40,247 matches
-
Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală Cuvinte cheie: prag anaerob, steady-state, tensiune arterială, frecvență cardiacă Rezumat Creșterea duratei și calității vieții reprezintă un obiectiv major al societății moderne, la realizarea căruia participa, în egală măsură, profesori de educație fizică și sport, medici și kinetoterapeuți, cât și individul însuși, prin autoeducație. În acest
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
-
fizic. Material și metode Metodă utilizată a fost studiul de caz; prelucrarea datelor s-a efectuat prin metoda statistico-matematică, rezultatele au fost prezentate grafic. Pentru evaluarea funcțională s-a folosit examenul dispozitiv Holter pe o perioadă de 48 ore, măsurarea tensiunii arteriale și frecventei cardiace pre, intră și postefort, determinarea VO 2 max cu pulstester-ul Polar S625X. Subiecți Subiectul supus cercetării a fost DR, fost sportiv de performanță (rugbyst): înălțime - 1.72 m, greutate - 76 kg, vârsta - 54 ani. Persoană în
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
-
kg, vârsta - 54 ani. Persoană în cauză practică în mod constant fitness de întreținere. Rezultate. Etapele cercetării 1. Evaluarea inițială Examenul clinic efectuat evidențiază prezența unei tahicardii sinusale de repaus. Se decide monitorizarea subiectului, timp de 48 de ore, în privința tensiunii arteriale (24 ore), a frecventei cardiace (24 ore) și electrocardiogramei prin aplicarea unui Holter, pentru a depista eventualele contraindicații legate de efectuarea unui efort fizic greu. Se măsoară VO 2 max de repaus pentru stabilirea pragului anaerob la care va
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
-
bună-foarte bună pentru acest stadiu de vârstă. 2. Programul Programul pe baza căruia a fost efectuată cercetarea s-a desfășurat pe durata a 3 zile consecutive . În zilele 1 și 3 am măsurat și evaluat numai revenirea organismului după efort (tensiunea arterială și frecvența cardiacă) în minutele 1, 3, 5, 9, 14 ; în ziua a doua valorile tensiunii arteriale și frecventei cardiace au fost determinate în interiorul fiecărui set, după fiecare repetare . S-a lucrat cu o haltera de 18 kg, cu
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
-
s-a desfășurat pe durata a 3 zile consecutive . În zilele 1 și 3 am măsurat și evaluat numai revenirea organismului după efort (tensiunea arterială și frecvența cardiacă) în minutele 1, 3, 5, 9, 14 ; în ziua a doua valorile tensiunii arteriale și frecventei cardiace au fost determinate în interiorul fiecărui set, după fiecare repetare . S-a lucrat cu o haltera de 18 kg, cu care s-au efectuat 3 seturi de exerciții distincte (brațe, abdomen) și un set pentru trenul inferior
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
-
canalul 1. d) Rezultatele analizei de ritm: în timpul înregistrării au fost 0 pauze mai lungi de 2,4 sec. 0,19% din timpul monitorizat (0 ore și 2 min) s a detectat fibrilație arterială. Se constată: valori mai crescute ale tensiunii arteriale diastolice; tensiunea arterială medie / 24 ore = 128/80 mmHg (media pe durata zilei = 136/85 și pe durata nopții = 115/73 mmHg); frecvență cardiacă medie = 96 bătăi / minut (minimă 60 bătăi / minut la ora 23:50 și maximă 139
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
-
Rezultatele analizei de ritm: în timpul înregistrării au fost 0 pauze mai lungi de 2,4 sec. 0,19% din timpul monitorizat (0 ore și 2 min) s a detectat fibrilație arterială. Se constată: valori mai crescute ale tensiunii arteriale diastolice; tensiunea arterială medie / 24 ore = 128/80 mmHg (media pe durata zilei = 136/85 și pe durata nopții = 115/73 mmHg); frecvență cardiacă medie = 96 bătăi / minut (minimă 60 bătăi / minut la ora 23:50 și maximă 139 bătăi / minut la
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
-
frecvență cardiacă medie = 96 bătăi / minut (minimă 60 bătăi / minut la ora 23:50 și maximă 139 bătăi / minut la ora 17:05). Rezultatele nu contraindica efectuarea programului de fitness. Discuții a) Ziua 1 Valorile inițiale ale parametrilor funcționali măsurați (tensiunea arterială și frecvența cardiacă) s-au încadrat în limitele normalului, exceptând frecvență cardiacă de repaus (96 bătăi/minut - tahicardie sinusală cunoscută de subiect). Imediat după încetarea efortului, se constată cele mai mari valori ale tensiunii arteriale sistolice (TAS) și diastolice
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
-
inițiale ale parametrilor funcționali măsurați (tensiunea arterială și frecvența cardiacă) s-au încadrat în limitele normalului, exceptând frecvență cardiacă de repaus (96 bătăi/minut - tahicardie sinusală cunoscută de subiect). Imediat după încetarea efortului, se constată cele mai mari valori ale tensiunii arteriale sistolice (TAS) și diastolice (TAD) 163/104 mmHg, în timp ce frecvență cardiacă înregistrează o creștere cu 12 bătăi/minut. Dacă TAS este crescută în limite normale după efortul prestat, TAD înregistrează creșteri semnificative, sugerând că adaptarea inițială s-a realizat
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
-
cardiacă (FC) de 108 bătăi/minut se încadrează în limitele normalului după efortul prestat. Determinările ulterioare, realizate în minutele 3, 5, 9, 14 evidențiază o revenire foarte bună a parametrilor urmăriți. Astfel, TAS înregistrează o medie de 135,75 mmHg. Tensiunea arterială diastolica scade ușor în primă fază, ca urmare a vasodilatației periferice, apoi crește datorită vasoconstricției. Media TAD a înregistrat o valoare de 73,75 mmHg. Frecvență cardiacă a avut o medie de 111bătăi/minut, ceea ce reprezintă o valoare bună
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
-
de efort cu pauze scurte, până când s-a instalat oboseală, iar în setul ÎI s-a continuat lucrul cu brațele. Neadaptarea la efortul cumulat s-a manifestat numai la prima serie de repetări, după aceea TAS a început să scadă. Tensiunea arterială diastolica variază în limite normale pentru intensitatea efortului prestat. Tensiunea arterială are o medie de 158/81,6 mmHg. Frecvență cardiacă crește în interiorul setul ÎI progresiv (119, 131, 134 bătăi/minut - media 128 bătăi/minut), lucru explicabil prin alternarea
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
-
în setul ÎI s-a continuat lucrul cu brațele. Neadaptarea la efortul cumulat s-a manifestat numai la prima serie de repetări, după aceea TAS a început să scadă. Tensiunea arterială diastolica variază în limite normale pentru intensitatea efortului prestat. Tensiunea arterială are o medie de 158/81,6 mmHg. Frecvență cardiacă crește în interiorul setul ÎI progresiv (119, 131, 134 bătăi/minut - media 128 bătăi/minut), lucru explicabil prin alternarea efortului brate-abdomen. În setul I, media tensiunii arteriale (TA) este de
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
-
pentru intensitatea efortului prestat. Tensiunea arterială are o medie de 158/81,6 mmHg. Frecvență cardiacă crește în interiorul setul ÎI progresiv (119, 131, 134 bătăi/minut - media 128 bătăi/minut), lucru explicabil prin alternarea efortului brate-abdomen. În setul I, media tensiunii arteriale (TA) este de 155,66/86,83 mmHg, în timp ce frecvență cardiacă are o medie de 117,66 bătăi/minut. Se observă o creștere normală a valorilor, în concordanță cu efortul prestat. Adaptarea subiectului este bună. După setul III, se
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
-
Noi mergem cu brandul”, au spus. S-au îmbrăcat și au plecat. Era ora 19.30. A intrat imediat cu Dana Războiu și Tudor Mușat în următoarea emisiune, cu invitații noștri, printre care Irina Loghin și Mihai Constantinescu, dar deja tensiunea creștea în redacție. Unii spuneau să oprim emisia, alții, printre care și eu, spuneam că cel mai rău în momentele astea e să te oprești. Încet, incet, au apărut și alți oameni în redacție. Și am început să ne dăm
Corina Drăgotescu despre cum a trăit ruptura de la Realitatea TV: M-am dus în cabina pustie şi m-am machiat singură. L-am machiat şi pe Striblea. Regia de emisie din hală s-a golit () [Corola-journal/Journalistic/24847_a_26172]
-
a țipat la mine, mi-am adus aminte de Adevărul, de Melania Vergu, care, la ruptură, a fost la fel de isterică precum băiatul ăsta acum. “Ce ne filmați? Ce suntem noi, maimuțe? Și de ce ne întoarceți spatele? Cine vă credeți?. Deja tensiunea era maximă. Era ora emisiunii noastre. M-am dus în cabina pustie și m-am machiat singură. L-am machiat și pe Striblea. Publicul a venit. Când mergeam spre studio, am avut un sentiment de inevitabil. Din regia de emisie
Corina Drăgotescu despre cum a trăit ruptura de la Realitatea TV: M-am dus în cabina pustie şi m-am machiat singură. L-am machiat şi pe Striblea. Regia de emisie din hală s-a golit () [Corola-journal/Journalistic/24847_a_26172]
-
este o provocare, iar mie îmi plac provocarile. Mă bucur că pot să întregesc echipa Cancan Tv și să vin cu un plus de înțelegere în acest proiect. Am avut emoții foarte mari și sper să rămână așa în continuare. Tensiunea mă ajută să fiu eu însami în fiecare emisiune“, ne-a declarat Andreea Mantea, vedeta Kanal D. “Este fără îndoială un uriaș câștig pentru emisiune, nu doar prin prisma capitalului de informații mondene pe care-l are, cât și prin
Andreea Mantea, noua prezentatoare a emisiunii Cancan TV () [Corola-journal/Journalistic/24875_a_26200]
-
au legătură cu textul. La final ieși din sală cu frustrarea celui căruia i s-a servit o farsă, silit fiind să asiste la o circăraie deșucheată. Nici urmă de spirit în toată parada de contorsionări cabotine, nici fărîmă de tensiune cu suspans intelectual. Un carnaval semidoct de la care spectatorii pleacă răsuflînd ușurați că au scăpat de o grosolănie. Cu gîndurile acestea în minte, dacă citești cartea lui Peter Brook, capeți confirmarea paraginii teatrale pe care o intuiai înainte de a o
Declinul scenei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2486_a_3811]
-
de idei, ci manifestare de energii, și atunci rămîne să te întrebi ce-i de făcut ca energiile să nu fie expresii brute ale unor impulsuri joase: nu prin cizelare intelectuală? Neîndoielnic, intuiția e o armă redutabilă în sesizarea unei tensiuni, dar fără sprijinul minții ea se preschimbă în imbold orb menit a excita umori impure. Rezultatul e un teatru de vibrație joasă, cum sunt mai toate piesele stridente de azi. Ce le lipsește e exigența înălțimii, elanul unei ținute și
Declinul scenei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2486_a_3811]
-
de oficiu scenic în care invizibilul e pus în scenă prin mijlocirea unor actori cu har. Insistența cu care Brook invocă teatrul japonez Kabuki sau pe cel indian Kathakali, ca pe exemple de ceremonii vechi la care, respingînd forma, păstrează tensiunea, e o dovadă că regizorul simțea prea bine că forma modernă a teatrului e atinsă de carență spirituală. În fine, condiția reușitei teatrale e fuga de siguranță: cînd un actor ajunge să fie sigur pe reputația sa, intrînd pe scenă
Declinul scenei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2486_a_3811]
-
am avut prilejul să asist grație bunăvoinței Ioanei Moldovan. Piesa nu are nimic shakesperian: o sarabandă de dansuri, legănări, lumini și urlete. Cine nu știe de acasă povestea nu poate pricepe cine sunt Prospero, Caliban sau Ariel. Nici o cîtime de tensiune psihologică, nici o unghie de dramă, nici o secundă de înălțare estetică. O pleașcă stridentă cu gimnaști în loc de actori și cu țipete în loc de replici. În ciuda harului personal, Caramitru pare un intrus pe care senectutea îl pune pe picior de inadecvare cu restul
Declinul scenei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2486_a_3811]
-
Tocală, președintele FRB, a spus la Radio GSP: "Jucătorul a făcut un stop cardiac. A făcut un al doilea stop cardiac, dar nu au reușit să-l resusciteze, după finalizarea operației, care a durat trei ore". În cazul în care tensiunea intracraniană este foarte mare, la secționarea duramater, de către chirurg, pentru a ajunge la vasul lezat, poate interveni un stop cardiac așa cum se întâmplă și dacă se distruge trunchiul cerebral, care comandă activitatea inimii. Citește și:
De Ce a murit baschetbalistul american Hardy Chauncey () [Corola-journal/Journalistic/25002_a_26327]
-
dea ceva majestuos: „- Socotești, poate, că mintea ta e mai importantă decât Irlanda! - Da, bineînțeles”. Gombrowicz ar fi contrasemnat. Și alții. Radu Petrescu, cum ar veni. Ce se adaugă în Ulise, față de Stephen eroul, pe lângă feluritele tehnici, este adâncime, emoție, tensiune. Acum, Stephen nu mai este imaturul foarte inteligent, acum el suferă pentru că n-a îngenuncheat la patul de moarte al mamei, pentru că nu crede. Iar despre un biet zălud se spune: „Urât și zadarnic, gât slăbănog și păr încâlcit, și
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2507_a_3832]
-
care spune că autonomia trebuie creată împreună cu populația vizată, și într-un final, după tratative îndelungate, s-a găsit o soluție care s-a dovedit acceptabilă pentru ambele părți, atât pentru teritoriul vizat, cât și pentru statul italian. În consecință, tensiunile mari existente în prealabil în Tirolul de Sud s-au redus, relațiile internaționale s-au îmbunătățit, iar în această regiune a Italiei s-a creat bunăstarea materială. Citește și:
Autonomia ţinutului Har-Cov prinde contur. Maghiarii învaţă de la Tirolul de Sud din cartea "O autonomie de succes" () [Corola-journal/Journalistic/25106_a_26431]
-
unul din personajele cele mai atașante ale paginilor de față. De la el se pleacă și la el se revine în repetate rânduri. Fie atunci când vine vorba despre farsele nevinovate puse la cale criticului (pp. 43 - 50), fie atunci când sunt consemnate tensiunile dintre acesta și mult capriciosul Călinescu. Cel mai adesea însă E. Lovinescu apare pervaziv, ca lider al cenaclului din strada Câmpineanu. El însuși participant la întâlnirile săptămânale ale Sburătorului, Bârna trasează contururi portretistice ținând totdeauna seama de prezența, undeva în
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
Se poate spune, deci, că moralitatea e doar o reacție chimică.” Considerațiile savantului s-ar cuveni să ne pună pe gânduri. Simplificând foarte tare, una dintre ideile sale e că moralitatea se poate îmbunătăți cu medicamente, ca beteșugurile trupești obișnuite, tensiunea arterială sau nivelul colesterolului. Monumente europene în pericol În același număr al Dilemei vechi am mai citit și articolul lui Vintilă Mihăilescu intitulat Povestea de succes a celor 60 de biserici de lemn, care pornește de la anunțul, făcut duminică, 4
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2531_a_3856]