870 matches
-
lângă cepe, un urcior de vin. - Slujitorii și oamenii dumneavoastră își au rânduial a lor în casa cea mică, lămuri ea cu umilință, plecându-se către beizade Alecu. - Dar șătrarul Lăzărel, unde-i? - Vine și dumnealui numaidecât, măria ta, după ce tocmește cele de cuviință. Vă rog să nu vă su părați ș i să gustați puțin din ce se găsește gata, până ce aducem altele. Șătrăreasa se retrase în grabă. Domnul abate de Maren ne înțelegea că au loc jertfe și încep
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
goana peste câmpuri în bătaia furtunilor și sub căderea ploilor de primăvară și de toamnă, a zăpezilor moi. Încă din februar 1501, veniseră la Veneția doi oameni de ai lui, frânci, ca să cumpere niște stofă scumpă de aur și să tocmească un medic, căci medicii venețieni erau pe atunci vestiți în lumea întreagă. În august 1502 abia ajunse la dânsul Matei din Murano, medicul dorit, care-l găsi chinuit de podagră, dar altfel, voinic pentru vârsta sa și în stare să
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
în buget o sumă plauzibilă, cu care să putem supraviețui în actualele condiții. Or, pentru cultura scrisă, în buget nu a fost prevăzut nici un leu. De aici vine mizeria în care ne zbatem și umilința presei culturale de a se tocmi din trimestru în trimestru cu „te miri cine, care n-a mai fost și nu mai vine” în contact cu cărțile și revistele și pe altă cale decât a scaunului pe care stă și nu poate să înțeleagă de ce-
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
original. Poezie... serioasă am început a isca "după", cum îți spun, citeam pe ruptelea, simțeam că nu știu cât trebuie spre a scrie la rându-mi literatură. Da, n-am fost un precoce în materie...Era să uit: primele poezele le-am tocmit pe când eram școlar și le-am publicat la gazeta de perete a școlii primare, ce vremuri! V.P.: Urmând firul biografiei dumneavoastră, aflăm că ați fost niște ani redactor la Informația Harghitei. Ce amintiri aveți din acea perioadă? Ce fel de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
deschisă. Finalul reia exclamația din prima strofă, modificând-o, deturnându-i sau poate clarificându-i sensul. Dacă inițial aveam de-a face cu o sugestie a căutării, a urmării unui drum fragil, finalul, "ce printre astre la vămile văzduhului se tocmește", sugerează alunecarea spre moarte. Puntea nu e una a căutărilor, ci a trecerii spre lumea de dincolo. Modalizatorul care marchează incertitudinea, "părea cimitirul zburător al Fetei Morgane/ oglindit de deasupra trupului meu gol", are și el scopul de a recrea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
slăbit caii turcilor cei gingași, și apoi, agiutând și puterea cea dumnezeiască, cum se vrea tocmai voia lui Dumnezeu cu a oamenilor; așa i-au cuprins pe turci o negură cât nu se vedea unul cu altul, și Ștefan Vodă tocmise puțini oameni, despre lunca Bârladului ca să-i amăgească cu bucine și cu trâmbițe dând semne de ră zboi” . Fie că i-a scăpat din vedre, fie dintr-o cunoaștere mai de aproape a evenimentelor, Ureche Vornicul nu vorbește de rolul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de-acasă, ca să mă feresc de omul roș, iară mai ales de cel spân, cât oi putea; să n-am de a face cu dânșii nici în clin, nici în mînecă; și dacă n-ai fi spân, bucuros te-aș tocmi." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (b) "N-a mai mers mult până ce și văzu nourii din țara sa, simți suflarea vânturilor de acasă și zări din depărtare pe ici colea câte un munte de pe marginile țării... Petru stete în loc ca să
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
făcut afaceri bănoase și pe timpul comunismului. Realist, pragmatic, numai el știe cum și-a construit partidul și cât l-a costat fiecare adeziune. Dar tot el știe că la alegerile generale, la scară națională, nu merge cu arginți. S-a tocmit la sânge cu Năstase, speculând faptul că Alianța îi oferise 20 de locuri eligibile în Parlament, și a stors de la acesta 32 de locuri eligibile: 22 de deputat și 10 de senator. Mi-am dat seama de la început că socoteala
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
cheamă, babo, pe nume Jupâneasa Carpena, Adusă din Slatina, Numai din topor cioplită, Și din bardă bărduită, Pe la vârf cam ascuțită, Pe la mijloc e strujită, La tulpină văruită, Pentru Corbe-al tău gătită. Babo, am mai îngrijit Lăutari de i-am tocmit, Lăutari de București, Pe galbeni împărătești, Cu papucii gălbiori, Cu ceacșirii roșiori, Când îi vezi te înfiori Și te cutremuri să mori!". Bătrâna se duca la închisoare și-i repetă aceste vorbe lui Corbea, care se înfurie, spunând: "Ci taci
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
țară și a cultivat pe el o plantă medicinală pentru export. Nici naiba nu știa acolo la ce-i bună. Planta arăta ca niște ciulini, mai țepoasă decât cactușii, așa că bietul profesor nici n-a împrejmuit plantația, nici n-a tocmit paznic. Când s-a dus s-o recolteze, jumătate de bucată de „cactuși“ fusese furată. Explicația a aflat-o mai târziu: un țăran experimentalist din fire descoperise că, odată fierți, „ciulinii“ medicinali sunt considerați de porcii lui o adevărată delicatesă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
din cărțile de citire. Diminețile zilelor de sărbătoare erau rezervate pentru mersul la biserică și pentru jelitul morților în cimitir. După amiaza se organizau petreceri de către cârciumari. Aceștia construiseră din scânduri niște săli pe care le numeau „saloane”. Se tocmeau și lăutari. Intrarea în salon se făcea contra plată. Se jucau dansuri naționale păstrate din vremurile vechi: „Sultănica”, „Geambaralele”, „Brâul”, „Sârba”, „Hora”, „Ca la Breaza”, „Pandelașul”, „Ciobănașul”, etc. Exista o ordine strictă în care se desfășurau primele cinci jocuri. Primul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
și nu din Canon). Drept aceea ca să se păzească câte patru rânduirile acestea deopotrivă în toată lumea, și să prăznuiască Creștinii întru aceeași vreme, și întru aceeași zi Sfintele Paști, și să nu aibă trebuință în fiecare an de astronomi, au tocmit de Dumnezeu înțelepțiții Părinți dreptarul cel pentru Paști". 13 Ibidem, pp. 129-130. 14 Ibidem, p. 134. 15 Nae Ionescu, Tot despre rătăcirea sinodală, în "Cuvântul", an V, nr. 1362, 5 februarie 1929, p. 1, reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Este o problemă de viață și de moarte veșnică. Nu respiri după cum ți-e voia și nu cauți pricini și prilej ca să respiri. Nu întrebi: la ce bun să respir. Așa-i și rugăciunea; nu sta să te tocmești! Asta e porunca, și împlinirea ei îți va aduce împlinirea vieții atât pe pământ, cât și în viața veșnică. împlinește canonul de rugăciune și nu te abate dela el.” Pentru a împlini toate cele creștinești spre mântuirea sufletului tău, trebuie
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
după modelul fixat mai târziu de Dante 734. Etimologia termenului graal (cupă, vază, crater) din vocabula greacă krater explică "funcția răscumpărătoare a Graalului": "Dumnezeu a umplut cu înțelegere un crater mare, pe care l-a trimis pe pământ și a tocmit un crainic care să strige oamenilor aceste cuvinte: Afundă-te, tu cel ce poți în acest mare vas, tu care crezi că vei urca din nou spre Cel ce a trimis acest crater pe pământ, tu care știi pentru ce
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
o aproximație grosolană, fața lui ar fi părut împurpurată de rușine și, împingând și mai departe efortul de imaginație, chiar de spășeală. Ca un făcut, pe poziția-i nou cucerită, închipuirea Marietei nu-și refuza nici un răsfăț și nu se tocmea defel la astfel de distincții deloc pedante. Așa că, simțindu-și aproape izbânda finală - nașterea părerii de rău în inima celui pe care ea însăși nu reușea să-l urască de-a binelea - își reluă ofensiva fără cruțare: "Ce vrei, mă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pătura de sub coviltir și, văzând marfa, dăduse din cap, cum că nu-i deloc a bună. Se ducea cu pași răi și hotărâți drept spre telefon când Ciriu îl întorsese din drum și dusese mâna la portofel, că să se tocmească și să fie înțelegător, ca oamenii, să se uite la copiii lui mulți și lipsiți de toate cele în afară de orăcăit, să nu-l jupoaie tocmai pe-un amărât ca el, care n-avea nici dinți în gură de sărac ce
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ziarului”. „Care ziar?” „Ziarul meu. Îi dăm drumul în trei luni”. „Fără mine”. Râde. „Bine. Cât iei pe articol acum? Eu îți dau dublu. Chiar triplu, dacă e nevoie.” „Nu e nevoie, e doar imposibil.” „Zi, domn’le. Nu mă tocmesc. Cât iei acum?” „Nimic. Scriu de plăcere.” E prima oară într-un ceas de vorbă când îl simt pierdut. E prima oară în viața lui când nu poate da dublu, triplu „dacă e nevoie”. Și pentru asta nu mă va
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
se facă mic și să-și asume cele două „ratări“, căci numai el e de vină, iar noi ne-am ambalat degeaba. Bașca îi mai și calcă hoții casa de la Iași și îi fură laptopul. Oare aceștia or fi fost tocmiți de Julian Schnabel? Uite un străin cu suflet de român. Schnabel a declarat cu puțină vreme în urmă, înainte să ia două Globuri de Aur, că filmul lui, Le Scaphandre et le Papillon, a fost favoritul juriului de la Cannes până în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
ce cuprindea perla descoperită de junimiști. Pentru exemplificare, vom cita doar câteva din acestea. Dintr-o descriere a unei excursii scrisă de Dimitrie Morțun, reținem: „Mai mulți juni ne hotărârăm să facem o plimbare pedestră prin munți. Consecvenți hotărârii noastre, tocmirăm o trăsură”...Sau refrenul unei poezii a aceluiași autor, având 20 de strofe, suna astfel: „Miezul nopț’ș’al nostr’amor!” Într-un jurnal din București, găsim: „Subscrisa face cunoscut că deși soțul meu I. Rudnitzky a repauzat... atelierul nostru
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
-i se aruncă orbiș, într-un noroc (I 1). Calificându-l pe Ovidiu drept trândav desfrânat/ Care-n onorul casnic lovește nencetat (I 2), histrion/ Ce mințile-amețește cu șiruri de cuvinte (II 2), Ibis caută să-l dea pierzării și tocmește un ucigaș cu simbrie, gladiatorul Rutuba care știe să cântărească valoarea victimei sale (Ovidiu ? Poetul glorios ?/ Ovidiu, fala Romei, ce cântă armonios ?[...] Voiești ca să dizbar/ Prezentul, viitorul de-un geniu așa rar ? - I 5). Când tentativa de asasinat eșuează, Ibis
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
păharnic, cu vecini, cu tot hotarul și cu tot vinitul, dirept cinci sute de lei bătuți. Și ne-au plătit dumnealui deplin acești bani Întru mânule noastre, iară noi cu aceștia bani am coperit sv(â)nta mănăstire și am tocmit beciurile În mănăstire și alte ce-au mai trebuit. De acmu Înnainte acesta sat să fie dumisaal(e) păharnicului și giupânésăi dumisaal(e) și cuconilor dire(a)ptă ocină și cumpărătură În véci. Și dirés(e) ce-am avut pre
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
domni(i) ce-au fost mai Înainte de noi și i-am mai Întărit și cu această carte a do(u)a, păn(ă) cându Îi va (da) Ștefan postelnic altă moșie să fie de potriva Căpoteștilor, și dacă s-ar tocmi și s-or așeza atunci să-i de(a) Frenciucii călugării, și nim(eni) să nu cutezi a sta Înprotiva cărții domni(e)i meli. Toe pișem. D.J.A.N.I., Fond Mănăstirea Bârnova, V / 8, Original, difolio, filigran, sigiliu mijlociu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
fi putut rezista tentației de-a studia în mod direct multitudinea de țesături și culori din nenumăratele magazine ce te îmbiau la tot pasul? Apoi, odată ajuns în zona lor de influență, ar fi fost o impietate să nu mă tocmesc pentru fiecare rupie, măcar de amorul artei conversației în engleza mea împiedicată. Trebuia să mă bucur că sunt acolo, că viețuiesc și eu în... mulțimea aceea umană imposibil de descris în cuvinte obișnuite. Pipăiam țesături, admiram imprimeuri, desfăceam sari-uri
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
mică stângăcie a sa, așa că, pentru el, niciun produs nu era ultimul, niciun preț nu era bătut în cuie, era deschis oricărei înțelegeri: el voia să vândă, el trebuia să vândă. Mi-au fost confirmate sugestiile din țară: să mă tocmesc la maximum, dacă doresc să obțin prețuri de două-trei ori mai mici. Mi s-a atras chiar atenția că, în caz contrar, ești categorisit drept naiv. În cel mai bun caz! Prima și, probabil, cea mai ispititoare ofertă venea chiar
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
ashram-ului sau prefera o vizită la casa lui SHRI MATAJI. Recunosc, nu am observat niciun moment vreun regret pe chipul fetei; din contră: entuziasmul de după vizita amintită mi-a trezit mie păreri de rău! La Mumbay, în piață, m-am tocmit îndelung pentru două sari-uri, două curte, două șaluri și două perechi de butoni pentru curte. Să vă spun prețuri: sari-uri: 6-10$ sau, mai scump, până în 15$; curte: 7-9$; șaluri: 3,5-6$; butoni pentru curtă: 0,4-2$, chiar mai
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]