KorAP: Find »[drukola/base=tempo & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...29 30 31 ...101 >

2,516 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

a pricepe și în adevărul lor aceste scăriri, pe care actorul le nimerește fără s-o știe, și ca să transmită conștiinței sale toate umbrele și tranzițiunile acestea. Actorul ar trebui ca, după ce va [fi] găsit prin simțire această schimbare a tempoului, să cerce să și-o facă obiectivă și s-o analizeze cu deplinătate la diferitele esemple ce-și va pune. Pornind de la tempo fundamental al piesei, să treacă la acel spețial al caracterului, însă, în raportul său cu al celorlalte

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
umbrele și tranzițiunile acestea. Actorul ar trebui ca, după ce va [fi] găsit prin simțire această schimbare a tempoului, să cerce să și-o facă obiectivă și s-o analizeze cu deplinătate la diferitele esemple ce-și va pune. Pornind de la tempo fundamental al piesei, să treacă la acel spețial al caracterului, însă, în raportul său cu al celorlalte figuri și grupîndu-le pe acestea după înrudirea lor în tempo, ar trebui în urmă să motiveze schimbările principale dintr-un caracter singuratec din

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
o analizeze cu deplinătate la diferitele esemple ce-și va pune. Pornind de la tempo fundamental al piesei, să treacă la acel spețial al caracterului, însă, în raportul său cu al celorlalte figuri și grupîndu-le pe acestea după înrudirea lor în tempo, ar trebui în urmă să motiveze schimbările principale dintr-un caracter singuratec din dispozițiunile sufletești înșele. Această procedură realizîndu-se pe motivul unor caractere bogate ar provoca o mulțime mare de intuițiuni cari ar deveni conducătoare și pentru alte schimbări analoage

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
trebui în urmă să motiveze schimbările principale dintr-un caracter singuratec din dispozițiunile sufletești înșele. Această procedură realizîndu-se pe motivul unor caractere bogate ar provoca o mulțime mare de intuițiuni cari ar deveni conducătoare și pentru alte schimbări analoage ale tempoului, cari le-am vedea revenind și în alte ocaziuni, căci aceste intuițiuni se bazează-ntotdeauna pe ridicarea a tot ce e spețial și izolat la generalitatea ideei din care pornesc - și, fiindcă prin această procedură se găsește instanța ideei, e

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
din care pornesc - și, fiindcă prin această procedură se găsește instanța ideei, e lesne ca în urmă din ea să deducem faptele concrete ce ni s-ar prezinta cu alte ocaziuni. Cele două antiteze cari ni se prezintă în vicisitudinea tempoului unui caracter singuratec sânt acelea ale afectului și a reflexiunii. Afectul scoate sufletul din echilibrul său și-i răpește liniștea și circumspecțiunea spiritului. Așadar afectului îi corespunde un tempo relativ mai repede, care să reflecte ca-ntr-o icoană mișcarea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
alte ocaziuni. Cele două antiteze cari ni se prezintă în vicisitudinea tempoului unui caracter singuratec sânt acelea ale afectului și a reflexiunii. Afectul scoate sufletul din echilibrul său și-i răpește liniștea și circumspecțiunea spiritului. Așadar afectului îi corespunde un tempo relativ mai repede, care să reflecte ca-ntr-o icoană mișcarea sufletului, deși acest tempo nu e-n toate împregiurările același, ci se modifică naturalminte după diferitele afecte înseși și după diferita lor cauză. Reflexiunea, fiind espresiunea spiritului contras în

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
sânt acelea ale afectului și a reflexiunii. Afectul scoate sufletul din echilibrul său și-i răpește liniștea și circumspecțiunea spiritului. Așadar afectului îi corespunde un tempo relativ mai repede, care să reflecte ca-ntr-o icoană mișcarea sufletului, deși acest tempo nu e-n toate împregiurările același, ci se modifică naturalminte după diferitele afecte înseși și după diferita lor cauză. Reflexiunea, fiind espresiunea spiritului contras în sine și concentrat asupra unei idei generale, pretinde din contra un tempo mai întîrziat. Și

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
sufletului, deși acest tempo nu e-n toate împregiurările același, ci se modifică naturalminte după diferitele afecte înseși și după diferita lor cauză. Reflexiunea, fiind espresiunea spiritului contras în sine și concentrat asupra unei idei generale, pretinde din contra un tempo mai întîrziat. Și reflexiunea se distinge iarăși înăuntrul său, căci espresiunea unei cugetări de-o valoare generală e or productul observării unui obiect singuratec și [o] reflexiune care apoi se contrage într-o sentință, or e concluziunea unei pasionate mișcări

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
singuratec și [o] reflexiune care apoi se contrage într-o sentință, or e concluziunea unei pasionate mișcări a sufletului, care se reculege într-o reflexiune și în intuițiunea ei își 409r privește oarecum obiectiv starea sa proprie. În cazul întîi tempoul sentinței și a reflecțiunii generale va crește neapărat față cu pasajele ce-i preced, pentru că în ea sufletul își ia un avânt mai mare. Așadar, îndată ce cugetarea generală se arată a fi o ridicare a sufletului din contemplațiuni premergătoare a

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
va crește neapărat față cu pasajele ce-i preced, pentru că în ea sufletul își ia un avânt mai mare. Așadar, îndată ce cugetarea generală se arată a fi o ridicare a sufletului din contemplațiuni premergătoare a sufletului, această ridicare va grăbi tempoul deodată cu un accent mai energic. Însă dacă afectul trece (se preface) într-o reflexiune și se sfârșește cu o sentință atunci aceasta pretinde relativ cu mișcarea precedentă a sufletului un tempo retardiv, pentru că omul prin acea generalitate a cugetării

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
contemplațiuni premergătoare a sufletului, această ridicare va grăbi tempoul deodată cu un accent mai energic. Însă dacă afectul trece (se preface) într-o reflexiune și se sfârșește cu o sentință atunci aceasta pretinde relativ cu mișcarea precedentă a sufletului un tempo retardiv, pentru că omul prin acea generalitate a cugetării se recheamă din afect și se reculege. Tempo mai repede sau mai încet e firește totdeuna numai relativ, pentru că, trebuind a fi comparat cu cel ce precedă și cu cel ce urmează

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
dacă afectul trece (se preface) într-o reflexiune și se sfârșește cu o sentință atunci aceasta pretinde relativ cu mișcarea precedentă a sufletului un tempo retardiv, pentru că omul prin acea generalitate a cugetării se recheamă din afect și se reculege. Tempo mai repede sau mai încet e firește totdeuna numai relativ, pentru că, trebuind a fi comparat cu cel ce precedă și cu cel ce urmează, trebuie să se amăsure acestora. E evident că această schimbare din afect în reflexiune or viceversa

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
urmează, trebuie să se amăsure acestora. E evident că această schimbare din afect în reflexiune or viceversa are și ea o mulțime de umbre și că ele intră adesea neobservabil în tranzițiunile schimbărei. Toate aceste nuanțe fine are să le reproducă tempo în schimbarea sa întîmplătoare. Afectul în manifestarea lui prezintă și el o antiteze generală care schimbă natura tempoului. Sau că afectul se prezintă în toată nemijlocirea sa, și atuncea el se anunță și prin vorbire în toată goliciunea lui de-

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
și ea o mulțime de umbre și că ele intră adesea neobservabil în tranzițiunile schimbărei. Toate aceste nuanțe fine are să le reproducă tempo în schimbarea sa întîmplătoare. Afectul în manifestarea lui prezintă și el o antiteze generală care schimbă natura tempoului. Sau că afectul se prezintă în toată nemijlocirea sa, și atuncea el se anunță și prin vorbire în toată goliciunea lui de-o espresiune a mișcărei sufletești, sau el se manifestă printr-o imagine. În forma sa din urmă însă

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
care să domine subiectul întreg, căci omul, concentrând zguduirea sufletului {EminescuOpXIV 326} său într-o imagine, își face totodată obiectivă starea lui proprie și se eliberează într-un înțeles oarecare de dominarea absolută a afectului. Această antiteza condiționează și un tempo deosebit. Afectul gol, pentru că denunță o mai mare dominare asupra sufletului, trebuie să se și miște într-un tempo mai repede; afectul însă ce se prezintă într-o imagine - într-unul mai moderat, căci în imagine se reflectează afectu 1

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
obiectivă starea lui proprie și se eliberează într-un înțeles oarecare de dominarea absolută a afectului. Această antiteza condiționează și un tempo deosebit. Afectul gol, pentru că denunță o mai mare dominare asupra sufletului, trebuie să se și miște într-un tempo mai repede; afectul însă ce se prezintă într-o imagine - într-unul mai moderat, căci în imagine se reflectează afectu 1 și de-aceea nu mână sufletul cu atâta forță, căci sufletul se privește intuitiv pe sine însuși în acea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
sine însuși în acea imagine și se face obiectul sau propriu. Cu cât e mai esecutată o imagine cu-atîta omul cel coprins de pasiune arată învingerea naturei sale ideale. Imaginea esecutată, comparată cu curata espresiune a afectului, va cere un tempo mai încet, pentru că în acea imagine sufletul se abandonă unei plăceri oarecare. Cu cât imaginea e mai fugitivă și mai contrasă cu-atîta spiritul persistă mai puțin asupra ei și cu-atîta mai mult se grăbește și tempo. Aceste tranzițiuni din espresiunea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
afectului, va cere un tempo mai încet, pentru că în acea imagine sufletul se abandonă unei plăceri oarecare. Cu cât imaginea e mai fugitivă și mai contrasă cu-atîta spiritul persistă mai puțin asupra ei și cu-atîta mai mult se grăbește și tempo. Aceste tranzițiuni din espresiunea curată a afectului în espresiunea lui prin imagine, cât și mai îngusta sau mai întinsa esecuțiune a acestei din urmă prezintă firește o varietate foarte mare, căreia însă trebuie să-i corespundă întotdeuna o nuanțare asemenea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
tranzițiuni din espresiunea curată a afectului în espresiunea lui prin imagine, cât și mai îngusta sau mai întinsa esecuțiune a acestei din urmă prezintă firește o varietate foarte mare, căreia însă trebuie să-i corespundă întotdeuna o nuanțare asemenea în tempo. Simțire și cugetare, afect și reflexiune ca espresiunea vieței psihice a individului formează se-nțelege momentele principale în cari se dezvoltă înainte-ne fiecare caracter dramatic, dar nemărginitei varietăți a acestor două momente principale nu corespunde decât un tempo nuanțat

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
în tempo. Simțire și cugetare, afect și reflexiune ca espresiunea vieței psihice a individului formează se-nțelege momentele principale în cari se dezvoltă înainte-ne fiecare caracter dramatic, dar nemărginitei varietăți a acestor două momente principale nu corespunde decât un tempo nuanțat tot cu-atîta varietate. Privită din partea asta fiecare figură dramatică nu e decât o efuziune lirică care s-a individualizat. Însă în reprezentarea dramatică poate să se-amestece și momentul epic, care se arată în elementul narațiunei. Se-nțelege că

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
cele enarate, astfel încît factele ni se transmit prin mediul simțirei. Aicea narațiunea obiectivă trece și se identifică cu mișcarea psihică a naratorului și în o descriere care reproduce impresiunea însuși a factului. Aceste scăriri trebuie să le reproducă și tempo, mișcîndu-se încet și moderat în narațiunea liniștită și obiectivă, crescând în ondolațiuni din ce în ce mai repezi cu cât e mai vie impresiunea pe care ne-o dă naratorul despre obiectul său. Daca însă sufletul întîrzie mai lung timp la zugrăvirea narațiunii, atunci

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
în narațiunea liniștită și obiectivă, crescând în ondolațiuni din ce în ce mai repezi cu cât e mai vie impresiunea pe care ne-o dă naratorul despre obiectul său. Daca însă sufletul întîrzie mai lung timp la zugrăvirea narațiunii, atunci această întîrziere cere un tempo mai încet, pentru că aicea sufletul nu e nemijlocit pornit de impresiune, ci și-o obiectivează. în părțile zugrăvitoare a unei narațiuni se probează mai mult elementu 1 epic, retardiv, și acestui element îi corespunde un tempo moderat. Aceste indicațiuni ar

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
această întîrziere cere un tempo mai încet, pentru că aicea sufletul nu e nemijlocit pornit de impresiune, ci și-o obiectivează. în părțile zugrăvitoare a unei narațiuni se probează mai mult elementu 1 epic, retardiv, și acestui element îi corespunde un tempo moderat. Aceste indicațiuni ar fi să procure în genere intuițiunea nemărginitei varietăți a declamațiunii dramatice și mulțimea nuanțărilor ce-i trebuiesc acelei varietăți. Dar precum în genere nu se poate învăța decât o parte a artei, tot astfel și nimerirea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
toate afectele acestea ca un ce despărțit de el. Cu un cuvânt el e totdeuna narator, rapsod. Deaceea în declamațiunea epică abandonul pasionat, schimbarea personalității sale în obiectul care se declamă sânt cu totu1 inadmisibile. Schimbarea diferită în ton și tempo e numai o urmare a impresiunilor diferite ce le fac obiectele asupra declamatorului și pe care el vrea să le reproducă și în auditori. El rămâne însă totdeuna atât pentru sine cât și pentru auditor despărțit de materia sa. Cu

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
fundamental acompaniază pe individ în decursul întregei aceste mișcări a sufletului său. Cum pătrunde prin afectele cele mai vehemente espresiunea consistentă a feței, tot astfel trebuie să străsune și tonul fundamental prin toate fazele reprezentării caracterului. În tractatul nostru despre tempo, în partea întîia, am arătat deja că acesta trebuie să se modifice după natura individualității. Această lege e și mai valabilă în privința tonului. Înainte-ne nu se prezintă un om universal, ci un individ cu totului concret, mișcat de pasiuni

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]