2,401 matches
-
lungă perioadă de timp, s-au dus și se duc încă discuții aprinse. Vom consemna, după excelenta sinteză a problemei făcută de V. Frățilă, contribuția toponimiei la demonstrarea autohtoniei și continuității poporului romîn la nordul Dunării. Hidronimele (Dunăre, Mureș, Olt, Tisa, Timiș, Săsar, Someș, Criș, Ampoi, Strei, Horn, Bîrzava, Cerna, Nera, Năruja, Motru, Jiu, Gilort, Giomărtil, Lotru, Argeș, Vedea, Buzău, Siret, Prut, Nistru), oronimele (Carpați) și oiconimele (Abrud, Albac, Arcuda, Băroi, Cigmău, Drencova, Garvăn, Galt, Hîrșova, Iași, Mehadia, Oituz, Oltina, Sălduș
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Autorii Gazetteer-ului precizează, în acest sens, că toponimele simple cu formă de masculin nu se articulează (Mureș, Olt, Negoiu, Postăvaru, Pietrosu), cele feminine avînd la sfîrșit un -a care este, de fapt, un deictic, nu un articol (Craiova, Constanța, Dunărea, Tisa); toponimele compuse masculine au la primul termen articolul -l (eliminat în scrierea de acum cîteva decenii în favoarea lui -u, considerat „articol hotărît popular“): Dealul Furcii, Vîrful Mare, Crișul Repede, Someșul Mic (după modelul femininelor: Valea cu Pești, Balta Brăilei, Dunărea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de locuri din aceeași familie semantică: Homoriciu, Omarul, Hamaru, Omoricea, Omorna, Omornicea, Homorîște. S-a reproșat și acestei soluții nepotrivirea semantică pentru un curs de apă, ceea ce nu ni se pare adevărat, din moment ce există hidronime ca Pîrîul Brădețului, Lunca Brădețului, Tisa, Paltina etc. Mai mult, numele putea fi dat, inițial, terenului prin care curgea apa și de la acesta să fi fost transferat la apă. A treia soluție pornește de la un antroponim, Omor sau Homar, derivate de la tema Hom - hipocoristic extras din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
produce într-una dintre cele cîteva limbi mai vechi sau mai noi care au „filtrat“ fonetic vechile nume). În favoarea continuității dintre Ordessos și Argeș pledează indirect ceilalți afluenți mari din zonă, de dreapta și de stînga, ai Dunării: Olt, Jiu, Tisa, Prut, Timoc, Lom, Iscăr, Iantra etc., care și-au păstrat, majoritatea, numele vechi. Așadar, fie forma Ordessos este atît de mult deformată încît nu trebuie ținut seama de ea, fie a desemnat alt rîu decît actualul Argeș. Amintind în treacăt
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în cauză aparține unei civilizații apropiate celei tracodace (așa cum precizează chiar Vl. Georgiev), nu este nevoie de intermediarul protoslav menționat, cel puțin pentru toponimele din Balcani, care au mai preluat și transmis alte cîteva hidronime traco-dacice (Argeș, Mureș, Olt, Timiș, Tisa etc.). Mai important este reflexul slav, Ibr, al originalelor străvechi, traco-dacice, care trebuie să fi existat și în Peninsula Balcanică și care s a păstrat în romînă (ca și alte forme slave arhaice), dar s-a pierdut în bulgară și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ales că diferența este localizată numai în rădăcină, nu și în sufix, care este același. Mureș Este numele unuia dintre rîurile importante ale Romîniei, care izvorăște din Masivul Hășmașul Mare, are o lungime de 761 km și se varsă în Tisa. Rîul dă numele județului Mureș cu reședința la Tîrgu-Mureș (magh. Marosvásárhely). Prin polarizare s-au format toponimele: Mureșana (movilă în Cîmpia Someșului), Mureșeni (magh. Megyesfalva, localitate componentă a municipiului Tîrgu Mureș), Mureșenii Bîrgăului (sat în județul Bistrița Năsăud), Mureșenii de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
toponimelor antice a fost aproximativă, cu oscilații și ezitări, dovadă că fiecare nume are variante multiple: Maris, Marisia, Moreses, Moros (pentru viitorul Mureș), Tibisia, Tibiscum, Timesis (pentru viitorul Timiș), Tiarantos, Seretos (pentru viitorul Siret), Pathisus, Tis(s)ia (pentru viitoarea Tisa). O filieră mai complicată și, de aceea, mai puțin plauzibilă ar fi cea bulgaro-turcică (pentru păstrarea lui s final, pe care romînii l-ar fi pierdut în perioada veche) și maghiară (care ar fi prefăcut pe s în ș), apoi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în Dobrogea de sud anticul Altina are astăzi forma Oltina. Este vorba, foarte probabil, de o tendință fonetică internă a limbii romîne, preluată din substrat. De altfel, majoritatea hidronimelor majore din teritoriul romînesc (Argeș, Jiu, Mureș, Nistru, Prut, Siret, Timiș, Tisa etc.) ne-au fost transmise de la daci, în transcrieri latinești și grecești, iar Oltul nu face excepție. Viețuirea îndelungată a toponimului Olt i-a conferit o vitalitate deosebită în limbă (caracteristică pe care o au toate elementele moștenite din dacă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fost considerate ca referindu-se toate la aceeași realitate geografică. Este foarte probabil, așadar, ca toponimul Siret să aparțină substratului, ca multe alte ape importante de pe teritoriul romî nesc (Argeș, Ampoi, Buzău, Criș, Lotru, Motru, Mureș, Olt, Prut, Someș, Timiș, Tisa). Radicalul din care provine el nu este însă cunoscut, din cauza cunoștințelor precare privind limba tracodacă și limbile învecinate din care ar fi putut proveni. Ipoteze plauzibile există: iranianul ciarant, „iute, rapid“, împru mutat prin sciți, care ar explica foarte bine
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
o disimilație (e - e > e - i) sau prin impunerea de către administrație a unei forme străine preluată din limba în care erau redactate documentele de cancelarie. Someș Este numele unui rîu cu lungimea de 376 de kilometri, afluent de stînga al Tisei, în care se varsă, direct sau indirect, patru rîuri mai mici cu același nume, urmat de un determinant diferen țiator (Someșul Cald, Someșul Mare, Someșul Mic, Someșul Rece), și al unei culmi în Cîmpia Fizeșului. Prin polarizare, s-au format
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
care sunt în mod sigur mai vechi (primele dezvoltîndu-se, normal fonetic, din ele). S-a emis ipoteza că slavii au putut apropia pe străvechiul sam, la contactul cu el, de sl. somŭ, „somn“ (presupunere susținută de originea slavă a rîului Tisa, în care se varsă Someșul, și a altor afluenți ai acestuia: Bistrița < sl. bystrica, „rapid“, Sălăuța < salo, „gras“, Lăpuș < sl. lopuch, „soc“, Crasna < sl. krasŭnŭ, „frumos“). Sufixul slav -eș, -iș, -oș, care arată posesia unei calități intrinsece și derivă nume
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
-en final, obișnuit în formele germane asemănătoare (Strehle, Strehlen, Strehlitz, Strelitz < sl. strela, „săgeată“, strĕlîcŭ, „săgeată“). Din aceeași rădăcină provin ucr. Strilky, Strilkov, Striliska, Stril’ci, Stril’čja, Strylčyska, cr. Strelec, Strelečko și, probabil, Strelța, care „cură despre Maramureș spre Tisa“, după cum preciza D. Cantemir, identificînd-o cu antica Sargetia. Toponimul romînesc Strei nu poate fi dedus din aceste forme, care nu au nici una la final vocala i. Satul Strele, atestat la 1426 pe cursul superior al Streiului, probabil același cu Stroia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
devenit pseudosufix diminutivul (-oara): Hunedoara < Hunyadvár, Feldioara < Földvár, Sighișoara < Segesvár. Pîrîul Timișul Mic, format prin polarizare de la hidronimul Timiș, a dat numele orașului, pe care-l străbate, nume înlocuit prin secolul al XVIII-lea cu Bega sau Beghei, afluent al Tisei, care a rezultat prin unirea a două pîrîiașe, Bega-Poieni și BegaLuncani. Originea numelui acestui pîrîu este controversată, baza fiind considerată, pe rînd: sl. bega, „curgătorul“ (< bjeg, „curgere“); alb. vego, venit prin filieră sîrbească; rom. Beghei, srb. Begej, magh. Bögej („sistematizate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vego, venit prin filieră sîrbească; rom. Beghei, srb. Begej, magh. Bögej („sistematizate“ de austrieci ca Bega), provenite fie din magh. böge, „porțiune de canal între două ecluze“, fie din sl. (s) beg, „fugă, refugiu, ascunzătoare“, fie din pecenego cumanul beg. Tisa Este numele unui rîu cu lungimea de 960 de kilometri, afluent de stînga al Dunării, a două pîraie (afluenți ai pîraielor Ocoliș, respectiv Strîmba), a unei văiuge care se varsă în Lemnia și a cinci sate (din județele Arad, Bacău
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de stînga al Dunării, a două pîraie (afluenți ai pîraielor Ocoliș, respectiv Strîmba), a unei văiuge care se varsă în Lemnia și a cinci sate (din județele Arad, Bacău, Hunedoara, Maramureș, Prahova). Prin polarizare, au fost formate toponi mele: Pădurea Tisa Mare, Tisarul Mare și Tisarul Mic (vîrfuri din Munții Vrancei), Tisa Nouă (sat din județul Arad), Tisa-Sil vestri (sat din județul Bacău), Tisașul (văiugă care se varsă în Putna), Dealul Tisei (culmi din Munții Zărandului, în Munții Metaliferi, respectiv în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
respectiv Strîmba), a unei văiuge care se varsă în Lemnia și a cinci sate (din județele Arad, Bacău, Hunedoara, Maramureș, Prahova). Prin polarizare, au fost formate toponi mele: Pădurea Tisa Mare, Tisarul Mare și Tisarul Mic (vîrfuri din Munții Vrancei), Tisa Nouă (sat din județul Arad), Tisa-Sil vestri (sat din județul Bacău), Tisașul (văiugă care se varsă în Putna), Dealul Tisei (culmi din Munții Zărandului, în Munții Metaliferi, respectiv în Subcarpații Prahovei), Fața Tisei (vîrf din Munții Metaliferi), Muchia Tisei (culme
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Prahova). Prin polarizare, au fost formate toponi mele: Pădurea Tisa Mare, Tisarul Mare și Tisarul Mic (vîrfuri din Munții Vrancei), Tisa Nouă (sat din județul Arad), Tisa-Sil vestri (sat din județul Bacău), Tisașul (văiugă care se varsă în Putna), Dealul Tisei (culmi din Munții Zărandului, în Munții Metaliferi, respectiv în Subcarpații Prahovei), Fața Tisei (vîrf din Munții Metaliferi), Muchia Tisei (culme din Munții Clăbu cetele Întorsurii Buzăului), Tisieu (sat din județul Mureș), Dealul Tisii (culme din Dealurile Ciceului). Numele rîului este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și Tisarul Mic (vîrfuri din Munții Vrancei), Tisa Nouă (sat din județul Arad), Tisa-Sil vestri (sat din județul Bacău), Tisașul (văiugă care se varsă în Putna), Dealul Tisei (culmi din Munții Zărandului, în Munții Metaliferi, respectiv în Subcarpații Prahovei), Fața Tisei (vîrf din Munții Metaliferi), Muchia Tisei (culme din Munții Clăbu cetele Întorsurii Buzăului), Tisieu (sat din județul Mureș), Dealul Tisii (culme din Dealurile Ciceului). Numele rîului este atestat în Antichitate sub formele: Patissos, Pathissus, Partiscon, Partisos, Partiscus, Tissas, Tigas, Tisia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Vrancei), Tisa Nouă (sat din județul Arad), Tisa-Sil vestri (sat din județul Bacău), Tisașul (văiugă care se varsă în Putna), Dealul Tisei (culmi din Munții Zărandului, în Munții Metaliferi, respectiv în Subcarpații Prahovei), Fața Tisei (vîrf din Munții Metaliferi), Muchia Tisei (culme din Munții Clăbu cetele Întorsurii Buzăului), Tisieu (sat din județul Mureș), Dealul Tisii (culme din Dealurile Ciceului). Numele rîului este atestat în Antichitate sub formele: Patissos, Pathissus, Partiscon, Partisos, Partiscus, Tissas, Tigas, Tisia, Titsa, Tesa, Tisa, Tissa. După venirea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Munții Metaliferi), Muchia Tisei (culme din Munții Clăbu cetele Întorsurii Buzăului), Tisieu (sat din județul Mureș), Dealul Tisii (culme din Dealurile Ciceului). Numele rîului este atestat în Antichitate sub formele: Patissos, Pathissus, Partiscon, Partisos, Partiscus, Tissas, Tigas, Tisia, Titsa, Tesa, Tisa, Tissa. După venirea maghiarilor, sunt atestate, în documentele latino-ungurești, formele Tisa (cu diverse variante) și Ticza (de asemenea cu variante). După secolul al XV-lea, numele latinesc este Tibiscus sau Tybiscus (ca urmare a confuziei cu Timișul). Baza toponimului a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Tisieu (sat din județul Mureș), Dealul Tisii (culme din Dealurile Ciceului). Numele rîului este atestat în Antichitate sub formele: Patissos, Pathissus, Partiscon, Partisos, Partiscus, Tissas, Tigas, Tisia, Titsa, Tesa, Tisa, Tissa. După venirea maghiarilor, sunt atestate, în documentele latino-ungurești, formele Tisa (cu diverse variante) și Ticza (de asemenea cu variante). După secolul al XV-lea, numele latinesc este Tibiscus sau Tybiscus (ca urmare a confuziei cu Timișul). Baza toponimului a fost considerată pe rînd: traco-dacă (comp. zendicul peretu și i.e. pate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
peretu și i.e. pate, „a se așterne, a se lărgi“; scitică ori celtică, (radicalul parth din Parthona, Parteno, Parthanum); germanică (Tiza, trecut în bulgaro turcică și din aceasta în maghiară). De la unguri ar fi luat-o slavii (sub forma slov. Tisa, Cisa, pol Cyssa, ceh Tisa, srb. Tisa, cr. Tisa, bg. Tisa) romînii (Tisa, Tisă) și germanii (Teiss, Teisse, Theysse < Têse). Forma „longobardă“ Tiza, de la care pornește toată această ipoteză, este o transcriere aproximativă a lui Tisa și, de aceea, este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
se așterne, a se lărgi“; scitică ori celtică, (radicalul parth din Parthona, Parteno, Parthanum); germanică (Tiza, trecut în bulgaro turcică și din aceasta în maghiară). De la unguri ar fi luat-o slavii (sub forma slov. Tisa, Cisa, pol Cyssa, ceh Tisa, srb. Tisa, cr. Tisa, bg. Tisa) romînii (Tisa, Tisă) și germanii (Teiss, Teisse, Theysse < Têse). Forma „longobardă“ Tiza, de la care pornește toată această ipoteză, este o transcriere aproximativă a lui Tisa și, de aceea, este irelevantă, ca de altfel și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a se lărgi“; scitică ori celtică, (radicalul parth din Parthona, Parteno, Parthanum); germanică (Tiza, trecut în bulgaro turcică și din aceasta în maghiară). De la unguri ar fi luat-o slavii (sub forma slov. Tisa, Cisa, pol Cyssa, ceh Tisa, srb. Tisa, cr. Tisa, bg. Tisa) romînii (Tisa, Tisă) și germanii (Teiss, Teisse, Theysse < Têse). Forma „longobardă“ Tiza, de la care pornește toată această ipoteză, este o transcriere aproximativă a lui Tisa și, de aceea, este irelevantă, ca de altfel și construcția bazată
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
lărgi“; scitică ori celtică, (radicalul parth din Parthona, Parteno, Parthanum); germanică (Tiza, trecut în bulgaro turcică și din aceasta în maghiară). De la unguri ar fi luat-o slavii (sub forma slov. Tisa, Cisa, pol Cyssa, ceh Tisa, srb. Tisa, cr. Tisa, bg. Tisa) romînii (Tisa, Tisă) și germanii (Teiss, Teisse, Theysse < Têse). Forma „longobardă“ Tiza, de la care pornește toată această ipoteză, este o transcriere aproximativă a lui Tisa și, de aceea, este irelevantă, ca de altfel și construcția bazată pe ea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]