2,672 matches
-
Hb care este de 210 ori mai mare decât a oxigenului. Prezenta în aerul inspirat a CO (21% oxigen) în concentrație de numai 0,1% poate duce la scăderea cu 50% a capacității de transport a oxigenului a Hb. Hipoxia tisulara rezultată este determinată de o modificare a curbei de disociere a Hb, cu creșterea afinității oxigenului pentru Hb și o scădere a eliberării oxigenului la nivel tisular. Diagnosticul intoxicației cu CO trebuie suspectat când pacientul acuză cefalee, astenie, sau grețuri
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
la scăderea cu 50% a capacității de transport a oxigenului a Hb. Hipoxia tisulara rezultată este determinată de o modificare a curbei de disociere a Hb, cu creșterea afinității oxigenului pentru Hb și o scădere a eliberării oxigenului la nivel tisular. Diagnosticul intoxicației cu CO trebuie suspectat când pacientul acuză cefalee, astenie, sau grețuri (CO < 30%). Cand CO > 40%, pacientul acuză tulburări vizuale, dificultăți la mers, tulburări de personalitate și facies roșu . Cand CO > 50% apar sernne de afectare gravă a
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
hematoame, colecții seroase, etc. Procesele de resorbție ce le antrenează explică persistența fenomenelor inflamatorii. Zona interesată prezintă același aspect clinic, ca orice alt proces inflamator de alte etiologii. reacții majore sau grave; sunt direct proporționale cu: întinderea și profunzimea distrucțiilor tisulare (musculare, vasculare, nervoase, organice etc.), cantitatea de fluid acumulat la nivelul leziunii, valoarea circulației locale și rezistența fiecărui țesut la anoxie. Aceste manifestări sunt variabile în raport cu segmentul topografic interesat: la nivelul membrelor se produc leziuni musculare, vasculare și nervoase care
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
Aceste manifestări sunt variabile în raport cu segmentul topografic interesat: la nivelul membrelor se produc leziuni musculare, vasculare și nervoase care vor fi responsabile de hemoragii, variabile cantitativ, constituind hematoame difuze, cu caracter compresiv, cu diminuarea debitului circulator distal, cu apariția anoxiei tisulare sau fenomene de ischemie acută periferică ce necesită un tratament de urgență. Consecința acestor tulburări va fi vicierea metabolismului celular local, cu acumulare de produși metabolici intermediari (acid lactic, acid piruvic) ce determină acidoză metabolică, precum și eliberarea de substanțe cu
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
Plăgile au aspect anatomo-patologic variat în funcție de agentul traumatic care le-a determinat: 1. Plăgile tăiate se apropie de plăgile chirurgicale și sunt produse de obiecte tăioase (cuțit, brici, fragmente de sticlă etc.). Plaga are margini drepte, ușor îndepărtate datorită retracției tisulare, ceea ce permite să se observe leziunile mai profunde. În funcție de profunzime se pot produce leziuni vasculare, nervoase, musculare, tendinoase, etc. Anatomic, marginile plăgii au leziuni minime ceea ce asigură condiții optime de vindecare. Beneficiază de sutură primară. 2. Plăgile înțepate sunt produse
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
nu, cu corpi străini ori resturi vestimentare. Marginile plăgii sunt neregulate iar țesuturile contuze formează o masă necrotică, lividă, cianotică cu cheaguri de sânge. Acest aspect favorizează infecția aerobă sau anaerobă, de obicei mixtă, deoarece prin distrugerea elementelor anatomice rezistența tisulară scade, situație favorabilă dezvoltării microbiene. În zdrobirile mari plaga ia aspectul unei dilacerări în care elementele anatomice nu mai pot fi identificate. În aprecierea gravității unei plăgi contuze se va ține cont de: localizare, adâncime, întindere, gradul de devitalizare, infecție
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
traiect de lungime variabilă care reține în profunzime corpul străin; Asupra țesuturilor efectele sunt variabile, distingându-se trei zone (Mares): zona de distrucție maximă ce corespunde canalului primitiv al plăgii rămas după turtirea camerei de explozie, unde există sânge, resturi tisulare, corpi străini; zona de contuzie situată în imediata vecinătate a canalului primitiv, unde țesuturile se vor necroza secundar ca urmare a traumatismului sau infecției. Limita nu poate fi stabilită imediat; se formează astfel o cavitate mai largă, ce constituie canalul
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
atmosfera înconjurătoare este bogat oxigenată, și diminuat, chiar absent, în cazul prezenței unor hormoni locali care inhibă epitelizarea. b. Reducerea (contracția) plăgii. Este un proces prin care marginile plăgii se apropie progresiv și determină în final acoperirea; este rezultatul migrației tisulare care are loc pe seama țesutului celular subcutanat; vivacitatea procesului este dată de existența fibroblaștilor specializați care conțin elemente contractile în citoplasma lor numite miofibrile. c. Formarea țesutului de legătură este procesul prin care marginile plăgii sunt apropiate. 12.3.3
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
procesului este dată de existența fibroblaștilor specializați care conțin elemente contractile în citoplasma lor numite miofibrile. c. Formarea țesutului de legătură este procesul prin care marginile plăgii sunt apropiate. 12.3.3.1. Tipuri de vindecare Deși elementele de reparație tisulară sunt aceleași, vindecarea plăgii este diferită în raport cu aspectul anatomo patologic: plăgi suturate sau nu. Există două modalități de vindecare: vindecarea per primam care are loc într-o plagă cu marginile regulate, avivate spontan sau prin puncte de sutură, astfel încât între
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
gravitatea și caracterul plăgii; sunt reprezentate de: șocul traumatic, anemia acută cu sau fără șoc hemoragic, complicații septice ori transmiterea unor boli. șocul traumatic sau mixt, poate să apară în plăgile multiple dar mai ales în cele contuze cu distrucții tisulare mari și asociate cu leziuni organice. Anemia acută este consecutivă leziunilor vasculare mari sau întinse, de obicei secțiuni arteriale și la care nu s-a aplicat un procedeu de hemostază în timp util. Infecția este cea mai frecventă complicație a
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
obstructive (tromboză) sau compresive (prin hematom), reduce și mai mult circulația periferică astfel încât țesuturile sunt în anaerobioză. Se creează astfel un cerc vicios (fig. 12.8). Insuficiența renală acută poate apare în leziunile vasculare grave însoțite de contuzii sau distracții tisulare întinse la care resuscitarea este inadecvată. Hipotensiunea și toxemia sunt cauzele necrozei tubulare acute sau a infecțiilor mai ales cu anaerobi. 12.4.2.3. Forme anatomoclinice ale traumatismelor arteriale: Semnele clinice ale traumatismelor arteriale sunt loco-regionale și generale. Semnele
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
uneori moarte. Alteori pot să apară fenomene nervoase: comă brutală, respirație stertoroasă, hemiplegie etc., fenomene reversibile în câteva zile sub tratament corect. 12.4.4. TRAUMATISMELE LIMFATICE Sunt frecvente și relativ ușor de recunoscut. Practic orice traumatism care determină leziuni tisulare se însoțește și de interesarea vaselor limfatice. În majoritatea cazurilor sunt interesate vase limfatice mici astfel încât lezarea lor determină pierderi puțin importante de limfă. Cu excepția colecțiilor seroase descrise de MorellLavallș, leziunile limfaticelor se întâlnesc mai frecvent după intervenții pe axilă
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
axilară, humerală. În prezența edemelor dure ale extremității se va recurge la fasciotomie decompresivă (aponevrotomie). Când leziunea coexistă cu fracturi repararea arterială se va face după cea osoasă. Terapia anticoagulantă va fi folosită cu prudență mai ales atunci când există leziuni tisulare întinse sau leziuni organice. Se va combate spasmul și efectele sale prin infiltrații cu novocaină 1%, mai ales la cei cu ligaturi vasculare, administrare intravenoasă sau intramusculară de papaverină 1 fiolă la 4-6 ore, aplicații locale cu papaverină (soluție 2
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
poate folosi plasma autogenă (Tarlov) care înlocuiește complet sutura și ameliorează cicatricea. În caz de secțiune parțială se vor sutura capetele secționate iar porțiunea intactă va face o buclă. După vindecarea leziunilor nervoase, având în vedere structura polimorfă a leziunilor tisulare ce însoțesc traumatismele nervoase, se recomandă efectuarea tratamentului de recuperare.
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
urmărirea sa în dinamică, mai ales sub proba terapeutică a repleției volemice, precum și modificările sale în ortostatism (când nu se modifică, volumul circulant este adecvat). e. evaluarea funcției cardiace presiunea în capilarul pulmonar blocat, debitul cardiac. f. efecte asupra perfuziei tisulare creier (nivel de conștiență), rinichi (oliguria, sub 0,5 ml/kg corp/oră), se instalează rapid în prezența hipovolemiei moderate sau severe. 2.1.3.2.2. Evaluarea spațiului interstițial: Sunt puține date clinice: umiditatea mucoaselor (bucală, de preferat jugal
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
sodiu urinar scăzut, sub 20 mEq/L, precum și la creșterea valorilor ureei sangvine, disproporționat față de valorile creatininei. Contracția spațiului extracelular este un stimul puternic pentru apariția alcalozei metabolice care, în timp, se complică cu o acidoză metabolică, consecință a hipoperfuziei tisulare. Compoziția electrolitică a spațiului extracelular se determină prin măsurarea electroliților în sânge, element obligatoriu în evaluarea și tratarea corectă a tulburărilor echilibrului hidro-elecrolitic. Nu trebuie uitat că, de multe ori, modificările concentrației de sodiu în spațiul extracelular, mai ales atunci când
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
drenaje biliare) care vor fi înlocuite semicantitativ; pierderi urinare sunt cel mai bine compensate urmărind diureza zilnică și dozând regulat ionograma urinară; deplasările de fluide între compartimentele interne se referă la acumulările de fluide în spațiul trei (zone de injurie tisulară unde se acumulează fluide, electroliți, proteine, detritusuri tisulare osmotic active) și la sechestrarea acestora în cavități ale organismului (peritoneală, pleurală) sau în organe cavitare (tract gastro intestinal, în caz de ileus sau obstrucție); sunt greu de evaluat, întrucât nu produc
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
urinare sunt cel mai bine compensate urmărind diureza zilnică și dozând regulat ionograma urinară; deplasările de fluide între compartimentele interne se referă la acumulările de fluide în spațiul trei (zone de injurie tisulară unde se acumulează fluide, electroliți, proteine, detritusuri tisulare osmotic active) și la sechestrarea acestora în cavități ale organismului (peritoneală, pleurală) sau în organe cavitare (tract gastro intestinal, în caz de ileus sau obstrucție); sunt greu de evaluat, întrucât nu produc modificări ponderale și sunt sugerate doar de parametrii
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
acestora în cavități ale organismului (peritoneală, pleurală) sau în organe cavitare (tract gastro intestinal, în caz de ileus sau obstrucție); sunt greu de evaluat, întrucât nu produc modificări ponderale și sunt sugerate doar de parametrii hemodinamici; în momentul rezoluției leziunilor tisulare, largi volume de fluide pot fi returnate compartimentelor funcționale din care au fost sustrase, producând supraîncărcări volemice. 2.1.5. TULBURARI ALE ECHILIBRULUI HIDRO-ELECTROLITIC 2.1.5.1. Sodiul Este principalul cation extracelular. Cantitatea totală din organism este de 50-60
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
mg%) și este repartizat în principal intracelular. 2.1.5.3.1. Hipomagneziemia Este una dintre cele mai frecvente tulburări electrolitice la bolnavul critic. Cauze: * deplasarea intracelulară (revenirea după hipotermie sau malnutriție, administrare de catecholamine sau insulină), * precipitare sau chelare tisulară (pancreatită, rhabdomioliză), * pierderi gastro-intestinale (malabsorbție, diaree, fistule, aspirație gastrică) * pierderi renale (diuretice, aminoglicozide). Manifestări clinice: neuromusculare (slăbiciune musculară, insuficiență respiratorie, spasme, tremor, tetanie, convulsii, apatie, obnubilare, comă), cardiovasculare (aritmii, spasm vascular, angină pectorală), anorexie, greață; se asociază frecvent cu hipopotasemia
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
mmol/L; acidoza lactică este arbitrar definită ca nivel de lactat > 5 mmol/L cu pH arterial < 7,35. Acidoza lactică poate fi clasificată la rândul său în: acidoza lactică tip A aportul de oxigen este mai mic decât necesitățile tisulare: consum tisular crescut (convulsii grand mal, criză severă de astm, feocromocitom, exercițiu fizic epuizant) sau livrare de oxigen scăzută la nivel tisular (insuficiență cardiacă, anemie sau hipoxie severă, șoc, stop cardiorespirator); acidoza lactică tip B utilizarea oxigenului la nivel tisular
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
acidoza lactică este arbitrar definită ca nivel de lactat > 5 mmol/L cu pH arterial < 7,35. Acidoza lactică poate fi clasificată la rândul său în: acidoza lactică tip A aportul de oxigen este mai mic decât necesitățile tisulare: consum tisular crescut (convulsii grand mal, criză severă de astm, feocromocitom, exercițiu fizic epuizant) sau livrare de oxigen scăzută la nivel tisular (insuficiență cardiacă, anemie sau hipoxie severă, șoc, stop cardiorespirator); acidoza lactică tip B utilizarea oxigenului la nivel tisular este defectuasă
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
fi clasificată la rândul său în: acidoza lactică tip A aportul de oxigen este mai mic decât necesitățile tisulare: consum tisular crescut (convulsii grand mal, criză severă de astm, feocromocitom, exercițiu fizic epuizant) sau livrare de oxigen scăzută la nivel tisular (insuficiență cardiacă, anemie sau hipoxie severă, șoc, stop cardiorespirator); acidoza lactică tip B utilizarea oxigenului la nivel tisular este defectuasă (diabet zaharat, neoplazii mai ales leucemii, limfoame, alcalemie severă, deficit de tiamină, droguri CO, etanol, biguanide etc.) sau scade clearance-ul
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
tisulare: consum tisular crescut (convulsii grand mal, criză severă de astm, feocromocitom, exercițiu fizic epuizant) sau livrare de oxigen scăzută la nivel tisular (insuficiență cardiacă, anemie sau hipoxie severă, șoc, stop cardiorespirator); acidoza lactică tip B utilizarea oxigenului la nivel tisular este defectuasă (diabet zaharat, neoplazii mai ales leucemii, limfoame, alcalemie severă, deficit de tiamină, droguri CO, etanol, biguanide etc.) sau scade clearance-ul hepatic al lactatului (insuficiență hepatică). Tratamentul acidozei metabolice: Are drept principal scop corectarea cauzei, ceea ce duce rapid la
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
numără: creștera producției de CO2 în spațiul extracelular cu suprasolicitarea aparatului respirator pentru eliminarea acestuia și agravarea acidozei celulare (CO2 traversează liber membrana celulară), inducerea hipernatremiei, hiperosmolarității și a hipervolemiei, cu suprasolicitarea aparatului cardio-vascular, riscul alcalozei metabolice cu agravarea hipoxiei tisulare, scădera brutală a fracției ionizate a calciului și convulsii generalizate, hipopotasemie (mai ales când coexistă un deficit preexistent de potasiu). Alți agenți alcalinizanți: săruri organice (lactat, acetat, citrat) nu oferă avantaje întrucât le trebuiesc transformate de către organism în bicarbonat, proces
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]