814 matches
-
și cealaltă notă, care răspunde chemării. [...] Urna. Și în privința asta, mă deosebesc de Tine. Este superb felul în care vezi tu lucrurile; ai dreptate, ai vrut să-mi alini suferința, ai vrut să pui balsam pe rana mea de burgheză ticăloasă, încremenită încă în vechile prejudecăți, în pofida a tot... Dar eu m-am gândit că destinul neiertător continuă și după moarte, că omul acesta, care aprecia onorurile ce i se datorau, care era sensibil la ele, care a suferit pentru cele
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
o explicație : „Apucăturile lor mai bune vin de la curățenia naturii și de la viața Îndelungată În mijlocul sătenilor noștri”. Limbajul de mai sus nu se deosebește esențial de cel al lui Vasile Alecsandri când descrie Iașii În 1844 : „o casă mică și ticăloasă, unde zărești printre geamurile sparte vro duzină de jidovi grămădiți unii peste alții și lucrând Într-o atmosferă puturoasă”, „crâșme proaste ținute de jidovi stremțeroși”, „o crâșmă scârnăvă” cu „rachiu strâcat”, „un locaș mârșav, ce-ți insuflă dezgust și În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
măcelărie și anume (...)”. Înainte de a-i nominaliza pe proprietarii animalelor, trebuie spus că județul Cahul, Împreună cu Bolgradul și Ismailul au fost rupte Împreună cu toată Basarabia la 16/28 mai 1812 În urma Păcii de la București, semnată de două imperii extrem de ticăloase și de periculoase pentru noi românii: cel rus și cel otoman. Totuși, În urma pierderii războiului Crimeii de către pravoslavnicii cotropitori de la Răsărit (1853-1856), puterile europene au hotărât să taie accesul la Dunăre al acestora retrocedând Moldovei cele trei județe de mai
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
După parcurgerea materialului arhivistic se va putea remarca abandonarea numelor „marilor eroi ai clasei muncitoare”, de fapt niște nulități agresive și, uneori, trădătoare de țară și neam, acoperite de-a pururi de blestemele și dezavuările unui popor greu Încercat de ticăloasa sabie roșie comunistă. x. Rotire de 180 de grade Pe 5 iunie 1964, Împuternicitul (cenzorul) de la Bârlad al Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor (numele nevinovat sub care se ascundea crunta „corectură” ideologică de partid a diverselor texte și emisiuni
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din text, Costache a inserat și motivația: „Nu este just a se arăta că unii salariați Î-și (sic! Gramatica mă-si!, n.n.) fac lucruri cu mult peste strictul necesar”. Acesta este un alt exemplu clar de imbecilitate, specific acelei ticăloase ere. a.g. Nu lucrezi În contul viitor ci În contul socialismului, tovarășe! La Începutul lunii decembrie a anului 1964, cenzorul a trimis la București, cu cea mai mare urgență, o „Notă de sesizare” datorită unui articol apărut În același
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Macias); 7. Le grand pardon sau Les enfants d’Abraham (Enrico Macias)”. Câteva comentarii se impun de la sine. Ultimele două aveau tentă clară religioasă ori, atât nea Nicu Ceau cât și lingușitorii de lângă el nu recunoșteau decât sfânta treime a ticăloasei lor congregații: Marx, Engels și Lenin nicidecum pe cea a Întregii creștinătăți: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Probabil, textul cântecului macaronarului Celentano li s-a părut prea frivol că cum vine asta, auzi, tu: „Cine nu muncește, nu face dragoste
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
s-au controlat și avizat emisiunile stației de radioficare”. c.Î. Mitrule, ai ruginit, taică! Take Ionescu n-a existat!! Absurditățile cenzorilor abundau Într-un iureș politic de nestăvilit. Poporul cititor, nu avea voie să-și cunoască propria istorie, deoarece ticălosul partid comunist trecuse la o falsificare generală a trecutului, nerecunoscându-și decât proprii „eroi” de teapa Olgăi Bancic, Doncăi Sima sau a inșilor Filimon Sârbu, Vasile Roaită, Ștefan Gheorghiu, ș.a., niște otrepe perfect adaptate politicii staliniste. Articolul pe care se
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
I. Cataramă, ultimul ajuns În pușcăriile comuniste la sfârșitul anilor ’50 ai secolului trecut pentru niște delicte politice imaginare sau atât de insignifiante Încât, analizate astăzi cu calm și cap limpede, oricine Își poate da seama de caracterul mârșav și ticălos al acuzațiilor aduse. c.l. Ce-a pățit V.I. Cataramă Regretatul luptător anti-comunist vasluian Constantin Iulian (el Însuși condamnat cândva la ani grei de temniță și lagăr) a cercetat documentele de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) găsind numeroase
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
versificații Îndrăznețe va fi scăpat numai cu o săpuneală zdravănă din partea organului, atunci Înseamnă că a avut noroc cu carul dar tare mă tem că setea lui (ei) de pământ a ajuns și la urechile securiștilor, adevărați corbi hoitari ai ticălosului regim de atunci. d.j. Meniuri de restaurant la cenzură, ce credeai tu!! Într-adevăr, munca cenzorilor era răsfirată pe mai multe fronturi, netrebuind să scape atenției lor nici măcar un banal meniu de cârciumă, ce-i drept, cu remiză 10
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
monstruoase Între slujitorii cuvântului scris, numai că ele nu puteau ajunge În mediul public datorită vigilenței cenzorilor care nu permiteau sub nicio formă vreo abatere de la celebra morală socialistă cu care ne Împuiaseră capul În acele vremuri de mari și ticăloase minciuni propagandistice. Un angajat al DGPT, controlând șpaltul publicației „Săptămîna” (poate cea mai populară apariție din epocă) a găsit un comentariu scris, cel mai probabil, de redactorul șef de atunci, Eugen Barbu, o limbă extrem de ascuțită În spațiul presei comuniste
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și până la tov. director general. În acest context, cenzorul Petru (Petrache pentru amici) Necula remarcase vădit bucuros și rubrica „Stop risipei de energie, de timp, materiale, sub orice formă s-ar manifesta”. Nici nu este nevoie să mai amintim de ticăloasa imixtiune a partidului unic În tot ceea ce se scria În țară dar o confirmare oficială nu strică: „Considerăm că materialele despre etica și echitatea socialistă publicate În această perioadă, prin ponderea, diversitatea, acuitatea și ținuta publicistică au corespuns În bună
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Biroul I.D. (...)”. Totuși, temându-se că Sofianu ar fi putut dărâma mișelescul regim ceaușist și din spatele gratiilor, propunea ca „Elementul să fie semnalat la organul de contrainformații din penitenciar pentru a se continua lucrarea sa pe timpul detenției”. Pedeapsa primită În urma ticăloaselor Înscenări securistice a fost de 1,6 ani, pedeapsă pe care a executat-o integral la Penitenciarul Iași. r. „Colegul” de celulă al părintelui Așa cum se obișnuiește chiar și acum, Gheorghe Sofianu a fost nevoit să treacă prin multiple anchete
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ci cu delicatețe, nu Îi tratează cu răceala științifică de laborator, ci cald, plin de compasiune. Îi vede și Îi Înțelege așa cum sunt, fără să-i acuze. În scrisori, Cehov insistă mereu că personajele lui nu sunt nici eroi, nici ticăloși, și ne dă astfel o sugestie extrem de prețioasă. Prima oară când am montat la Tokyo Pescărușul, cu actori japonezi, nu mi-a fost ușor să urmez această notă a lui Cehov, În special În ce privește rolul Arkadinei. Tot ce vedeam În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
se părea de neiertat, ca și Natașa din Trei Surori sau Serebreacov din Vania, ori Iașa din Livada. Față de asemenea tipuri umane nu găseam nici un fel de milă creștinească. Îmi sunau mereu În ureche cuvintele lui Cehov: „nici eroi, nici ticăloși“, dar mi-a luat ceva timp ca să ajung să le și Înțeleg... Splendidul Teatru Nissei din centrul orașului, construit În formă de scoică, strălucind alb-albastru, se potrivea minunat cu atmosfera piesei, al cărei simbol central era lacul ce acoperea toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
profesională fiindcă nu era capabil să țină piept economiei propriei gospodării; dar de câte ori ieșea la iveală câte un caz complicat de tâlhărie, diverse scrupule sau Îndoieli juridice Îl opreau să ia vreo măsură. Când bunul simț cerea concedierea vreunui servitor ticălos, aproape matematic se Îmbolnăvea grav micuțul fiu al omului respectiv și preocuparea de a-i aduce cei mai buni medici de la oraș anula orice alte considerațiuni. Deci - una peste alta - tata prefera să lase toată situația gospodăriei Într-o stare
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
vezi pe Ștefan Voievod, pribeag, zgrepțănând la ușile străluciților crai, cerșind umil un culcuș și-un codru de pâine udat cu lacrimi?! Îl vezi pe Ștefan Voievod în surghiun, oploșit la căldurică, putrezind, plângându-și de milă, blestemându-și vitregia ticăloasei sale sorți?! Un trăsnet despică cerul și-apoi tunetul bubuie pierzându-se printre nouri. Doamne, șoptește Daniil înfiorat... Sau îl vezi pe Ștefan Voievod "Sabia lui Hristos", "Izbăvitorul Creștinătății!" continuă Ștefan înfierbântat, ironic, hohotind sarcastic, îl vezi în patru labe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
M-am închinat amândurora, să nu fie vreo pricină de gâlceavă. "Divide et impera", îl ghicește Țamblac. Ștefan mărturisește: Ei se păzesc unul pe celălalt, iar eu, la mijloc, domnesc neatârnat. Când am fost la Buda, am auzit niște vorbe ticăloase, se codește Stanciu. M-a costat ceva, dar am aflat tărășenia... Vorbește! Ne-au furat "Podul"! răbufnește Duma cu obidă. Ni l-au furat! Ce vorbă-i aiasta, vere?! se zbârlește Ștefan. Cum să ni-l fure, ditai podul!? Iaca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
era de bine. O fi un semn ceresc de bine... Măria ta șuguiește, dar astrele... Stelele sunt reci și îndepărtate, ce le pasă lor de bucuriile și de necazurile oamenilor? Nu-s cetitor în stele să deslușesc tainele destinului potrivnic. Ticăloase vremuri petrecem prin veacul aista, oftează Vlaicu. Când nu e război, e molimă, când sunt amândouă, e și foamete. Cătăm și noi un port, fie și cu catartele rupte, oftează și Ștefan. Noroc că cel ce ține cârma o ține
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
e un război pentru pace, pentru pacea noastră, pentru pacea Europei. De s-ar uni mai micile și mai marile Puteri ale Europei, teroarea otomană ar fi o amintire urâtă a istorie. Chinuită țară... Clipă de tihnă n-am avut... Ticăloase vremi petrecem prin veacul aista, oftează Țamblac. Nu ni le-am ales noi, spune Ștefan. Ne-au fost date de Dumnezeu. Ce să facem? Să ne mutăm în altă țară? Bună-rea, a noastră e și trebuie s-o apărăm! Cătăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lăsa dus la spital, de unde nu mi se va mai da drumul: hemoragie internă, melenă. Situația Doinei: între moartea fratelui, internarea cu forța a soțului (cu perspectiva de a fi operat), doi nepoți orfani acum de ambii părinți, o cumnată ticăloasă și o înmormântare la țară, cu rubedenii care uneltesc și altele care o îndeamnă „să nu se lase”, toate urmărind-o să vadă cum se descurcă, dacă se achită satisfăcător de îndatoririle ce-i revin ca soră... Deocamdată însă suntem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
țării.... Nu, deci chestiunea demnității trebuie să ne preocupe, și eu nu Înțeleg rezistența decât atunci când cererile Europei ar fi atât de teribile, Încât nu am avea altă alternativă decât de a alege Între o moarte demnă și o moarte ticăloasă. Ei bine, această alternativă eu nu o văd și resping sinuciderea la care ne Îmbie Domnul Blarenberg”. Carp l-a combătut și pe D. Conta, care respingea aplicarea Tratatului de la Berlin deoarece „nu vrea să deschidă ușile nici cele mari
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
atât de înalt. La o analiză sumară observăm că judecățile etice despre politica românească tind să oscileze de prea multe ori între: amoralism machiavelic (politica este doar despre putere și interese, morala este o problemă privată), purism (politicienii sunt absolut ticăloși, politica este o cloacă murdară), absolutism (politica și politicienii ori sunt foarte buni, ori foarte răi, tertium non datur), maniheism de grup (ai noștri sunt buni și onești, ai lor sunt răi și ticăloși), transfer religios (cutare este bun creștin
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
problemă privată), purism (politicienii sunt absolut ticăloși, politica este o cloacă murdară), absolutism (politica și politicienii ori sunt foarte buni, ori foarte răi, tertium non datur), maniheism de grup (ai noștri sunt buni și onești, ai lor sunt răi și ticăloși), transfer religios (cutare este bun creștin și milos, eventual „vizitat” de Duhul Sfânt”, deci bun politician), transfer excesiv din morala pentru viața privată (politicienii trebuie să trateze părintește cetățenii, să aibă grijă de ei, să îi sprijine, să îi îndrume
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
peste clipele rele și să lungească pe cele bune, versul bate imposibil ca o limbă de pendul: Tu! care vreme ne spui că trece, Ne-aduci aminte, des, moartea rece, Vino acuma, ia-nvățătură, Schimbă nedreaptă a ta măsură! Știi ticălosul om ce puține Poate să aibă ceasuri de bine. Când iar asupra-i răul se scoală, Când stăpânește război sau boală, Vezi sărăcie, necaz, durere, Când vezi primejdia în putere; Atunci fă anul d-un sfert să fie, Ș-ăl
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cher oncle, n-am vreme acu, că prezentez omajurile mele sexului frumos..." " - Apoi, să-ți spun, mon cher oncle? Când au trăit cineva într-un târg civilizat ca Sadagura și când este silit în urmă a veni într-o țară ticăloasă ca a noastră, contrastul..." etc. Iată și Gahița Rosmarinovici: "Iorgu . ...Ah ! nici o băutură nu poate vindeca patimile sufletești și intelectuale. Gahița (oftînd): Te înțăleg! Iorgu (apropiindu-se de ea și luînd-o de mînă): Mă înțelegi?... A! Slavă Domnului că am
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]