinteresul activ pentru istorie, semnalat și deplâns mai demult, sub un titlu memorabil, Cine se teme de ... Tacit?, chiar an paginile României literare, de Monica Lovinescu?! Nu s-ar părea, judecând după amploarea și incandescenta recentei "dezbateri" despre un oarecare manual de istorie pentru ultima clasa de liceu. Este ansa drept că nici istoria și nici
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
punctual la replierea amăndorura an jurul convingerilor comune. Nu cred, după modul an care s-au privit și, ăn cele din urmă atașat unul de altul, ca an discuție este un act de slăbiciune cauzat de faptul că amandoi se temeau sa ramana izolați ăntr-o vreme de mari negari. Studioși marginalizați, concentrați, asociați pe materia literaturii, Ț. Vianu și G. Călinescu amplifica - an contra curentului - atitudinea estetică. Pentru a-i defini să spun, repetăndu-mă, că nu avem an față un exercitiu
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
politicieni? Dacă reforma și mai ales privatizarea merg ănainte, liderii centralelor sindicale, cei care acum fac parada de forță cerănd demisia Guvernului, s-ar putea vedea lipsiți de o putere personală la care, din cine știe ce motive, nu vor sau se tem să renunțe. Acesta să fie motivul pentru care unii dintre ei organizează un fel de licitații an care oferta e doborărea Guvernului, iar cererea constă an locuri an Parlament la viitoarele alegeri? Nu știu, dar n-aș bagă mana an
Fortele obscure si sindicatele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17438_a_18763]
-
apropo de proiecțiile sale politice postelectorale cînd excesiv pro-PDSR, cînd total contra acestui partid. Dl Radu Vasile, ca mulți politicieni autohtoni, e un inspirat, calitate care nu se prea potrivește cu funcția de prim-ministru într-o țară așezată. Mă tem însă că ea nu e incompatibilă cu premieratul în România. Căci, așa cum susțin sursele, păcatele reprobabile ale d-lui Radu Vasile țin tot de inspirația să, cu care și-ar fi stîrnit inamiciții în propriul său partid, la Cotroceni, în
Înainte si după Helsinki by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17476_a_18801]
-
al cărui erou este obișnuitul rus rătăcit în confuzia războiului în Franța. Dar ar fi putut lipsi oare tocmai Nabokov? Adevăratul criteriu, cel mai important dintre toate, nu putea fi decît estetic și valoric, oricît arbitrar sau subiectiv ne-am teme că intră sub incidența acestor doi termeni. Cum spuneam, volumul e interesant și în măsura în care el reflectă o opțiune personală, universul de lectură al unui mare scriitor, precum și o viziune particulară asupra identității americane. Mă opresc puțin asupra acesteia din urmă
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
copleșitor personaj-colectiv, sau supra-personaj, America. Fie că e New Yorkul, orașul gigantic adîncit în zgomotele mulțimii, ori o casă de țară, acest supra-personaj e cel mai viu din întreg volumul. Și cel mai inefabil totodată. E gloata de care se teme eroina din "Cheile" lui Bashevis-Singer, necunoscuții care îi pot face un rău în orice clipă, dar care în cele din urmă o vor ajuta să moară împăcata. Străzile cu caldarîmul încins și murdar, sau preeria pustie, ori cîrciuma cu figuri
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
semnată de Radu J. Bogdan și cu un studiu introductiv apartinăndu-i lui Mircea Flonta, la momentul oportun. Poate că ar trece neobservată, mai ales că există o traducere anterioară de prin anii '70, daca nu mă ănsel (uitată, ansa, mă tem), ori poate pentru că numele lui Kuhn e deja și la noi inflamat de conotații steril negative, cat si păgubos pozitive. Dacă nu ar sta pe rafturile librăriilor laolaltă cu infamele manuale, poate că i-aș propune o altă lectură acum
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
devine, printr-un ingenios efect specular, o oglindă a oglinzii: "Dealul Vremestilor freamătă sub bicele nopții/ legănăndu-se/ adormind silueta copacilor/ prevestind vocea furtunii și ceasul ănstrăinat printre/ spaime/ Eu umblu an fața oglinzii cu versuri/ vorbesc de/ unul singur/ mă tem pentru mine pentru găndurile mele nespuse? (Pisică noastră). Dezlegat de obligația alcătuirii șaradelor metaforice (uneori răzbate prin ele o anume stăngăcie, un efort excesiv, de rural supus la o "cazna" inedită), Ioan Tepelea da glas unei sincerități ce revelează umanul
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
în legătură cu un om atât de original că Tudor Arghezi este că el s-a arătat dispus să coopereze: "Mi-a revenit sarcina că împreună cu Novicov să-l vizităm și să-l convingem să modifice anumite versuri. Altcineva s-ar fi temut să se ducă direct la Arghezi, probabil de a nu se alege numai cu un refuz categoric. Oamenii nu-l cunoșteau pe Tudor Arghezi destul de bine. Novicov, desigur, era specialist, fiind rus, și putea mai bine decât mine să explice
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]