982 matches
-
departe la școală și i-a spus să mă ducă la timpul potrivit la examenul de admitere de la Școala Normală. Unchiul i-a făcut teoria, că ar fi păcat să nu dau acest examen, că dacă am fost premiat la „Tinerimea Română” înseamnă că aș putea reuși. Ca argument decisiv, unchiul i-a atras atenția asupra rușinii care l-ar acoperi, de către cei care știu că am fost premiat, și că el, tata, a refuzat să mă ducă la învățământ mai
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
abia dacă se ridica la cunoștințele clasei I-a. Cu stăruința unchiului Dumitru, din septembrie până în aprilie anul următor am ajuns la nivelul elevilor din clasa a IV-a. În primăvara anului 1935, unchiul a dus la concursul regional al „tinerimii române” trei elevi din clasa a IV-a, unul dintre ei fiind eu. Concursul a avut loc la Galați. A fost un dar de la Dumnezeu. Compunerea care ni s-a cerut, pe care am scris-o cu o concentrare extraordinară
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
la reuniunile consacrate idealului național, a drepturilor românilor din zonele românești tradiționale. Pr. Vasile Țepordei și Pr. Sergiu Roșca Îi leagă profesiunea, preocupările și atitudinile comune Începând din 1930 și până În anii senectuții. Au colaborat la aceleași reviste - Raza, Tribuna Tinerimii, Basarabia, au cunoscut Împreună ani mulți de temniță. Ei sunt nedespărțiți la oficierea slujbelor religioase și iau parte la toate reuniunile consacrate Basarabiei. Lor trebuie să le fie alăturată figura poetului Sergiu Matei Nicu, de asemenea teolog, colaborator al acelorași
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
turcilor sub conducerea aromânilor Bucovală, Panu, Valaoși, Giuvara, Bellu. Susținuți de turci, albanezii musulmani au constrâns pe aromâni și slavii creștini să se refugieze În alte regiuni balcanice. Înainte de cel de al doilea război mondial, În anul 1938 la Congresul Tinerimii Române organizat la București au participat și tineri aromâni din Kosovo; astăzi regiunea este aproape În totalitate locuită de albanezi și o mică minoritate sârbă. Încă la mijlocul primului mileniu grupuri de aromâni din nordul Greciei și din Albania au emigrat
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
importanți oameni la modă, oameni cu capul ras, cu trei cefe suprapuse (una prin transplantarea frunții în occiput), bătăuși de vază, VIP-uri de "box total", vedete de seară la televiziuni. Cum să-l suporte pe Grivei acești aristocrați ai tinerimii contemporane, ași ai unor baruri celebre, când ei au chef să lovească în Grivei, să-l sperie, să-l ucidă rafinat, cum cere moda deprinsă la ședințe de lupte importate din Orient? Grivei ar avea o unică șansă: să-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
promovat ca parohie la 16 iulie 1947. Don Albano a fost primul paroh. După moartea sa, petrecută pe 2 septembrie 1948, a urmat un alt preot zelos și exuberant, don Egidio Zardini. Operele parohiale, corul și centrul sportiv atrăgeau toată tinerimea locului. Parohia a devenit centrul unic de propulsare a comunității. Dar, spre întristarea enoriașilor și, poate cu un pic de nostalgie din partea multor religioși Slujitori Săraci, Congregația a restituit parohia diecezei la 18 septembrie 1970. Nu a fost o părăsire
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
viitoarea prințesă Bibescu. Era un mare noroc să lucrezi sub comanda unui șef de această calitate și atît de binevoitor. Începuturile mele în carieră nu cereau activitate de cancelarie înrobitoare: relațiile franco-române erau cordiale, deși fuseserăm înglobați în Tripla Alianță, tinerimea română, de generații venea să se instruiască în școlile franceze și se stabiliseră puternice legături de prietenie și camaraderie, menținîndu-se un contact cordial de o parte și de alta, (pînă la afacerea Dreyfus St. Cyr și Ecole de Guerre primeau
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
la relațiile de viață impuse de societatea modernă. "Omul și femeia de azi - spune G. Călinescu în România literară (1932) - trăiesc în orașul concret cu baruri, teatre, cinematografe și cafenele, cu case de mode și bazinuri de înot ă...î; tinerimea își concretizează sentimentalitatea nu în Romeo și Julieta ci în Ramon Novarro și Greta Garbo." Romancierul trebuie, în consecință, să îmbrace smokingul și costumul de baie, să frecventeze ringul și barul etc. Cartea nunții e, după opinia autorului, "un roman
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ce e mai interesant este de a constata că eminescianul Vlahuță nu-i decât un detractor deghizat al operei lui Eminescu. Toți cei umbriți de gloria poetului Luceafărului primiră cu satisfacție observația că opera aceluia era o modă periculoasă pentru tinerime, putând duce la sinucidere (concluzie sofistică pe nimic întemeiată): Când am înțeles c-aceasta e o modă care soarbe Seva tinereții noastre, am zis gândurilor oarbe, Ce-și roteau peste morminte zborul lor de lilieci, Să s-abată lăsând morții
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
patruzecioptistul Alecsandri, pe bonjuristul, pe duelgiul Alecsandri, iar în Gahița ridiculizează pe femeia de la 1840 accesibilă civilizației. Iar în accepția "Sadagura" ridiculizează străinătatea, obiceiul de a trimite pe fii în străinătate. Dar, iată ce zice tot el: " Negreșit ea ă tinerimea î ar fi rămas pierdută în hăugașul trecutului, dacă unii din părinții noștri nu ar fi avut ideea de a-și trimite copiii la universitățile din Francia și Germania" 2, și, în articolul despre Bălcescu: "Tinerimea Moldovei, întoarsă de la universitățile
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
el: " Negreșit ea ă tinerimea î ar fi rămas pierdută în hăugașul trecutului, dacă unii din părinții noștri nu ar fi avut ideea de a-și trimite copiii la universitățile din Francia și Germania" 2, și, în articolul despre Bălcescu: "Tinerimea Moldovei, întoarsă de la universitățile Germaniei și Franciei, adusese cu dânsa în societate o comoară prețioasă de idei nouă și de simțiri patriotice"...3 (Să se observe ceea ce am mai spus că: "străinismul" a creat patriotismul.) Dar ceea ce e mai curios
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a "roșilor" lui Eminescu), se întîlnesc perfect cu dânsul. Ca și Eminescu - și ca și junimiștii -, socialiștii susțin că formele "burgheze" au fost introduse fără să fie necesitate de condițiile sociale ale țării: "Istoria va învinui cu drept cuvânt pe tinerimea de la 1848 cum că a copiat fără critică instituțiile burgheze, atunci când aceste instituții arătaseră ce frumuseți cu-prind"1. Prin această critică, socialiștii înțelegeau alegerea ace-lor lucruri care ar fi fost favorabile... țărănimii și meseri 1 "Revista socială", p. 396
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
propriilor lor dureri. Desigur că poezia lui Eminescu e condiționată și de alți factori; dar factorul social e, fără îndoială, tristețea produsă de ruina claselor "pozitive", și această tristețe, care n-a găsit răsunet în patruzecioptiști, a găsit răsunet în tinerimea îndurerată de mizeriile claselor vechi, care a îmbrățișat "socialismul"2. Din acestea se va înțelege apoi și alt fapt: acela că Eminescu a fost considerat, acum vreo treizeci de ani, de către speța lui Cuconu Leonida și Farfuride, ca un socialist
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lui - nemulțumirea, atacul la formele sociale, revolta ce respiră poezia sa erau de ajuns pentru ca Eminescu să fie calificat, de către vulgul care știa ceva despre dânsul, ca socialist!3 * Așadar, în critica societății, Eminescu și socialiștii seamănă perfect. Și dacă tinerimea a fost atrasă de acești 1 "Curentul eminescian", în vol. Scriitori și curente. 2 Am vorbit mai sus, în treacăt, de factorul pur psihic. 3 Vezi Culegere..., p. 127 ăFanarioții și clasele diriginte, "Timpul", 1881, 3 sept.î, unde, spre
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
li se părea lor că trebuie să se fi vorbit într-o epocă mai veche. Dar, zice Odobescu, noi scriem pentru cei de azi, și nu pentru cei din trecut. Iar ideea că acel dicționar ar putea să pătrundă în tinerime și că limba din el ar putea să devină limba urmașilor îi provoacă o adevărată spaimă 1 . Intrând în detalii, el recomandă Academiei să nu fie riguroasă în alegerea cuvintelor românești și în etimologism și să nu fie "prodigă" în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
-i pur și simplu cuvântul. Și - observ în treacăt - în această domnie nu numai a cuvântului, ci și a fondului, găsim noi un argument puternic și hotărâtor pentru explicarea socială a poeziei lui Eminescu - această putere a fondului lui asupra tinerimii vine de acolo că el a întrupat aspirațiile și simțirile unei întregi pături, pe care apoi a robit-o sieși. Din cele zise mai sus vedem clar că această specie de eminescieni luând fondul iau și forma corespunzătoare, deci până
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
perdea cu gândul că dacă văd că mă vede, îmi voi pierde firea și voi cădea de acolo. Pe vremea când repetam clasa a IV-a, la unchiul Dumitru, în primăvara anului 1935, se organizau ni ște concursuri numite „ale tinerimii române”, la care unchiul m-a dus să particip și eu împreună cu alți colegi din clasa a IV-a. Concursul avea loc la Galați. Unchiul ne-a dus pe toți trei, cu o căruță, până la Brăila, apoi cu trenul la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pus în față un ziar și mi-a cerut să citesc acolo unde îmi arată el. Am citit cu greu, că eram somnoros. Pe pagina a II-a, a ziarului Universul, se spunea că premianții de la concursul din Galați al „tinerimii române” sunt doi elevi, pe nume, și se făcea mențiunea : „Printre premianți se află și elevul Moise Victor de la școala primară din comuna Ariciu, județul Râmnicul Sărat”. Unchiul m-a pupat, iar eu am început să plâng. Târziu am înțeles
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
departe la școală și i-a spus să mă ducă la timpul potrivit la examenul de admitere de la Școala Normală. Unchiul i-a făcut teoria, că ar fi păcat să nu dau acest examen, că dacă am fost premiat la „Tinerimea Română” înseamnă că aș putea reuși. Ca argument decisiv, unchiul i-a atras atenția asupra rușinii care l-ar acoperi, de către cei care știu că am fost premiat, și că el, tata, a refuzat să mă ducă la învățământ mai
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
abia dacă se ridica la cunoștințele clasei I-a. Cu stăruința unchiului Dumitru, din septembrie până în aprilie anul următor am ajuns la nivelul elevilor din clasa a IV-a. În primăvara anului 1935, unchiul a dus la concursul regional al „tinerimii române” trei elevi din clasa a IV-a, unul dintre ei fiind eu. Concursul a avut loc la Galați. A fost un dar de la Dumnezeu. Compunerea care ni s-a cerut, pe care am scris-o cu o concentrare extraordinară
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
către această linie.” (Corneliu Zelea Codreanu) Condamnarea Bisericii: „Nu știu dacă ar trebui să numesc astfel discursul către tineret al Patriarhului Miron Cristea în care acesta condamnă în cuvinte grele Mișcarea Legionară a tineretului. Biserica ortodoxă ia atitudine fățiș ostilă tinerimii românești. E dureros, e extrem de dureros!... Să lupți pentru Biserica Patriei tale la marginea lumii creștine. Focul care arde bisericile de alături își întinde para până la noi. Luptăm, jertfim, cădem, ne țâșnește sângele din piepturi să ne apărăm bisericile... și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
1910 publică în serial Synnove Sølbakken, adaptare după nuvela cu același nume a lui Bjørnstjerne Bjørnson. Scrie și comedia într-un act Casa veche (1909), exprimând nostalgia orășeanului după o casă de țară. Postum, în 1910, iese volumul Povestiri pentru tinerime, adaptare după Georgina M. Craik. La îndemnul lui Octavian C. Tăslăuanu inițiase seria Biblioteca copiilor, apoi Biblioteca copiilor și a tinerimii, în care, sub semnătura A. O. Maior, sunt editate patru volume (1906-1908), unde îi apar atât schițe și versuri
TASLAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290095_a_291424]
-
act Casa veche (1909), exprimând nostalgia orășeanului după o casă de țară. Postum, în 1910, iese volumul Povestiri pentru tinerime, adaptare după Georgina M. Craik. La îndemnul lui Octavian C. Tăslăuanu inițiase seria Biblioteca copiilor, apoi Biblioteca copiilor și a tinerimii, în care, sub semnătura A. O. Maior, sunt editate patru volume (1906-1908), unde îi apar atât schițe și versuri originale, narațiuni în stil popular, cât mai ales adaptări și traduceri din limba germană, engleză, italiană și franceză. Antologii: Biblioteca copiilor
TASLAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290095_a_291424]
-
editate patru volume (1906-1908), unde îi apar atât schițe și versuri originale, narațiuni în stil popular, cât mai ales adaptări și traduceri din limba germană, engleză, italiană și franceză. Antologii: Biblioteca copiilor, I-II, Sibiu, 1906-1907; Biblioteca copiilor și a tinerimii, III-IV, Sibiu, 1908. Traduceri: Georgina M. Craik, Povestiri pentru tinerime, București, 1910. Repere bibliografice: Octavian C. Tăslăuanu, Amintiri de la „Luceafărul”, București, 1936, 57-58, 85-92; Octavian C. Tăslăuanu, Spovedanii, îngr. Gelu Voican, pref. Vasile Netea, București, 1976, 182, passim. A.Gț
TASLAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290095_a_291424]
-
versuri originale, narațiuni în stil popular, cât mai ales adaptări și traduceri din limba germană, engleză, italiană și franceză. Antologii: Biblioteca copiilor, I-II, Sibiu, 1906-1907; Biblioteca copiilor și a tinerimii, III-IV, Sibiu, 1908. Traduceri: Georgina M. Craik, Povestiri pentru tinerime, București, 1910. Repere bibliografice: Octavian C. Tăslăuanu, Amintiri de la „Luceafărul”, București, 1936, 57-58, 85-92; Octavian C. Tăslăuanu, Spovedanii, îngr. Gelu Voican, pref. Vasile Netea, București, 1976, 182, passim. A.Gț.
TASLAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290095_a_291424]