64,222 matches
-
exemplu, a vorbi despre Eminescu numai în contextul gustului estetic și al exigențelor criticii și teoriei literare de la începutul secolului al XXI-lea este ca și cum l-ai judeca pe Arhimede după grila cunoscătorilor de IT, după modele cibernetice sau după teoria expansiunii universului! În acest sens, revenim asupra judecăților relativ recente, legate de naționalism, xenofobie, rasism și antisemitism, puse în raport cu gândirea eminesciană, cu poezia sa și, mai ales, cu publicistica sa. Naționalismul a fost definit în secolul al XX-lea drept
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
că va urma, după Al Doilea Război Mondial, Declarația universală a drepturilor omului (adoptată de ONU) sau să știe că, mai recent, UE avea să reglementeze chestiunea minorităților? Este ca și cum l-am condamna pe Isac Newton că nu a știut teoria relativității! Oare nu ar fi mai corect să-l restituim pe Eminescu timpului său, ca să vedem mai bine cât a fost el de atemporal? Știți bine domniile voastre că nici vremii sale nu s-a potrivit prea bine și că s-
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
fost fondat Cenaclul „Alexei Mateeevici” (președinte Anatol Șalaru) care a contribuit la trezirea conștiinței naționale a multor consîngeni aflați în două bărci concomitent. În toamna aceluiași an, se publică „Scrisoarea celor 66” către conducerea RSSM în care se cerea abolirea teoriei celor două limbi romanice la nord de Dunăre. Ce-i drept, numărul semnatarilor acelei „Scrisori...” ar fi fost cu mult mai mare, dacă inițiatorii ei ar fi apelat și la alți oameni de bună credință, printre care nu puțini filologi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
nu-mi este teamă de oameni, poate doar de răufăcători, hoți, agresori, violatori, criminali... Numărul legilor care condamnau homosexualitatea la greci și latini era mai mare decît numărul de ordonanțe de urgență din România postdecembristă Pentru că revine cu o întreagă teorie a chibritului cu privire la homosexualitate, n-am cum să-l las fără replică pe domnul AC. Presupun că dînsul nu știe că propaganda, în general, este pentru consumatorii casnici, iar adevărul se spală foarte ușor atunci cînd teoreticienii de doi bani
Război în douăsprezece ţări ale lumii şi un război al sexualităţii decadente [Corola-blog/BlogPost/93987_a_95279]
-
În plus, nu e recomandabil ca psihologii, care în loc să colaboreze la stabilirea unei căi de rezolvare a problemei, să-i atace neprofesional pe psihiatrii care practică o știință mult mai bine fundamentată. Curentul pro-gay decadent transformă știința în ideologie gen „teoria chibritului” Argumentele A.P.A. prin care justifică normalitatea homosexualității duc lipsa unuia esențial: demonstrația cauzalității - care în cercetare este obligatorie. Făcînd caz de stigmatele puse pe acești oameni (pe bună dreptate greșite), A.P.A. și tot curentul modern pro-gay decadent
Război în douăsprezece ţări ale lumii şi un război al sexualităţii decadente [Corola-blog/BlogPost/93987_a_95279]
-
pentru că autorul acorda acestui instrument un rol important în partitura. Structural, simfonia conține două secțiuni mari, dar în interior se pot recunoaște cele patru mișcări obișnuite ale simfoniilor clasice. Folosește materialul tematic în mod ciclic și dezvăluie o adaptare la teoriile dezvoltării tematice care aparținea lui Franz Liszt. De altfel el a dedicat simfonia prietenului sau, Liszt, dar cum în același an, 1886, acesta a murit, dedicația a devenit: în memoria lui Franz Liszt. Premieră a avut loc la Londra, la
Avancronica de concert Filarmonica BANATUL [Corola-blog/BlogPost/94045_a_95337]
-
critici numesc piesele lui Pinter îcomedii ale amenințării', mulți discută însă vulnerabilitatea personajelor, a căror tragedie stă tocmai în aparenta lor putere ori neputință. Cert este că în textele lui Pinter frica și râsul merg mână în mână, iar vechea teorie a genurilor, care separă drama de roman și poezie, ori comicul de tragic, e dinamitată fără nici o îndoială. Odată cu Pinter se naște îpinterescul', care nu e doar o altă manieră ci și o altă literatură. Pinter (în tradiția lui Mark
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
critici numesc piesele lui Pinter îcomedii ale amenințării', mulți discută însă vulnerabilitatea personajelor, a căror tragedie stă tocmai în aparenta lor putere ori neputință. Cert este că în textele lui Pinter frica și râsul merg mână în mână, iar vechea teorie a genurilor, care separă drama de roman și poezie, ori comicul de tragic, e dinamitată fără nici o îndoială. Odată cu Pinter se naște îpinterescul', care nu e doar o altă manieră ci și o altă literatură. Pinter (în tradiția lui Mark
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
locuință bucureșteană izul de bucătărie al tinereții ei de moldoveancă din Tecuci. "Deșirat și spălăcit, cu gesturi de manechin și vorba pierdută", profesorul Rim își exprimă "firea sensibilă" prin obsesii erotice, împărtășite până și în prelegerile lui universitare: "Făcea studentelor teoria insidioasă a amorului fizic". Apariția leneșei și grosolanei Sia în casa Rim, sub deghizarea convenabilă de "infirmieră", îngrijind bolile imaginare ale profesorului cu mijloace nu tocmai medicale, completează cadrul familial cu o notă de vulgaritate. Stilul autoarei, în general distant
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
a urmat cursurile Universității într-o perioadă mai puțin glorioasă din istoria acestei instituții. începutul deceniului 6 n-a înscris desigur un moment fast în destinele culturii române; au existat totuși forme de supraviețuire, iar alături de ele și speranța regenerării. Teoria, critica și istoria literară au plătit un tribut greu ingerințelor politice și dogmatismului ideologic. Dar ceea ce, sub o cenzură atotputernică, rămînea de neocolit în cadrele exprimării scrise putea să se tempereze sensibil în forma comunicării orale. Aici controlul devenea mai
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
vers extrem de complex: "Trestia plină de sunete crește printre celelalte într-o capcană inversă", care se cere interpretat în manieră clasică. Dacă începutul are un cert contur eminescian de tipul "Vîn- tu-n trestii lin foșnească", finalul trebuie trecut prin teoria lui T. Vianu privind modul în care apa (lac, izvor, mare) reușește să țină captivă lumina cerului ("capcană inversă"). Ultimul, dar nu cel din urmă dintre "aleși", este Macedonski. S-ar putea selecta din multitudinea de exemple cel puțin acela
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]
-
o diferență de numai doi ani între ei, dar asta nu are, desigur, nici o relevanță), a nimerit sub pana criticului ca într-un triunghi al Bermudelor, un triunghi nefast de sentimente negative. Antipatia (inexplicabilă, în fond) se ascundea fie sub teoria caducă a unui conservatorism lingvistic perdant (recunoscut ca atare), fie sub masca unei adversități doctrinare dintre "Sburătorul" și "Viața românească", dintre E. Lovinescu și G. Ibrăileanu sau D. Caracostea. Gala Galaction era revizuit din start, de la debut, pentru simplul motiv
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
din alte țări. Eu recitesc, pentru a treia oară prin ani, acest Journal d'un hérétique, ca și cum ar fi apărut acum o lună... MRP are 28-29 de ani, în 1940, în momentul când "se refugiază" în jurnalul intim. O curioasă teorie îl seduce, aceea că romanul (spre care aspiră) este scris, mai cu înlesnire, de autori "înalți de statură și groși"; îi dă în exemplu pe Stendhal, Flaubert, Roger Martin du Gard, M. Sadoveanu, C. Stere, Rebreanu. Este exact opusul persoanei
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
zilele de 6 și 7 noiembrie, Rotonda de la Araci, sat în care în 1882 se năștea scriitorul Romulus Cioflec. Tema întâlnirii de anul acesta, la care au fost invitați să participe un grup de cercetători ai Institutului de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu" din București, a constituit-o Memorialul de călătorie în literatura română. Peregrin transilvan din stirpea lui Ion Codru Drăgușanu, cu atitudine modernă și dezinhibată față de ceea ce vede, Romulus Cioflec însuși a îmbogățit acest gen cu trei volume
Uimitoarele calatorii ale unui ardelean by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12236_a_13561]
-
echilibrată și cea mai apropiată de adevărul nostru, prin excelență volatil. Profesor înseamnă nu doar crearea unei impozante opere proprii (de la Studii de literatură română modernă, 1962 și Originile romantismului românesc, 1972, pînă la Regula jocului, 1981 și Introducere în teoria lecturii, 1988), ci și talentul, extrem de rar, de a-i face pe alții să lucreze arătîndu-le calea de urmat. Volumele colective cu titluri precum Documente și manuscrise literare (5 volume) ori Structuri tematice și retorico-stilistice în romantismul românesc (1977) aparțin
Profil și efigie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12352_a_13677]
-
marotele modernismului. În Femei, moartea nu sperie și dragostea nu obligă. Sînt lucruri care se întîmplă, în viață, și nu trebuie să te ostenești prea mult să le înțelegi și, cu atît mai puțin, să faci din ele prilej de teorii indigeste. Prin povestirea, sfîrșită rău, despre Irimia C. Irimia, trece, de altfel, o dungă de ironie adresată "băieților deștepți" care, cu toate artificiile lor, nu pot egala măreția firească a unui om la locul lui. Micul roman întreține, permanent, un
Case de vacanță by Simona Vasilache () [Corola-journal/Imaginative/12354_a_13679]
-
celor de atunci le smulge greu din negura timpului. 24 octombrie 1951 (cursul de Introducere în literatură): "Arta ca formă a conștiinței sociale, ca reflectare veridică a lumii, contribuie la demascarea burgheziei. De aci și încercările burgheziei de a cultiva teoria artei pure, a artei nelegate de realitatea directă, incapabilă de a reflecta lumea, nelegată de conștiința socială, plutind chipurile deasupra claselor. De aci, eforturile burgheziei de a dezvolta tot soiul de teorii estetice, care în fond se reduc la teoria
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
De aci și încercările burgheziei de a cultiva teoria artei pure, a artei nelegate de realitatea directă, incapabilă de a reflecta lumea, nelegată de conștiința socială, plutind chipurile deasupra claselor. De aci, eforturile burgheziei de a dezvolta tot soiul de teorii estetice, care în fond se reduc la teoria artei pentru artă. De aci, apariția a tot soiul de curente bazate pe obscurantism, pesimism, erotism. Marx și Engels au arătat că atitudinea burgheziei nu poate fi decît ostilă artei care reflectă
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
teoria artei pure, a artei nelegate de realitatea directă, incapabilă de a reflecta lumea, nelegată de conștiința socială, plutind chipurile deasupra claselor. De aci, eforturile burgheziei de a dezvolta tot soiul de teorii estetice, care în fond se reduc la teoria artei pentru artă. De aci, apariția a tot soiul de curente bazate pe obscurantism, pesimism, erotism. Marx și Engels au arătat că atitudinea burgheziei nu poate fi decît ostilă artei care reflectă adînc, adevărat și multilateral realitatea. Capitalismul are însă
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
în lingvistică. F. de Saussure tratează limba în mod idealist și metafizic, socotind limba ca un sistem în sine, rupt de societate. Este împotriva istorismului și dă întîietate lingvisticii statice. Continuatorii lui, structuraliștii, au accentuat trăsăturile reacționare și idealiste ale teoriei lui Saussure. Ei afirmă că în limbă există elemente constante, permanente, universal valabile. Semanticii susțin că oamenii nu se înțeleg între ei deoarece nu au clar în minte înțelesul cuvintelor. După ei, dacă înlocuim cuvîntul Ťcapitalistť prin alt cuvînt, muncitorii
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
cazul, și ale morții, iar la alții nu, ca de ex. Paul Barbăneagă, Bogdan-Pitești, Pavel Chihaia, Mircea Deac, Valentin Lipatti ș.a. Superficial sunt prezentați Vera Călin - "editor și publicist" (fusese totuși profesor universitar, autoare a unor volume de istorie și teorie literară) și mai ales Petre Pandrea: "studii de filozofie în Germania, comentator al lui Brâncuși". Dar Pandrea a fost un mare publicist, polemist și memorialist. Meritau citate câteva volume. Situația se repetă și în alte rânduri. Oricât de "selectiv", îndrumarul
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
eviți o formă primejdioasă de anchiloză. Transpunînd scriitori cît mai variați în românește, dobîndești o flexibilitate necesară. Ai un discurs mai suplu, te familiarizezi cu tehnici narative care ți se par indigeste dacă îți sînt livrate într-un curs de teorie pură, cîștigi un control tot mai sigur asupra claviaturii textului. În ce mă privește, mă consider norocos pentru că am tradus cîteva zeci de cărți înainte de-a mă încumeta să o scriu pe prima. Și poate că e momentul să
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
Iordan Datcu Ca și alți critici și istorici literari din generația anterioară de la Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", de care s-a simțit mai apropiat, între ei I. C. Chițimia, Ovidiu Papadima și Gh. Vrabie, Ion Oprișan a publicat deopotrivă cărți de critică și istorie literară (o carte despre Mihail Sadoveanu, una despre B. P. Hasdeu
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
pe tema Istoriei se intitulează Essai sur une théorie de l’histoire (București, 1998), iar cea dinaintea ei (precedată de o variantă franceză, Lyon, 1995) se numește, într-un mod și cu un obiect mai aplicat, Istoria în Roma antică. Teoria și poetica genului (București, tot în 1998). Se vede, așadar, cum savantul român ajunge, prin ultima sa carte, la Istorie, mai exact, la o secvență istorică dintre cele mai ample și rezonante din evoluția umanității, numai după ce, în prealabil, își
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
istorică dintre cele mai ample și rezonante din evoluția umanității, numai după ce, în prealabil, își fixase propriul cadru teoretic, după ce alesese instrumentarul adecvat și după ce, în sfârșit, identificase tiparele de scriere a istoriei în Roma Antichității și ancorajul lor cultural. Teoria istoriei - scrierea ei: sunt doar pașii care duc spre Istoria însăși, vestibulul dinaintea unui vast apartament. Căci, în fond, ce este și cum vedem noi ceea ce, cu un cuvânt grecesc multimilenar, numim istorie ? Pentru Eugen Cizek, istorie înseamnă paradigmă, serialitate
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]