845 matches
-
pe Fiul în abisul increat al sufletului. Alături de doctrinele metafizice ale altor tradiții, teologia creștină mistică se concentrează și ea pe misterul divinului, pe realitatea lui supra-esențială, față de care ființa și actele sale se înfățișază ca derivate, margini luminate ale tenebrei supra luminoase. Posibilitatea creației, a lumii ține de aceste margini. André Scrima asocia concepția lui Ioan Damaschinul privind creația cu tema țimțum, potrivit căreia Dumnezeu creează lumea precum marea țărmurile : retrăgîndu-se . Doctrinele creației prin retragere tematizează spațiul lumii ca fenomen
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
minunată. Sunt spiritul adâncurilor, Trăiesc în altă lume decât voi.” Definitorie pentru cuprinderea spațiului interior al poeziei lui Nicolae Labiș este opoziția metaforică Înalturi - Adâncuri, stabilind o corespondență specială între décor și conceptele poetice. Dacă Lumea Adâncurilor este una a tenebrelor, adăpostind himerele infernale, loc unde poetul coboară „prin hrube trudnice”, spre a ajunge la „apa luminoasă, minunată” a sufletului neînceput, Lumea Înălțimilor aparține purităților veșnice. „Când se născuse poetul ochii-i văzuseră munții înalți Cerul înalt și frumos Veșnic îl
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
libertate, dar la Bacovia există această antiteză dureroasă: eterna, triumfătoarea libertate pe care el nu o va ajunge vreodată și destinul fatal care l-a învins și din voința căruia nu mai poate ieși. El se prăbușește în negativism, în tenebre. Alunecarea între tenebrele unde nu mai fusese vreodată, cum zicea Jaspers, către tenebrele unde nu va mai fi, îi aduce angoasa, ("noaptea grozavă"). Aceasta este drama amară a omului modern, divizat între existență și credință, cel care, cu sîngele înghețat
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Bacovia există această antiteză dureroasă: eterna, triumfătoarea libertate pe care el nu o va ajunge vreodată și destinul fatal care l-a învins și din voința căruia nu mai poate ieși. El se prăbușește în negativism, în tenebre. Alunecarea între tenebrele unde nu mai fusese vreodată, cum zicea Jaspers, către tenebrele unde nu va mai fi, îi aduce angoasa, ("noaptea grozavă"). Aceasta este drama amară a omului modern, divizat între existență și credință, cel care, cu sîngele înghețat, își plimbă angoasa
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
el nu o va ajunge vreodată și destinul fatal care l-a învins și din voința căruia nu mai poate ieși. El se prăbușește în negativism, în tenebre. Alunecarea între tenebrele unde nu mai fusese vreodată, cum zicea Jaspers, către tenebrele unde nu va mai fi, îi aduce angoasa, ("noaptea grozavă"). Aceasta este drama amară a omului modern, divizat între existență și credință, cel care, cu sîngele înghețat, își plimbă angoasa în noapte. Pe acest pămînt, pînă la ultimul moment, Bacovia
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cunoscut numai dacă ne identificăm, imaginar, cu mișcarea însăși, altfel supus, plasându-ne în trecut: Esențialmente virtual, trecutul nu poate fi sesizat de noi că trecut decât dacă adoptăm mișcarea prin care se explicitează într-o imagine precisă, emergând din tenebre la lumina zilei [s.n.]. Zadar i-am caută trasă în ceva actual și deja realizat: ca si cum am vrea să vedem obscuritatea de sub lumina 27. Nu este, de aceea, câtuși de puțin surprinzător, cum poate părea la prima vedere, faptul că
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
departe: "Streinu era un castelan melancolic, dar de o melancolie studiată, lustruită ca o poză continuă." Structural, criticul este un clasic ce respinge cu obstinație și fermitate prea marile îndrăzneli creatoare, obscuritatea poetică, iconoclastia: "Retina sa apolinică e înfricoșată de tenebrele "vrăjmașe" ale obscurității poetice, pe care o înfățișează în rânduri demne de un spirit latin, avertizând asupra apropiatei invazii barbare." Detectându-i cu sagacitate anumite contradicții, Grigurcu admite condescendent: "Aplicațiile criticii lui Vladimir Streinu vădesc o anume indolență de feudatar
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
pe Fiul în abisul increat al sufletului. Alături de doctrinele metafizice ale altor tradiții, teologia creștină mistică se concentrează și ea pe misterul divinului, pe realitatea lui supra-esențială, față de care ființa și actele sale se înfățișază ca derivate, margini luminate ale tenebrei supra luminoase. Posibilitatea creației, a lumii ține de aceste margini. André Scrima asocia concepția lui Ioan Damaschinul privind creația cu tema țimțum, potrivit căreia Dumnezeu creează lumea precum marea țărmurile : retrăgîndu-se . Doctrinele creației prin retragere tematizează spațiul lumii ca fenomen
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în Lettre à un ami de lointain, ca și cum ar fi un "ultim mongol, un suflet turanic însoțit de trufia și prestigiul jafului". Ceea ce justifică și spaima lui Cioran, ivită "nu dintr-o viziune a lumii, ci din crampele cărnii și tenebrele sîngelui". Cioran nu trebuie luat însă à la lettre în textele sale social-politice, îndeosebi cele care au o zare de metafizică a istoriei. Delirantul și debordantul său tir lingvistic, acea demență verbală revărsată cu voluptate homerică nu au nevoie nici
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dispus și Hitler însuși să accepte ... lumea ar fi arătat cu totul diferit. Cât despre noi, cei care ne apropiem de studiul lui Kenneth Burke încercând să înțelegem realitatea a cărei experiență a avut-o criticul, în aventura sa prin tenebrele lui Mein Kampf, ocazie cu care și-a propus să înțeleagă realitatea a cărei experiență a avut-o Adolf Hitler, ce putem spune despre sensul propriei noastre drame? Înțelegem, după toate cele discutate până în acest moment, faptul că ne aflăm
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
tăcut al ființării care își începe lucrarea? Dar începutul este abia posibilul, pragul nevăzut al unei originări. Nicio imagine nu pare să se profileze pe ecranul opac al acestei absolute învăluiri, căci "iată e noapte fără ferestre-n afară", iar "tenebrele n-au capăt,/ lumina n-are înviere"1. În poezia lui Lucian Blaga intuiția nu se oprește însă niciodată în imposibilul necreator de viziune; tocmai pentru că intuiește adânc, ea sesizează în miezul ascunderii ceea ce se ascunde și ființează în ascuns
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
înfige/ Năpristan, odată cu mine, pe ușița de spijă,/ Arătându-se-n chiar spațiul lipsit de grijă". Lumea însă nu e părăsită. Poetul este "somat" de tainice puteri să o redea vieții, miracolului ei nesfârșit, dezvăluindu-i esența nepieritoare. "Zvârlit în tenebrele neștiutului, el se întoarce în lume, dar nu așa cum a plecat: pe curbura gândului său urmează a scânteia zgrăbunțele smulse din invincibilul lucru în sine"29. Dar tocmai în această smulgere (și am văzut ce semnificație comportă ea în deschiderea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pe el. Cert e că nimeni n-ar fi putut spune unde se termina mâna și unde începeau șerpii râurind prin ea: mâna reginei le era schimbătorul oficial de piei. Coroana regală - în formă de șarpe încolăcit, se-nțelege - alia tenebrele magiei cu strălucirea recunoscută social a aurului. În bună parte o chestie de talent personal, controlul acestui glissando al adevărului prin aparențe dobândea literalmente locul de frunte în instrumentarul politic al Cretei minoice. Dar culmea era că Pasife răspândise peste
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
curte puseră ciudățenia pe seama vârstei lui fragede și minții necoapte, neînțărcate încă de eroare. Totul până într-o bună zi când, la un cutremur, își întretăie fuga cu a lui Dedal, care de-astă dată se luă după el prin tenebrele galeriilor din subteran. Îl găsi opintindu-se cu cornițele-i juvenile într-o piatră de temelie pe cale să alunece afară din rosturile ei, ceea ce-i aduse din partea arhitectului un scărpinat de răsfăț pe greabănul acoperit cu păr. Abia pe urmă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lui în Labirint nu fu rezultatul niciunei constrângeri, ci urmă cât se poate de natural o afinitate a frunții taurine cu rigorile consolidării temeliilor. Ca simbol solar, taurul nu și-ar putea menține forma în absența unei rezistențe îndârjite din partea tenebrelor. Aleph, alfa, el este opintirea inaugurală în coasta lor circulară, începutul căutând să țină la respect nedeterminarea. Că în ființa Minotaurului grija pentru alianța întunericului cu stabilitatea ar fi putut veni mai mult din jumătatea lui umană decât din cea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
păzea! precum eu de însumi - și asta cu o naturalețe discutabilă, căci deja prin el simpla supraviețuire cerea novator garanția respectului. Ne-a fost oare înmânat, sau am subtilizat acel obiect insurecțional dătător de greutate exclamativă timidului sunt? Disputată de tenebrele începutului, mai fiecare respirare umană trebuie să fi fost sustrasă voiei întâmplării - desigur, însăși existența noastră în ceea ce are ea mai specific uman. Un fior plăcut izvorâ în mâna lui Bart din metalul prelucrat anume întru hârjoana cu țiitoarea-i
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lui impunătoare, de sculptură minimalistă. O imensă liniște răcoroasă se revărsa printre coastele-i străine - o absență vastă, de inalienabil imperiu lăuntric divulgându-și incontinent secretul. Purtată aluvionar de ea, descindea solemn în prezent o serenitate inaugurală tocmai de dinaintea străpungerii tenebrelor de către lumină. Femeia simți fără greș că trecuseră un prag cu neputință de localizat. Numai poruncitoarea frumusețe a acelui ghețar bleu deschis, alunecător prin sângele lui, o făcu să aștepte, imobilă, până dimineața, înainte de a-l întreba, cu ochii în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
nanisme s.m.; en. dwarfism); narco- "somn, narcotic" (cf. gr. νάρκη, -ης s.f. "somn"): med. ro. narcoză, s.f. (cf. fr. narcose s.f.; en. narcosis); nazo- "nas" (cf. lat. nasus,-i s.m. "nas"); nefel(o)- "emulsie" (cf. gr. νεφέλη, -ης "nor, obscuritate, tenebre"): med. ro. nefelion s.n. (cf. fr. néphélion s.m.; en. nebula); nefo-, -nef "nebulozitate, nor", "emulsie" (cf. gr. νέφος, -εος s.n. "nor, nebulozitate; cer; dezordine"); nefr(o)-, -nefro- "rinichi" (cf. gr.νεφρός,- ου s.m. "rinichi"): med. ro. nefrită s.f. (cf. fr.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
med. ro.scleroză, s.f. (cf.fr. sclèrose s.f.; en. sclerosis); scolio- "curbat" (cf. gr.σκολιός, -ά, -όν adj. "curbat; întors; fals"): med. ro. scolioză s.f. (cf. fr. scoliose s.f.; en. scoliosis); scoto- "obscuritate, întuneric" (cf. gr. σκότος,-ου s.m. ,,obscuritate, noapte, tenebre"): med. ro. scotofobie s.f. (cf. fr. scotophobie s.f.; en. scotophobia); scrofulo- "umflătură, nodul" (cf. lat. scrofulae, -arum s.f. pl. "tumori"): med. ro. scrofuloză s.f. (cf. fr. scrofulisme s.m.; en. scrofuloderma); scroti-/scroto- "pungă, săculeț" (cf. lat. scrotum,-i s.n. ,,pungă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
alt adevăr: „...așa ceva nu se poate scrie În două luni după Revoluție. Există aici o tezaurizare”... pentru că „exploziile demascatoare acuză timp”, Îi răspunde Hușanu autorului, la 17 martie 1990 cu mult Înainte de publicarea versurilor. Aruncând o privire asupra volumului FLAUT TENEBRA de acelasi autor apărut În 1996, Constantin Hușanu, În Convorbiri Literare, vede În „Sarabanda versurilor rupte din viile” Întinse pe colinele Burdusacilor, Cotnarilor și ale Iașului, Însăși nemurirea poetului, pentru că „transforma viața În vis și poezia În medicament alintător, deoarece
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
rupte din viile” Întinse pe colinele Burdusacilor, Cotnarilor și ale Iașului, Însăși nemurirea poetului, pentru că „transforma viața În vis și poezia În medicament alintător, deoarece numai el „a avut inspirația să-și Înmoaie penița și să cânte apoi la... Flaut tenebra, așa cum numai el o face În mod atât de măiestrit”. Despre „Corabia portugheză” - 1996, „Ironiile plecării” - 2000, „Desfrâu sacru” - 2005, cărți tatuate ironic pe bicepșii amantului aforistic, semnate de Alină Tăcu și aruncate cu grație sub ochii cititorilor, critică literară
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Când apa sună-n pietre că un corn/ Să rupă luna vârfurile-n coarne”... Tot din surse absolut sigure știm, ca poetul Alexandru Tăcu continuă să scrie Intru iluminarea sufletului NOSTRU”. Prevestita carte a lui Alexandru Tacu-Zeletin se intitulează ,,Flaut Tenebra”, apare În 1996 la Editură Moldova din Iași, fiind prefațata de Aurel Ștefanachi, ,,prieten sau harababura de gand poetic”, prefață de care cititorii nu merită să fie lipsiți de cunoașterea cuprinsului ei: ,,...Uneori mi se Înnegrește față. De ce oare mi
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
fi fost mai fericiți Suntem o lume neterminata Veneai Înspre furtună Pălmuindu-ți suferință Revoltă Îți aruncă În priviri Ploile Uraniei Mulțumesc omule că nu ai plâns Cred În tine În poezia ta Unde Dumnezeu s-a sinucis” ÎI ,,Flaut Tenebra”, pentru că așa se intitulează această carte de poezie; (puține sunt cărțile de poezie care să aibă o atât de perfect sincronizata menire...), se Întâmplă, si nu, În cazuri izolate, că titlul să fie bun iar conținutul să fie prost, sau
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
El ne lasă măreția unei victorii. Prietene, iartă-mă că ți-am stat atât de aproape pe genunchii tăi și ți-am plâns direct pe unghia sufletului”. La ,,Arca lui Noe”, Revista „Dacia Literară” pune În pagina coperta cărților ,,Flaut tenebra” de Alexandru Tacu-Zeletin și pe a fiicei sale Alină Tăcu ,,Corabia portugheză” și consemnează: ,, Un fel de François Villon, surprind malurile și podurile bătrânului Bahlui, e Alexandru Tacu-Zeletin (,,Flaut tenebra” Editură Moldova, 1996), tatăl lui Malin (poet foarte tânăr, decedat
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Noe”, Revista „Dacia Literară” pune În pagina coperta cărților ,,Flaut tenebra” de Alexandru Tacu-Zeletin și pe a fiicei sale Alină Tăcu ,,Corabia portugheză” și consemnează: ,, Un fel de François Villon, surprind malurile și podurile bătrânului Bahlui, e Alexandru Tacu-Zeletin (,,Flaut tenebra” Editură Moldova, 1996), tatăl lui Malin (poet foarte tânăr, decedat În condiții obscure) și al Alinei. Animator cultural fermecător și romantic, poet al conjuncturilor relevante, cronicar al Iașilor boemei superioare, dar și al Bârladului lui Cezar Ivănescu, acesta e Alexandru
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]