3,052 matches
- 
  
  moștenitorilor și cotele ce le revin din patrimoniul defunctului. Un exemplar al certificatului de moștenitor se eliberează fiecăruia dintre moștenitori sau legatari, după caz, după achitarea taxelor succesorale și a onorariilor. În cazul în care s-a instituit un executor testamentar, se va elibera, în condițiile de mai sus, un certificat constatator al acestei calități. După suspendarea procedurii succesorale în condițiile art. 78 alin. 1 lit. b) și c), certificatul de moștenitor se eliberează în baza hotărârii judecătorești rămasă definitivă șiLEGE nr. 36 din 12 mai 1995 (*actualizată*) notarilor publici şi a activităţii notariale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148805_a_150134] 
- 
  
  a făcut dovada existenței unor bunuri în patrimoniul defunctului ori determinarea acestora necesită operațiuni de durată și moștenitorii solicită să li se stabilească numai calitatea, se poate emite certificat de calitate de moștenitor. Articolul 85 În lipsă moștenitorilor legali sau testamentari, la cererea reprezentantului statului, notarul public constată că succesiunea este vacanță, eliberând certificat de vacanță succesorala, după expirarea termenului legal de acceptare a succesiunii. Articolul 86 După emiterea certificatului de moștenitor nu se mai poate întocmi alt certificat, decît înLEGE nr. 36 din 12 mai 1995 (*actualizată*) notarilor publici şi a activităţii notariale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148805_a_150134] 
- 
  
  Dosarul nr. 159C/2002. Cauza fiind în stare de judecată, Elenă Mănescu, autoare a excepției de neconstituționalitate, depunând și concluzii scrise, solicită să se constate că prevederile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 , republicata, în măsura în care înlătura moștenitorii testamentari de la beneficiul acordării compensațiilor pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, contravin dispozițiilor art. 16, 42, 49 și 135 din Constituție, precum și practicii Curții Constituționale, care, prin Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995, a statuat că legea recunoaște toateDECIZIE nr. 312 din 19 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147651_a_148980] 
- 
  
  proprietatea statului bulgar, contravin dispozițiilor art. 16, 42, 49 și 135 din Constituție, precum și practicii Curții Constituționale, care, prin Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995, a statuat că legea recunoaște toate formele succesiunii, atât cea legală, cât și cea testamentara. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate și arată că textul de lege criticat, limitând acordarea de compensații la foștii proprietari și la moștenitorii lor legali, încalcă principiul egalității, creând o discriminare în rândul moștenitorilor, siDECIZIE nr. 312 din 19 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147651_a_148980] 
- 
  
  hotărârilor Comisiei Municipiului București și a Comisiei Județului Galați pentru aplicarea aceleiași legi. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că, întrucat prevederile criticate limitează sfera persoanelor care pot solicita compensații la foștii proprietari și moștenitorii lor legali, excluzând moștenitorii testamentari, acestea instituie o măsură discriminatorie în detrimentul ultimilor, fiind contrare, astfel, dispozițiilor art. 16 din Constituție. Prevederile art. 1 alin. (2) din legea criticată încalcă și dispozițiile art. 42 din Constituție referitoare la garantarea dreptului la moștenire, care nu disting "după cumDECIZIE nr. 312 din 19 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147651_a_148980] 
- 
  
  fiind contrare, astfel, dispozițiilor art. 16 din Constituție. Prevederile art. 1 alin. (2) din legea criticată încalcă și dispozițiile art. 42 din Constituție referitoare la garantarea dreptului la moștenire, care nu disting "după cum formă de succesiune este cea legală sau testamentara.[...] Drepturile moștenitorilor, indiferent de vocația acestora, sunt identice cu cele ale fostului proprietar, la a cărui succesiune sunt chemați." Aceleași prevederi sunt contrare și dispozițiilor art. 49 din Constituție, deoarece îngrădirea dreptului la moștenire nu a fost impusă de unaDECIZIE nr. 312 din 19 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147651_a_148980] 
- 
  
  ar intra în masă succesorala la data deschiderii succesiunii, "ci ar urma să-i întregească cuantumul valoric de la data intrării în vigoare a legii. Or, legiuitorul nu putea să se substituie voinței decuiusului, stabilind o vocație succesorala specială pentru moștenitorii testamentari ai acestuia". De altfel, măi apreciază Guvernul faptul că de măsurile compensatorii beneficiază numai foștii proprietari și moștenitorii legali ai acestora reprezintă opțiunea legiuitorului. Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, susține că dispozițiile criticate sunt constituționale. Critică referitoare laDECIZIE nr. 312 din 19 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147651_a_148980] 
- 
  
  criticate sunt constituționale. Critică referitoare la încălcarea principiului egalității este nefondată, deoarece acesta nu exclude posibilitatea ca legiuitorul să adopte soluții diferite pentru situații distincte. "Or, chiar legea civilă instituie un regim special, de protecție pentru moștenitorii legali, în raport cu cei testamentari." Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere exprimate de Guvern și de Avocatul Poporului, rapoartele judecătorilor-raportori, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate laDECIZIE nr. 312 din 19 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147651_a_148980] 
- 
  
  căreia prevederile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 , republicata, sunt contrare dispozițiilor art. 42 din Constituție, în măsura în care limitează sfera persoanelor îndreptățite la acordarea de despăgubiri numai la foștii proprietari și moștenitorii lor legali, excluzandu-i pe moștenitorii testamentari. Într-adevăr, art. 42 din Constituție garantează dreptul la moștenire, fără a limita garanția instituită exclusiv la moștenirea legală. Întrucât, însă, dreptul la moștenire, în general, semnifică atât dreptul la moștenire legală, cât și la cea testamentara, limitarea impusă prinDECIZIE nr. 312 din 19 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147651_a_148980] 
- 
  
  -i pe moștenitorii testamentari. Într-adevăr, art. 42 din Constituție garantează dreptul la moștenire, fără a limita garanția instituită exclusiv la moștenirea legală. Întrucât, însă, dreptul la moștenire, în general, semnifică atât dreptul la moștenire legală, cât și la cea testamentara, limitarea impusă prin art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 contravine dispozițiilor textului constituțional. Curtea constată, de asemenea, că este întemeiata și critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție. Astfel, în jurisprudența să, Curtea Constituțională aDECIZIE nr. 312 din 19 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147651_a_148980] 
- 
  
  și critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție. Astfel, în jurisprudența să, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că aplicarea unui tratament juridic diferențiat este justificată numai prin existența unor situații diferite. Calitatea de moștenitor legal sau testamentar nu ii plasează însă pe titulari în situații diferite, din punctul de vedere care interesează aici, de natură să impună instituirea unui tratament juridic diferențiat, fără a fi discriminator. De aceea, dispoziția legală criticată contravine principiului egalității consacrat prin art.DECIZIE nr. 312 din 19 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147651_a_148980] 
- 
  
  1998 , republicata, contravin și dispozițiilor art. 49 din Constituție, Curtea consideră, de asemenea, că este întemeiata. Întrucât dreptul de creanța față de statul român a existat în patrimoniul foștilor proprietari, la data decesului acestora, si, deci, a putut fi transmis pe cale testamentara, dispozițiile legale criticate aduc o restrângere a exercițiului dreptului la moștenire, dar fără că aceasta să fie justificată, în speță, de existență vreunuia dintre cazurile prevăzute expres și limitativ de textul constituțional menționat. Așa fiind, Curtea constată că dispozițiile examinateDECIZIE nr. 312 din 19 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147651_a_148980] 
- 
  
  2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urmă aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicata, sunt neconstituționale în măsura în care înlătura moștenitorii testamentari de la beneficiul acordării compensațiilor prevăzute la alin. (1) al art. 1 din aceeași lege. Excepția a fost ridicată de Elenă Mănescu în Dosarul nr. 1.175/CĂ/2001 al Tribunalului București Secția a V-a civilă și de contencios administrativDECIZIE nr. 312 din 19 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147651_a_148980] 
- 
  
  situația respectivă. ... (2) În cazul impozitului pe clădiri și al impozitului pe teren scutirea se acordă numai pentru locuința situată la adresa de domiciliu a contribuabilului. ... Articolul 55 (1) Sunt scutite de impozitele și taxele locale reglementate prin prezența ordonanță fundațiile testamentare constituite potrivit legii, cu scopul de a întemeia, întreține, dezvoltă și ajută instituții de cultură națională, precum și de a susține acțiuni cu caracter umanitar, social și cultural. ... (2) Pot fi, de asemenea, scutite la cazare de la plata impozitelor și taxelorORDONANTA nr. 36 din 30 ianuarie 2002 - (*actualizată*) (**republicată**) privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148028_a_149357] 
- 
  
  poate fi cerută chiar de Ministerul public. Ministerul de Agricultură poate expropria bunul vândut sau dobîndit plătind vânzătorului prețul ce se va fixă prin justiție sau prețul vânzării dacă acesta este inferior justului preț. Dacă imobilul rural se dobîndește pe cale testamentara, dobanditorul este obligat să lichideze în termen de 6 luni dela deschiderea succesiunii, altmintrelea el va fi lichidat judecătorește. Administrarea bunului se va face prin justiție. Articolul 12 Prevederile art. 7 lit. h vor putea fi dezvoltate printr-un regulamentDECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954] 
- 
  
  condițiile prezenței ordonanțe sunt: ... a) bunurile mobile confiscate, devenite proprietate privată a statului în temeiul legii, al hotărârilor judecătorești sau al deciziilor organelor împuternicite să efectueze confiscarea; ... b) bunurile mobile și imobile care provin din succesiuni fără moștenitori legali sau testamentari; ... c) bunurile mobile părăsite, ai căror proprietari sunt neidentificați, predate pe bază de proces-verbal organelor de poliție, sau bunurile mobile descoperite de organele poliției de frontieră în zonele de competență, care nu au fost reclamate de proprietari timp de unORDONANTA nr. 128 din 29 august 1998 - (*actualizată*) pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144243_a_145572] 
- 
  
  urmare, toate bunurile reținute în vederea confiscării, potrivit diferitelor dispoziții legale, chiar dacă nu a intervenit încă o hotărîre judecătorească de condamnare a infractorului, vor fi valorificate imediat potrivit normelor de față; c) cele care provin din succesiunile fără moștenitori legali sau testamentari (vacante). ... Potrivit art. 5, alin. 2, din Legea nr. 6 din 1949 , pentru taxele și impozitele de timbru, astfel cum a fost modificat prin decretul nr. 88, publicat în Buletinul Oficial nr. 69 din 21 iunie 1951, astfel de bunuriDECIZIE nr. 6.491 din 8 octombrie 1951 pentru aplicarea decretului nr. 111/1951 , privind reglementarea situaţiei bunurilor de orice fel supuse confiscării, confiscate, fără moştenitori sau fără stăpân, precum şi a unor bunuri care nu mai folosesc instituţiilor bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132881_a_134210] 
- 
  
  imobilele dotale cu dreptul de a percepe veniturile, precum și imobilele parafernale care îi aparțineau în momentul căsătoriei și pe acelea pe care le-a dobândit în timpul căsătoriei, provenind din cauze juridice anterioare sau prin efectul unei donațiuni sau de succesiuni testamentare sau legitime. Articolul 791*** Femeia va relua asemenea imobile dobîndite de dinsa și în numele ei, cu banii provenind din înstrăinarea bunurilor care îi aparțineau în momentul căsătoriei, sau care i-au parvenit în urmă prin unul din modurile arătate înCODUL COMERCIAL Cu modificările până la 27 iunie 1997*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135811_a_137140] 
- 
  
  1) Dreptul la brevet, dreptul la acordarea brevetului și drepturile ce decurg din brevet pot fi transmise în tot sau în parte. ... (2) Transmiterea se poate face prin cesiune sau prin licență, exclusivă sau neexclusivă, sau prin succesiune legală ori testamentară. ... (3) Transmiterea produce efecte față de terți numai începând cu data publicării în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială a mențiunii transmiterii înregistrate la OSIM. ... Articolul 43 (1) La cererea oricărei persoane interesate Tribunalul București poate acorda o licență obligatorie la expirareaLEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (*republicată*) privind brevetele de invenţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144919_a_146248] 
- 
  
  aceste circumscripții, iar în caz contrar, la oricare din instanțele în circumscripțiile cărora se află imobilul . ... Articolul 14 În materie de moștenire sunt de competența instanței celui din urmă domiciliu al defunctului: 1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozițiilor testamentare; 2. cererile privitoare la moștenire, precum și cele privitoare la pretențiile pe care moștenitorii le-ar avea unul împotriva altuia; 3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia din moștenitori sau împotriva executorului testamentar. Articolul 15 Cererile în materie deCODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145352_a_146681] 
- 
  
  privitoare la validitatea sau executarea dispozițiilor testamentare; 2. cererile privitoare la moștenire, precum și cele privitoare la pretențiile pe care moștenitorii le-ar avea unul împotriva altuia; 3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia din moștenitori sau împotriva executorului testamentar. Articolul 15 Cererile în materie de societate, până la sfârșitul lichidării în fapt, sunt de competența instanței locului unde societatea își are sediul principal. Articolul 16 Cererile în materia reorganizării judiciare și a falimentului sunt de competența exclusivă a tribunalului înCODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145352_a_146681] 
- 
  
  situația respectivă. ... (2) În cazul impozitului pe clădiri și al impozitului pe teren scutirea se acordă numai pentru locuința situată la adresa de domiciliu a contribuabilului. ... Articolul 55 (1) Sunt scutite de impozitele și taxele locale reglementate prin prezența ordonanță fundațiile testamentare constituite potrivit legii, cu scopul de a întemeia, întreține, dezvoltă și ajută instituții de cultură națională, precum și de a susține acțiuni cu caracter umanitar, social și cultural. ... (2) Pot fi, de asemenea, scutite la cazare de la plata impozitelor și taxelorORDONANTA nr. 36 din 30 ianuarie 2002 - (*actualizată*) (**republicată**) privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144348_a_145677] 
- 
  
  imobilele dotale cu dreptul de a percepe veniturile, precum și imobilele parafernale care îi aparțineau în momentul căsătoriei și pe acelea pe care le-a dobândit în timpul căsătoriei, provenind din cauze juridice anterioare sau prin efectul unei donațiuni sau de succesiuni testamentare sau legitime. Articolul 791 Femeia va relua asemenea imobile dobîndite de dinsa și în numele ei, cu banii provenind din înstrăinarea bunurilor care îi aparțineau în momentul căsătoriei, sau care i-au parvenit în urmă prin unul din modurile arătate înCODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445] 
- 
  
  financiară centrala va declara bunurile prevăzute la art. 1 alin. (1) la Direcția generală a finanțelor publice a municipiului București. Articolul 5 (1) Bunurile intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, care provin din succesiuni fără moștenitori legali sau testamentari și/sau din donații, pe raza municipiului București vor fi valorificate de către Direcția generală a finanțelor publice a municipiului București. ... (2) Bunurile intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, care provin din succesiuni fără moștenitori legali sau testamentari șiORDIN nr. 1.389 din 21 octombrie 2002 privind declararea bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145313_a_146642] 
- 
  
  sau testamentari și/sau din donații, pe raza municipiului București vor fi valorificate de către Direcția generală a finanțelor publice a municipiului București. ... (2) Bunurile intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, care provin din succesiuni fără moștenitori legali sau testamentari și/sau din donații, se valorifica de către direcțiile generale ale finanțelor publice județene pe raza cărora se afla imobilul. Articolul 6 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul finanțelor publice, Mihai Nicolae Tanasescu BucureștiORDIN nr. 1.389 din 21 octombrie 2002 privind declararea bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145313_a_146642]