984 matches
-
au devenit liberi, au cuvântul lor de spus și de proclamat, nu se mai lasă dirijați. Înainte, ei reprezentau partea de energie și inițiativă a societății, dar acțiunea tinerilor avea eficacitate limitată. Era mereu ținută sub supraveghere, ceea ce înseamnă că tinerimea asculta mereu de o autoritate, avea de dat socoteală de ce face. De cincizeci de ani încoace, zăgazul s-a rupt și, în mod neașteptat, tinerii au apărut pe scena publică ca să-și facă de cap, din ce în ce mai mult; și din pricina faptului
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
Hainele turcești erau purtate de boierime și de slugile ei, arnăuți, pe când țăranii și-au păstrat portul strămoșesc, tot așa ca și cea mai mare parte a femeilor, însă cocoanele din înalta aristocrație purtau mai toate rochie după moda franceză. Tinerimea, firește, își schimba mai ușor portul decât oamenii mai în vârstă cari, obișnuiți cu hainele turcești, se lăsau numai cu încetul de ele, luând în locul turbanului o șapcă asemănătoare șepcii ofițerilor ruși, în loc de nădragii largi turcești, pantaloni și în locul papucilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
biserici iar din veniturile obținute ajuta elevii săraci. Activitatea lui Bobancu a fost amplă. Ținea conferințe pe teme de istorie sau georgrafie în amfiteatrul Gimnaziului real “Tudor Vladimirescu”, făcea ziaristică, fiind membru în comitetul redacțional al revistei pentru tineret “Amicul tinerimii”, era colaborator la ziarul “Secara”, organ al PNȚ Gorj al cărui director devine în 1920 dar și colaborator al revistei “Șezătoarea săteanului” editată de învățătorul gorjean Gheorghe Dumitrescu Bumbesti. Cu ocazia intrării țării în război Bobancu s-a oferit ca
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
scriu”(Gânduri albe, p. 535). 1919. Apare la Bârlad revista Florile dalbe (19 numere între 1 ianuarie și 15 decembrie) sub conducerea unui comitet alcătuit din G. Tutoveanu, V. Voiculescu, Tudor Pamfile, M. Lungeanu. Colaborează la Revista copiilor și a tinerimii, Luceafărul, Neamul Românesc, Dacia, România, Duminica poporului, Flacăra, Însemnări literare, Ilustrația neamului nostru, Lumina etc. 1920 - Premiul de poezie al Academiei Române pentru volumul Din Țara Zimbrului și alte poezii. - Membru al Societății Scriitorilor Români. - Apare volumul Pârgă, Editura Cartea Românească
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Bucovinei, Ținutul Herța, Ardealul și Insula Șerpilor”. Problemele sociale au constituit deopotrivă cu cele naționale, preocupări Încă din timpul anilor de studenție. Când În 1936 elemente antinaționale insistau pentru desființarea Facultății de Teologie din Chișinău, tânărul preot publică În ”Tribuna tinerimii”(1936ă un protest vehement susținând: ”Facultatea de Teologie a existat 10 ani de zile. În ciuda tuturor vicisitudinilor v-a exista și de acum Înainte chiar dacă nu este pe placul tuturor”. Tânărul tribun felicită tineretul național creștin rugându-l să răspândescă
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
zile. În ciuda tuturor vicisitudinilor v-a exista și de acum Înainte chiar dacă nu este pe placul tuturor”. Tânărul tribun felicită tineretul național creștin rugându-l să răspândescă și de acum Înainte, cu mai mult suflet, cultura creștină și națională (”Tribuna tinerimii” 1936ă. În almanahul ziarelor Basarabia și Bucovina este relatată tragedia orașelor și satelor aflate sub ocupația Sovietică În perioada 1942-1943. A avut loc o mare tragedie care trebuie amintită generațiilor ce sau succedat de la ocupație ca pericolul dictaturilor să nu
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
cu prilejul sărbătorii Intrării Maicii Domnului În Biserică, hramul Școlii Eparhiale de Fete. Au fost numeroase programele corale conduse de pr. Al. Cristea și organizate de ”Straja Țării”, ”Ateneul de la Nistru”, ”Astra”, ”Universitatea Populară”, ”Fundațiile Regale”, ” Uniunea Clericilor din Basarabia”, ”Tinerimea Română”, ”Radio București”, ”Chișinău” etc. (M.V. Ișaievă Despre data și prilejul când s-a născut pentru prima dată melodia ”Limba noastră” sunt mai multe ipoteze. Poate Al. Cristea să fi participat În mai 1917 la congresul Învățătorilor din Basarabia unde
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
la deschiderea cursurilor pentru Învățători la care a fost prezent poetul sau a auzit rostindu-se poezia cu prilejul unei aniversări a poetului Al. Mateevici, S. Murafa, A. Hodorogea. Versurile și melodia au fost răspândite În Întreaga țară la jubileele ”Tinerimii Române” la a 50-a aniversare a nașterii lui Al. Mateevici - martie 1938. Imnul Limba noastră a răsunat mai frecvent după 27 noiembrie 1942 dată când presa din toate provinciile românești evoca opera și personalitatea marelui muzician trecut la cele
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
veșnice. Cu timpul, cu prilejul manifestărilor culturale au apărut noi melodii pe versurile lui Al. Mateevici dar nici una nu s-a apropiat de performanța artistică a compozitorului Al. Cristea. În anul 1938, la jubileul de 60 de ani al Societății ”Tinerimea Română” prestigioasă sărbătorire ce a mobilizat toate școlile din țară, transformând Bucureștiul Într-un imens oraș al tinerilor din multe localități din România dar și cu școlari reprezentând comunitățile românești de peste hotare. Rostul acestei imense reuniuni a școlarilor a fost
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
toate școlile din țară, transformând Bucureștiul Într-un imens oraș al tinerilor din multe localități din România dar și cu școlari reprezentând comunitățile românești de peste hotare. Rostul acestei imense reuniuni a școlarilor a fost afirmarea În plan național a jubileului ”Tinerimea Română”. De la Chișinău a fost prezent ”buchetul muzical” al Școlii Eparhiale și a Seminarului teologic dirijat de părintele Al. Cristea. Cunoscut astfel În Întreaga țară, corul dirijat de păr. Al. Cristea a fost invitat de oficialități și școli din multe
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
și foarte modestulă Al. Cristea, corul școlii noastre culege aplauze ăncă din anii 1933-1934.” Elena Ciornea - absolventă a Școlii Eparhiale Secția Normală, promoția 1940. În 1938 a avut loc un mare eveniment - Împlinirea a 60 de ani de la Înființarea Societății ”Tinerimea Română”. Am avut fericirea să participăm și noi, școlile de elită din Basarabia... aveam de susținut două probe: concursul ”Tinerimii Române” și programul la radio București... Seara a avut lor ”Balul tinerimii” cu participarea tuturor formațiunilor și premianților... Părintele Cristea
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Secția Normală, promoția 1940. În 1938 a avut loc un mare eveniment - Împlinirea a 60 de ani de la Înființarea Societății ”Tinerimea Română”. Am avut fericirea să participăm și noi, școlile de elită din Basarabia... aveam de susținut două probe: concursul ”Tinerimii Române” și programul la radio București... Seara a avut lor ”Balul tinerimii” cu participarea tuturor formațiunilor și premianților... Părintele Cristea a dirijat fericit, iar noi totți eram transfigurați. Asta Însemna că luasem premiul excepțional, onorific... Au evoluat celelalte coruri... Festivitatea
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Împlinirea a 60 de ani de la Înființarea Societății ”Tinerimea Română”. Am avut fericirea să participăm și noi, școlile de elită din Basarabia... aveam de susținut două probe: concursul ”Tinerimii Române” și programul la radio București... Seara a avut lor ”Balul tinerimii” cu participarea tuturor formațiunilor și premianților... Părintele Cristea a dirijat fericit, iar noi totți eram transfigurați. Asta Însemna că luasem premiul excepțional, onorific... Au evoluat celelalte coruri... Festivitatea s-a terminat cu ”Hora Unirii” la care s-au prins toți
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Întreaga familie formată din 6 persoane cânta la câte un instrument muzical constituind o orchestră. A făcut parte din corul soborului din Chișinău având ca dirijor pe renumitul compozitor și dirijor preotul Mihail Berezovschi. A participat la festivalurile organizate În cadrul ”Tinerimea Română” iar la festivalul din 1926 care a avut loc la București formațiunea corală din care făcea parte, număra 130 coriști. La București, corul a cântat În aer liber În Grădina Cișmigiu. După festivalul de la București, Întorcându-se cu trenul
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
interviu al unui membru al familie este atât de actual: ”Să nu uitați că Alexandru Cristea a iubit Basarabia și muzica românească.” Decorat prin Decret Regal, obține premii la diferite manifestări culturale. La jubileul de 60 de ani ai Societății ”Tinerimea Română” i se acordă premiul excepțional și felicitări din partea Min. Culturii. Ultimul concert a avut loc În ziua hramului Școlii Eparhiale În noiembrie 1942 și În aceeași lună se sfârșește din viață În vârstă de 52 de ani neîmpliniți. La
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
bucura de un statut social practic intangibil. Iată, descris de același autor, în aceeași lucrare, un eveniment petrecut într-un sat din Banat, la sfârșitul secolului al XVIII-lea : „D. Ioann Petrovici, protopresviterul Hasiașului, la anul 1794, fiind eu învățătoriu tinerimii în Belinți, îndată după ce au înțeles că au venit aci, în sat, vrăjitoarea de la Drăgoești, au poruncit de au prins-o și luând de la dânsa făina, cucuruzul, lingurile, cocoșii, blidele, pânza și alte toate carele căpătase vrăjitoarea cu minciunile și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
acestui domn Brătianu pe care îl vedeți acum alături de mine, și care, sub articolele sale punea în totdeauna „va urma“, însă urmarea nu o dedea niciodată. Bineînțeles au fost mari hohote de râs în sală. Sfârșind, Rosetti s-a adresat tinerimii, spunându i: — Să nu credeți că noi am făcut tot ce erea de făcut. Dacă noi am cucerit libertățile de care ne bucurăm astăzi, celor viitori le revine ca să păstreze. Și, de multe ori, e mai greu să păstrezi decât
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
semnată de sute de studenți. Apoi studențimea a redactat următoarea adresă către studenții români din Cluj: „Fraților noștri, Studenți români din Cluj. Știrea lașului atentat îndreptat împotriva voastră de către sugrumătorii neamului românesc a umplut de amărăciune și de indignare inima tinerimii universitare din București. Dar să nu vă coprindă deznădejdea, căci loviturile dușmanilor voștri nu vor avea alt rezultat decât să grăbească ziua când vom trece munții spre a lupta alături de voi spre a sfărâma jugul ce vă apasă, după cum voi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
astăzi. Mai întâi nu exista curentul ideilor socialiste. Câțiva rari studenți cari începeau să guste din cititul filozofiei materialiste, câțiva studenți cari citeau pe Lamennais, ori pe Michelet, Edgar Quinet, Rousseau sau Voltaire. Mai târziu Büchner, Auguste Comte și Darwin. Tinerimea, când se ocupa de altceva decât de studiu și de petreceri, când făcea politică și discuta idei, era împărțită în două tabere: unii susțineau pe liberali, cari erau la putere și reprezentau, încă, ideile democrat înaintate, alții apărând pe conservatorii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
contra profesorului dr. Romniceanu, prezentat Consiliului profesoral universitar. Ca cuvânt înainte citim: „Țara întreagă a fost alarmată de o mișcare a Studenților Universitari și toți se întreabă care e cauza, care e scopul ce urmărește această din urmă mișcare a tinerimii. Multe ziare [precum] și cei chemați a lumina opinia publică n-au făcut decât a denatura cu totul adevărul prin insinuări răuvoitoare. Publicarea acestui memoriu devine, dar, imperioasă. În el va vedea oricine că cauza mișcării noastre e numai profesorul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
adevărat țara. Întregul montaj poate fi considerat un circ al iubirii de patrie. În prefață, autorul explică emfatic cum anume și-a construit cartea: „Carador - personajul principal - intră în «istorie» ca rănit al Revoluției, ca simbol (student - soldat) al unei tinerimi care caută ceva altfel, altcum... Își pierde memoria [...], i se dezvoltă lumea dinafara simțurilor pământești, lumea străbună: din subconștient, ancestral, genă, matrice etc.“ Având această justificare teoretică, Ioan Crăciun Petrișan își trimite personajul în diferite epoci, evocate fantasmagoric. Un loc
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
se va ajunge la trăgaci! Vom trăi și vom vedea! Dar sunt convins că ceea ce a determinat pana de curent a fost invitația de a vizita America pentru documentare la fața locului precum și intenția de a prezenta filmul despre viața tinerimii americane, având același scop ilustrativ. Fii atent, Serghei Ivanovici! Să nu-mi spui dumneata mie Grigoriy Kuzmici dacă în maximum două-trei luni ambasadorul ista nu va fi obligat să părăsească Soiuzul ca persoana non grata! Că brunetul știe cam multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și disciplină a Școlii Normale (li se cerea normaliștilor și o adeverință de bună purtare pe durata vacanței); primul 10 la teza de istorie despre medo-perși (cea mai bună teză este a lui Mânăstirică Alex!); succesul de la concursul organizat de «Tinerimea Română» de la București; în fine, examenul de capacitate în 1937: la 21 de ani învățător! Armata-Frontul: Instrucția o primește cu aceeași seriozitate și același simț al disciplinei de totdeauna, dar neacceptând să fie atins în demnitatea de om. Desprindem, ca
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
la elogiile primite. În „Facla” lui George Banu se tipărește un număr omagial cu articolul „Caragiale orator”, multiplicat și de alte publicații. Vlahuță scrie „Momente inedite din viața lui Caragiale” și de la palat primește urări de la regina Elisabeta. La Budapesta, tinerimea universitară îl sărbătorește cu o imensă însuflețire, în timp ce la Berlin, pe adresa sărbătoritului sosesc nenumărate telegrame de la personalitățile de primă mărime. În această situație, Caragiale conchide: „Așadar, față de atâtea manifestări de dragoste să mai zic că munca mea n-a
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
cum să le spun eu... pli-ne de mă-gă-rii! ― Da, don' profesor! făcui eu, pocăit. ― Și acum, să ne vedem de oră... Mda! Să poftească la lecție: Ionescu Vasile, Manolescu Constantin, Niculescu Gheorghe, și, ă, și... Popescu-Băjenaru Grigore! CAPITOLUL V LA "TINERIMEA ROMÎNĂ" În clasa a II-a, la Limba română, l-am avut profesor pe Toma Dicescu, un dascăl tare bun, de modă veche. Era bătrân, în ultimul său an de învățămînt, pentru că în anul următor a ieșit la pensie. Mărunt
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]