902 matches
-
nuvelă, dialoghează sau monologhează, cu un alter-ego rebel, ce se refuză, acesta monologând la rândul său în același deșert unde, totuși, difuz, la ultima vorbă, s-ar putea naște o speranță îndreptățind viața. Arhivarul este unul singur, între personajele mortificat titanice, conștiința unică a unor entități fantasmatice, cum am spune, oameni reificați sau lucruri vivificate malefic. El este un mag care nu se cunoaște, un alchimist izbit de amnezie, dar străfulgerat de aduceri aminte despre care nu se poate ști dacă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
n-ai parte?!? Și că, într-un așa context, Funeralii fericite, de Adrian Lustig, m-a fericit prin colecția sa de gaguri șampanizate (împletind comicul de replică și situație cu cel de caracter, într-un savuros amestec de Amălie Poulain, Titanic vals și Două loturi)!? Văzând că astfel de crize mă încearcă periodic, mi-am spus că, poate, la urma urmei răul o fi, în egală măsură, și înlăuntrul așteptărilor mele. În ce-ul care se îndreaptă somnambulic spre dizgrațiosul hipnotizant
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Mara, Vitoria Lipan, Fefeleaga, chiar și Chirița - sau, în special, figurile purității și (dăruirii) feciorelnice mai mult sau mai puțin senzuale (Adela, Olguța, Monica, Sașa Comăneșteanu, Lina, Ana lui Manole, Otilia, Maitreyi, Ana lui Ianke, Tincuța lui Scatiu, Gena din Titanic Vals, Haia Sanis, Carmen din Ciuta, Tofana din Patima roșie, Corina din Jocul de-a vacanța, Borivoje din De la noi la Cladova ș.a.) cu câteva (e drept, teribile) Nona, Daria, Ivanca, Rusoaica? Sigur, la soții, sau amante, impetuoase, pline de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
veacul al XIX-la să caute modele în afară, elitele românești vor traversa ciclic crize de adaptare: soluțiile din afară sunt gata făcute și nu rămâne decât să le studiezi și cultivi, pe când cele dinlăuntru presupun schimbarea fondului, probă de foc, titanică și mai ales - fatalitate! - de durată lungă. De aici dedublarea discursului despre modernizare și inevitabila cenzură a simțului realității la cei mai mulți. Dar nici cei puțini, criticiștii, nu erau într-o postură mai comodă, ei neîntârziind să alunece în nostalgii paseiste
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
aducând astfel cititorul în proximitatea lor. Camera, deși se mai rotește pe lângă personaje în planuri apropiate, păstrează cel mai adesea o distanță moderată și glacială. Filmarea pare naturalistă și clinică, contrastând nepotrivit cu coloana sonoră excesivă a lui Horner (vezi Titanic). Lungmetrajul merită văzut doar pentru jocul actorilor, care, nu știu cum, au reușit să-și ia rolurile în serios. Dacă tot vorbeam înainte de elemente comune, și Misterele fluviului are o structură tragică, dezastrul începând cu o greșeală ("hamartia"). Minoră în Casa" - Kathy
Adaptările, mereu la modă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12456_a_13781]
-
a atins fundul mării fără a se scufunda, deoarece apa măsoară doar câteva zeci de metri. Mulți pasageri au sărit în apa , pentru că au intrat în panică în timpul operațiunilor de salvare. Mara Parmegiani, o jurnalistă, a descris "scene demne de Titanic", din cauza țipetelor și a panicii instalate pe vas.
56 de români se aflau la bordul navei Costa Concordia care a naufragiat () [Corola-journal/Journalistic/58828_a_60153]
-
al României e ditamai inginerul hidrolog?! Parc-aș retrăi faimoasele scene cu ceața din Piața Victoriei! Nu știu dacă e încă una din ironiile sorții sau dacă oameni din preajma lui Adrian Năstase doresc să ne inducă, subliminal, ideea că el, titanic așezat între ape, va fi salvatorul unei țări pe care președintele expert în umezeală a adus-o la nivelul pietrei seci - specialitatea președintelui anterior! Plângem cu lacrimi de crocodil de lipsa apei, dar nimeni n-are idee cum poate fi
Murdar, uscat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16480_a_17805]
-
Astfel de intervale se instalează mai ales vara, când instituțiile statului trag obloanele, iar vedetele vieții publice se ascund pe la vilele de vacanță ori pe plajele mărilor exotice. Te umflă râsul, pe acest fundal, văzându-l pe Năstase făcând eforturi titanice să prezinte drept o mare victorie o vizită înghesuită spre miezul nopții la curtea noului țar kremlinez. Că nu ne plac rușii, ori că, la rândul lor, nici ei nu mor de dragul nostru, probabil e adevărat. A te gudura, în
Marie-Rose by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12617_a_13942]
-
Drumul era ascuns de un cîmp presărat cu care sfărîmate, care se pierdeau în ceață ca o flotă de corăbii îngropate, cu osiile, fusurile, marginile rupte și spițele ițite printre carcasele îngropate în nisip ca niște catarge, ancore și roți titanice. Era imposibil să te cațeri pe ele, așa că se tîrîră printre ele, la început oprindu-se să-și golească încălțămintea de nisip, dar, curînd, de oboseală, trudindu-se să meargă înainte. Li se păru că trecuseră multe ore pînă cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
proiectîndu-și gândurile către ele, animalele începură să înainteze încet, dar sigur, spre războinicii Bratti. Alimentat de forța mentală a tuturor membrilor tribului, vârtejul era acum asemenea unui vulcan pe dos, o cădere spiralată într-un abis negru. Cu un efort titanic, după ce se asigură că viziunea era destul de puternică, Xtyn abandonă vocea ly a celor din rand și deschise ochii, scuturând din cap. Priveliștea era acum chiar mai înspăimîntătoare decât fusese la început. De satul Bratti se apropiau încet sute de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
un orologiu ce îblă înapoi - 2254 Un orologiu care în loc de-a-mbla-nainte S-ar tîrîi-ndărăt. O, nu esistă crime Căci toate, toate-s fapte unei gândiri pe dos, Unei simțiri perverse, amare... Taci, taci suflete mândre, nu răscoli cu-atîta Grozavă ușurința titanica turbare Ce-n așchii sclipitoare gândirea mi-o sfaramă. Stinge, puternic Doamne, cuvântul nimicirii, Adânc, demonic, rece, ce-n sufletu-mi trăiește, Coboară-te în mine, mă fă să recunosc C-a ta făptură slabă-s. Nu mă lăsa să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
avându-l alături pe Tinerel. Ne-am Îndreptat spre vest. — Unde mergem? am Întrebat. — Toate la momentul potrivit, Herr Gunther, zise el. Servește-te cu o băutură sau cu o țigară. Deschise un minibar care arăta de parcă fusese salvat de pe Titanic și făcu să apară și un pachet de țigări, spunând: — Astea sunt țigări americane. Am acceptat țigara, dar am refuzat băutura: când cineva e atât de dornic să se despartă de 200 de mărci cum fusese Dr. Schemm, merită să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
toate la ziarul cu afinități de stânga al lui Teodorescu-Braniște, cu un zâmbet blajinmalițios pe chipu-i împodobit cu un nas acvilin, plin de expresivitate, care îl făcea să semene întrucâtva cu actorul Grigore Vasiliu-Birlic în rolul pașnicului Spirache din „Titanic vals”. Acest neajuns nu-l împiedicase însă pe bunicpână la moartea sa subită, survenită într-o dimineață friguroasă din zilele celui de-al treisprezecelea Congres, pe când aștepta disciplinat la coadă să se deschidă la un chioșc de lactate, unde se
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
fapt, măsura respectivă aduce a disperare. A disperare în a ține artificial în viață un produs media cu rezultate profesionale îndoielnice și cu audiențe care scârțâie din toate încheieturile. De ce vor niște patroni să mențină pe linia de plutire un Titanic electronic sună la fel de tâmpit ca și tradiționala întrebare cu mănăstirea, piciorul și ciuperca. M-a lovit acest subiect tocmai astăzi pentru că am aflat, din cronica de televiziune a colegului Alin Ionescu de la „Cotidianul“, că postul Kanal D a făcut cinci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
de pinioane, șuruburi, cadrane, tablă răsucită și foc. El însuși rămânând cu toate acestea o enigmă. In 1981 i-a apărut prima carte, "Cîntece de trecut strada", cuprinzând câteva dintre cele mai frumoase poeme ale lui: "Aer cu diamante", "Duelul", "Titanic Vals". S-a remarcat imediat caracterul ludic și ironic al acestor poeme. Nu s-au observat însă alte lucruri mai clare și mai importante: Florin Iaru este totuși un suprarealist, chiar dacă unul evoluat. Este singurul din întreaga generație '80 ce
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ne situează, măcar cu o parte din ființa noastră, de partea adevărului. Pot negocia viața lui Rick din "Casablanca", deși soarta lui mă emoționează profund, pentru că încă mai discern între ficțiune și adevăr. Pot negocia viața și destinul pasagerilor de pe Titanicul ce se scufundă, maiestuos, pe câțiva metri pătrați 298 de ecran. Pot la o adică să admit și consensualitatea valorii agoniei lui Ivan Ilici. Ce nu pot accepta niciodată e că viața apropiaților mei, a semenilor mei ar putea fi
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
păsa suficient de mult, Încât să vrea să-i facă viața mai ușoară. Era extenuată, și totuși neclintită În hotărârea ei de-a rămâne cu Charlie până la sfârșit. Kitty trânti portiera mașinii și părăsi rulota de parcă ar fi plecat de pe Titanic cu ultima barcă de salvare. Un minut mai târziu, Își dădu seama că uitase sticluța În care Își făcuse nevoile. Se uită pe fereastra din spate și o văzu pe Desert Rose ridicând-o de pe masă și Întinzându-i-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
știu de ce, îi zbura tot timpul capul vecinului său arab așezat pe un covor zburător, cu o păpușă pitică și creață (n-am să mai spun nimic despre ea, cred că vă puteți închipui singuri), cu un pat cât vaporul Titanic în care mă pierdeam în cel mai dulce răsfăț ce a existat vreodată, cu un șifonier uriaș plin de cearceafuri și pături sub care stătea pitită o bijuterie de săpun Fa pe care gustul cleios, infect, tot nu m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
În 1982, de Editura Cuvântul Românesc din Canada, ar trebui să știe că din cele aproximativ 600 de pagini ale acestui volum, cel puțin 300 de pagini au fost dictate de Grigore Caraza lui Zahu Pană, Îngrijitorul acestei crestomații. Iar titanica tărie caracterială a lui Grigore Caraza a fost probată cu vârf și Îndesat, când a respins Încontinuu (fiind pedepsit cu Îngroparea În zarcă) satanicele reeducări de la Aiud din anii 1960-1964. Vom cita, În acest sens, un fragment foarte scurt, dar
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
de pe scara cealaltă. Fiecare, mi se pare acum, era interesant în felul lui. Paul mânca smoală și sugea burta fluturilor zicând că au miere. Frati-su, Vova, era cuminte și rușinos, dar avea mania de-a povesti oricui despre vaporul Titanic, care, zicea el, era mai înalt decât trei blocuri puse unul peste altul și avea o mie de elice. Mimi creștea un arici și colecționa cutii de țigări străine, unele făcute din plastic subțire. Era cei mai mare dintre noi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
simulacru impus de interesul politic, vânzându-și sufletul diavolului. E regretabil săți aduci aminte de clipele de fericire în sărăcie, suferință și ignoranță, când, practic, nu se mai pune nici un preț pe viața pământeană și ne scufundăm lent ca un Titanic românesc. Decepționat de realitatea crudă și constant indigestă, cu neîmplinirile rămase sub preșul nepăsării, unde macularea valorilor spirituale în schimbul prostituției, drogurilor, minciunii și hoției, accentuează polarizarea socială, poporul român se află în moarte clinică, aude totul și înțelege infernul patimilor
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
reprezintă un hotar, o epocă nouă în istoria simfonismului, abia acum Beethoven apare pentru întâia oară ca simfonist-dramaturg care concepe și tratează fiecare imagine în dezvoltare, în evoluție, în încleștare cu forțe contradictorii. Niciodată muzica n-a răsunat atât de titanic, niciodată întinderea simfoniei n-a atins atâta măreție. Simfonia a III-a este un poem muzical grandios, un poem închinat omului-erou, un poem ce preamărește măreția faptei cutezătoare și noblețea sentimentului adânc, un poem ce cheamă la luptă, îndeamnă spre
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
carnea bat în neștire enigma și pulsul propriei lor mișcări, vulnerabilitatea stării lor de agregare, fiorul efemer și fragil al vieții lor. În orfismul cosmogonic, rasa oamenilor, născută din cenușa titanilor care l-au sfârtecat pe Dionysos, moștenește această vină titanică, oprobriul acestei crime sălbatice. Purtăm deci în noi un fel de antropofagie ereditară, un fapt ascuns care prezidează genetic la apariția speciei noastre. Cu alte cuvinte, noi, oamenii, suntem fecundați de un accident genetic, întâmplat înaintea noastră, și păstrăm astfel
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
îl instituie. Astfel, noi credem că putem fi noi înșine, când de fapt nu facem decât să executăm un gest ereditar, înscris în noi. În alt ev al istoriei formelor de viață și de realitate s-a petrecut ceva neomenesc (titanic) care prefigurează sălbăticia organică de care omul nu se poate desprinde. Devenim ceea ce am fost; și nu putem deveni decât când recunoaștem în noi înșine „ceva“ care a fost înainte să fim, un fel de viață anterioară pe care n-
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
ființei, doar un simulacru al ei, o ființă devenită debușeu al tehnicii și practicii. Toți aceștia au certat omenirea pentru locul unde a ajuns și au încercat să o repună pe un făgaș pierdut sau negăsit încă. Toți au ceva titanic, eroic, romantic, dar și utopic, quijotesc, nebunesc; toți sânt singuri în fața a câte douăzeci de secole de istorie. Și toți sânt marii îngrijorați moderni ai omenirii. Noica a terminat între timp lectura traducerii la Originea operei de artă. În timpul plimbării
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]