1,090 matches
-
vedea dac] sunt compatibile cu alte credințe sau angajamente pe care le avem, ne lans]m în teoretizare moral]. Totuși, rezultatul acestei teoretiz]ri nu prea conduce la crearea unei teorii morale pe deplin dezvoltate. De obicei, suntem împinși spre teoretizare de considerații pragmatice mai mult decât de c]utarea dezinteresat] a adev]rului. Suntem opriți de la această de încheierea conversației - unuia dintre noi i se d] dreptate sau suntem de acord cu dezacordul. Teoretizarea moral] apare de obicei acolo unde
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dezvoltate. De obicei, suntem împinși spre teoretizare de considerații pragmatice mai mult decât de c]utarea dezinteresat] a adev]rului. Suntem opriți de la această de încheierea conversației - unuia dintre noi i se d] dreptate sau suntem de acord cu dezacordul. Teoretizarea moral] apare de obicei acolo unde exist] o nis] pe care s] o umple. Dac] acest lucru este corect, atunci distincția dintre teoretizarea moral] și practica moral] este un dualism de neconceput. Cea dintâi este parte a celei de-a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
această de încheierea conversației - unuia dintre noi i se d] dreptate sau suntem de acord cu dezacordul. Teoretizarea moral] apare de obicei acolo unde exist] o nis] pe care s] o umple. Dac] acest lucru este corect, atunci distincția dintre teoretizarea moral] și practica moral] este un dualism de neconceput. Cea dintâi este parte a celei de-a doua. Este un mod de a încerca s] ne asigur]m c] raționamentele morale, ale noastre și ale altora, pot fi ap]rate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
noastre și ale altora, pot fi ap]rate. Este un mod în care „sinele nostru mai bun”, sau cel puțin mai gânditor, încearc] uneori repurtarea victoriei. Teoriile morale, concepțiile abstracte pe care le studiem în filosofia moral], sunt derivate din teoretizarea moral]. Sunt întruchip]ri ale unei activit]ți care este parte din practică moral] zilnic]. Folosim aceste structuri abstracte în scopuri diferite: pentru a grada și ordona agenți, fapte și efecte; pentru a stabili un raport cu diferite credințe religioase
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
perspective culturale; pentru a evalua, analiza, extinde ș.a.m.d. Așa cum demonstreaz] antiteoreticienii, nu le folosim aproape niciodat] pentru a lua decizii morale. Dar aici se exagereaz]. Mulți dintre noi, si nu doar filosofii, sunt împinși s] evalueze sistematic propria teoretizare moral] și cea a altora. Aceste evalu]ri merg adesea dincolo de ceea ce e cerut de exigențele situației imediate. Unele dintre aceste evalu]ri dau naștere la teorii sau fragmente de teorii. Dac] acestea dou] pot s] nu joace un rol
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
corect, mai mult decât de a avea dreptate. În acest fel, critică lor asupra concepției dominante este important] și util]. Totuși, ceea ce nu reușesc s] arate este c] ne-am decurca mai bine f]r] teorie moral]. iii. Metodele de teoretizare Dac] ceea ce am spus în secțiunea anterioar] este corect, mare parte din teoretizarea noastr] moral] conținu] ca parte a practicilor noastre morale obișnuite. În loc s] fie ordonat] și sistematic], este eclectic] și progresiv]. În ciuda acestui fapt, multi filosofi s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asupra concepției dominante este important] și util]. Totuși, ceea ce nu reușesc s] arate este c] ne-am decurca mai bine f]r] teorie moral]. iii. Metodele de teoretizare Dac] ceea ce am spus în secțiunea anterioar] este corect, mare parte din teoretizarea noastr] moral] conținu] ca parte a practicilor noastre morale obișnuite. În loc s] fie ordonat] și sistematic], este eclectic] și progresiv]. În ciuda acestui fapt, multi filosofi s-au ocupat de descoperirea principiilor metodei. Filosofii care sunt încântați de concepția dominant] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de societ]ți cu populații diferite, cu grade diferite de bun]stare, cu scopul de a obține intuițiile noastre despre diferite politici publice. Urm]rînd (dar revizuind) argumentația lui Onora O’Neill, putem distinge patru tipuri de exemple folosite în teoretizarea moral]: literar, demonstrativ, ipotetic și imaginar. Exemplele literare sunt folosite în mod obișnuit și au anumite avantaje și dezavantaje care nu pot fi cercetate aici. (De exemplu, vezi începutul capitolului 21, „Teoria virtuții”.) Exemplele demonstrative sunt cele luate din viața
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
v. Concluzie Subiectul general al teoriei și metodei în filosofia moral] este unul vast, important și prea puțin explorat. În acest articol am analizat diverse curente și mi-am exprimat unele p]reri personale: teoriile morale își au originea în teoretizarea moral], teoretizarea moral] este parte din practică moral] de zi cu zi, atât fundaționalismul, cât și coerentismul sunt problematice, iar recurgerea la cazuri imaginare este adesea înșel]toare și nu prezint] încredere. Referințe Anscombe, G.E.M.: „Modern moral philosophy”, în Collected
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Subiectul general al teoriei și metodei în filosofia moral] este unul vast, important și prea puțin explorat. În acest articol am analizat diverse curente și mi-am exprimat unele p]reri personale: teoriile morale își au originea în teoretizarea moral], teoretizarea moral] este parte din practică moral] de zi cu zi, atât fundaționalismul, cât și coerentismul sunt problematice, iar recurgerea la cazuri imaginare este adesea înșel]toare și nu prezint] încredere. Referințe Anscombe, G.E.M.: „Modern moral philosophy”, în Collected Philosophical Papers
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în educația adulților se poate afirma că multe teorii s-au dezvoltat ca generalizare a unor experiențe practice, pe baza unor studii empirice. Cu toate acestea, multe astfel de studii au fost realizate fără un cadru (referențial) teoretic, după cum multe teoretizări au fost făcute fără un suport empiric; or, realizarea de cercetări riguroase care să ducă la construcții teoretice presupune simbioza dintre aceste două planuri. În educația adulților, G. Foley (2004) distinge între teoriile formale și teoriile informale. Teoriile formale sunt
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
2004) distinge între teoriile formale și teoriile informale. Teoriile formale sunt corpusuri de cunoștințe organizate și codificate, pe baza cărora disciplinele își afirmă discursul academic. Teoriile informale sunt înțelesuri ce emerg din și ghidează practica. În educația adulților, continuă autorul,teoretizarea ar trebui să se facă pe baza înțelegerii practicii și a modului în care practicienii îșigândesc propriile practici. Cu alte cuvinte, pornind de la teorii informale, trebuie să le testăm și să le revizuim prin cercetări empirice, pentru a le transforma
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
revizuim prin cercetări empirice, pentru a le transforma în teorii formale. În acest fel, teoriile formale pot contribui la aprofundarea înțelegerii cunoașterii comune și pot fi repere pentru practica de zi cu zi, pentru reflectarea asupra ei. Astfel, procesul de teoretizare poate fi văzut ca unul în spirală: avem cunoștințe tacite, pe care nici nu știm că le avem, dar, prin reflecția asupra lor și prin analiză, ele se pot transforma în teorii informale, care apoi pot fi puncte de pornire
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
am menționat anterior, în interiorul diferitelor paradigme, s-au dezvoltat o serie de teorii explicative. Cele mai multe dintre acestea au încercat să explice specificitatea învățării la vârsta adultă. Desigur că pentru fiecare arie de preocupare problematică din practică s-a încercat o teoretizare, întâlnindu-se, astfel, explicitări teoretice pentru problematica învățării la locul de muncă, pentru educația adulților ca investiție în capitalul uman, pentru problematica egalității de gen (destul de puțin dezvoltată, fiind una nouă), a organizațiilor care învață etc. Multe dintre acesteexplicitări teoretice
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cum teoria contribuie la practică, în sensul că practicienii devin, astfel, mai abilitați să fie conștienți de acțiunea lor, pot înțelege mai bine situațiile în care se află (reflectând asupra lor), iar rolul lor este mai explicit. Așadar, acțiunea de teoretizare abilitează practicienii să expliciteze și să aducă la suprafață cunoștințe, să schimbe modul lor de a-și înțelege practica și, sperăm, să o îmbunătățească. Totuși, trebuie să privim cu precauție acuratețea teoriilor informale și să nu le supraestimăm potențialul. Acestea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
practică, să le reformuleze și să le interpreteze, să expliciteze ceea ce este implicit în teoriile informale ale practicienilor. Putem concluziona că teoria și practica sunt indisolubil legate, atât timp cât practica poate fi analizată și descrisă pe baza unei/unor teorii, iar teoretizarea este o generalizare a unor experiențe practice 1. Dar aceasta presupune ca practicienii să devină conștienți de locul și importanța teoriei, să aibă abilitatea de a-și teoretiza munca, iar teoreticienii trebuie să ia ca punct de pornire în teoretizare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
teoretizarea este o generalizare a unor experiențe practice 1. Dar aceasta presupune ca practicienii să devină conștienți de locul și importanța teoriei, să aibă abilitatea de a-și teoretiza munca, iar teoreticienii trebuie să ia ca punct de pornire în teoretizare și în cercetare pentru validarea formală, situațiile și problemele actuale din practică. Introducem, astfel, rolul celui de-al treilea element, cercetarea. Aceasta clarifică, prin investigare sistematică, relația dintre teorie și practică (aspectele empirice). Cercetarea științifică are rolul de a dezvolta
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a tuturor activităților sociale) și pe verticală (pornind de la procesele de învățare și ajungând la încercări de sisteme cultural-politice). Această acoperire exprimă, pe de o parte, complexitatea domeniului, iar, pe de altă parte, necesitatea unui efort susținut de cercetare și teoretizare, pentru a-i delimita oidentitate disciplinară și a-i legitima activitatea practică. Bibliografietc "Bibliografie" Anghel, F. (coord.) (1998), Educația pentru toți în România, Editura Alternative, București. Aspen, D.; Chapman, J.; Hatton, M.; Sawano, Z. (coord.) (2001), International Handbook on Lifelong
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în educația adulților se poate afirma că multe teorii s-au dezvoltat ca generalizare a unor experiențe practice, pe baza unor studii empirice. Cu toate acestea, multe astfel de studii au fost realizate fără un cadru (referențial) teoretic, după cum multe teoretizări au fost făcute fără un suport empiric; or, realizarea de cercetări riguroase care să ducă la construcții teoretice presupune simbioza dintre aceste două planuri. În educația adulților, G. Foley (2004) distinge între teoriile formale și teoriile informale. Teoriile formale sunt
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
2004) distinge între teoriile formale și teoriile informale. Teoriile formale sunt corpusuri de cunoștințe organizate și codificate, pe baza cărora disciplinele își afirmă discursul academic. Teoriile informale sunt înțelesuri ce emerg din și ghidează practica. În educația adulților, continuă autorul,teoretizarea ar trebui să se facă pe baza înțelegerii practicii și a modului în care practicienii îșigândesc propriile practici. Cu alte cuvinte, pornind de la teorii informale, trebuie să le testăm și să le revizuim prin cercetări empirice, pentru a le transforma
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
revizuim prin cercetări empirice, pentru a le transforma în teorii formale. În acest fel, teoriile formale pot contribui la aprofundarea înțelegerii cunoașterii comune și pot fi repere pentru practica de zi cu zi, pentru reflectarea asupra ei. Astfel, procesul de teoretizare poate fi văzut ca unul în spirală: avem cunoștințe tacite, pe care nici nu știm că le avem, dar, prin reflecția asupra lor și prin analiză, ele se pot transforma în teorii informale, care apoi pot fi puncte de pornire
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
am menționat anterior, în interiorul diferitelor paradigme, s-au dezvoltat o serie de teorii explicative. Cele mai multe dintre acestea au încercat să explice specificitatea învățării la vârsta adultă. Desigur că pentru fiecare arie de preocupare problematică din practică s-a încercat o teoretizare, întâlnindu-se, astfel, explicitări teoretice pentru problematica învățării la locul de muncă, pentru educația adulților ca investiție în capitalul uman, pentru problematica egalității de gen (destul de puțin dezvoltată, fiind una nouă), a organizațiilor care învață etc. Multe dintre acesteexplicitări teoretice
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cum teoria contribuie la practică, în sensul că practicienii devin, astfel, mai abilitați să fie conștienți de acțiunea lor, pot înțelege mai bine situațiile în care se află (reflectând asupra lor), iar rolul lor este mai explicit. Așadar, acțiunea de teoretizare abilitează practicienii să expliciteze și să aducă la suprafață cunoștințe, să schimbe modul lor de a-și înțelege practica și, sperăm, să o îmbunătățească. Totuși, trebuie să privim cu precauție acuratețea teoriilor informale și să nu le supraestimăm potențialul. Acestea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
practică, să le reformuleze și să le interpreteze, să expliciteze ceea ce este implicit în teoriile informale ale practicienilor. Putem concluziona că teoria și practica sunt indisolubil legate, atât timp cât practica poate fi analizată și descrisă pe baza unei/unor teorii, iar teoretizarea este o generalizare a unor experiențe practice 1. Dar aceasta presupune ca practicienii să devină conștienți de locul și importanța teoriei, să aibă abilitatea de a-și teoretiza munca, iar teoreticienii trebuie să ia ca punct de pornire în teoretizare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
teoretizarea este o generalizare a unor experiențe practice 1. Dar aceasta presupune ca practicienii să devină conștienți de locul și importanța teoriei, să aibă abilitatea de a-și teoretiza munca, iar teoreticienii trebuie să ia ca punct de pornire în teoretizare și în cercetare pentru validarea formală, situațiile și problemele actuale din practică. Introducem, astfel, rolul celui de-al treilea element, cercetarea. Aceasta clarifică, prin investigare sistematică, relația dintre teorie și practică (aspectele empirice). Cercetarea științifică are rolul de a dezvolta
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]