4,126 matches
-
taurica - făinarea tomatelor;Didymella lycopersici - putrezirea coletului;Septoria lycopersici - pătarea albă a frunzelor;Sclerotinia sclerotiorum - putregaiul alb;Alternaria dauci - pătarea brună a frunzelor. Combaterea integrată a agenților patogeni la tomatele cultivate în seră Eficiența măsurilor de combatere la cultura de tomate în seră, contribuie la obținerea unei producții mari și de calitate. În condiții de seră se prevăd următoarele măsuri de prevenire și combatere a atacului patogenilor: Îndepărtarea resturilor vegetale de la cultura precedentă și distrugerea acestora, contribuie la îndepărtarea inocului infecțios
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
cazul tratamentelor prin fumigare este obligatorie respectarea perioadei de pauză prevăzută pentru fiecare prudus. Înaintea utilizării amestecului și a solului se face testul de fitotoxicitate cu răsad de salată sau castraveți. Fertilizarea echilibrată contribuie la buna dezvoltare a plantelor de tomate și creșterea rezistenței lor la atacul patogenilor. Trebuie evitat excesul de azot și chiar cel de fosfor, deoarece acesta poate sensibiliza plantele la atacul de Botrytis (Baicu, Săvescu, 1986). Fertilizarea organică reduce eficacitatea dezinfecției chimice, astfel încât nu se recomandă administrarea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Baicu, Săvescu, 1986). Fertilizarea organică reduce eficacitatea dezinfecției chimice, astfel încât nu se recomandă administrarea lor înainte de această operațiune. Soiuri și hibrizi rezistenți. Această măsură permite reducerea numărului de tratamente din timpul perioadei de vegetație, contribuind la diminuarea poluării fructelor de tomate care se consumă în stare proaspătă. În tabelul 9 sunt prezentate aspecte privind rezistența unor cultivare de tomatedin România (după T.Roman, M. Costache, 2001). Dezinfecția semințelor. O parte dintre agenții patogeni ai tomatelor se transmit prin sămânță. Dezinfecția acestora
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
contribuind la diminuarea poluării fructelor de tomate care se consumă în stare proaspătă. În tabelul 9 sunt prezentate aspecte privind rezistența unor cultivare de tomatedin România (după T.Roman, M. Costache, 2001). Dezinfecția semințelor. O parte dintre agenții patogeni ai tomatelor se transmit prin sămânță. Dezinfecția acestora se realizează fie termic, fie chimic, recomandat este însă să se aplice ambele metode. Tratarea termică se realizează prin aer uscat la temperatura de 80 oC, timp de 24 de ore sau la 70
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
patogeni în condițiide seră. Irigarea culturilor se va face prin rigole sau picurare, metoda de aplicare fiind condiționată de prezența patogenilor care se transmit prin apa din rigole (Fusarium, Verticillium, Phytophthota). Îndepărtarea buruienilor contribuie la buna aerare a plantelor de tomate. Igiena culturală constă în îndepărtarea plantelor puternic atacate de Fusarium, Verticillium, pentru reducerea susrselor de infecție. De asemenea, îndepărtarea frunzelor bătrâne de la bază, reduce impactul unor patogeni care se grefează la început pe frunzele bazale. 5.4. Combaterea integrată a
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
de mâncare foarte populară care consta din vinete umplute cu parmezan râs, pâine, ouă fierte și multe capere. Caperele se mai folosește la sosuri cu limba de vițel, cu carne de vițel, cu carne de porc și la sosurile de tomate. Caperele este un arbust mic, spinos și se gaseste în zona mediteraniană. De la aceste plante se folosesc numai inflorescențele, ele trebuie culese dimineață înainte de înflorire, din luna mai până în luna iulie. Mugurii sunt de marimea boabelor de fasole mici fiind
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
au fost curățate, spălate și tăiate mărunt. Borșul se servește fierbinte cu pătrunjel verde deasupra. Mod de preparare Ingrediente pentru 10 porții: 2 oase de porc 500 g carne tocata de porc 4 cepe 2 morcovi 6 linguri pastă de tomate 2 rădăcini de pătrunjel 1 țelină 3 linguri de orez 1 litru de borș Se curăță morcovul, rădăcina de pătrunjel, țelina, 2 cepe tăiate mărunt și se pun la fiert împreună cu osul de porc bine spălat în apă cu
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
toaca mărunt, apoi se amestecă cu carnea tocata, se adăuga sare și piper după gust, apoi se formează perișoarele. Borșul se fierbe separat timp de câteva minute. După ce a fiert zarzavatul, osul se scoate, se adaugă borșul și pastă de tomate. Apoi, se dă drumul perișoarelor cu grijă să nu se fărâme. Se lasă să tragă câteva clocote până fierb perișoarele, se trage oală de pe foc, se lasă să se răcească și se drege cu gălbenușul bătut cu smântână și se
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
mămăliguța este gata se răstoarnă pe o planșeta de lemn. Saramura de crap se servește caldă cu mămăliguța și cu ardei iute. Ingrediente pentru 10 porții: 1 Kg fasole albă 500 g ceapă 200 g ulei 100 g pastă de tomate 60 g mărar 60 g pătrunjel 2 foi de dafin 2 g cimbru 50 usturoi 10 g sare Mod de preparare: Fasolea albă se alege de impurități, se spală cu apă și se lasă în apă rece 12 ore. Apoi
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
Se lasă să fiărba circa 2 ore, se ia spumă și se adaugă sarea la sfârșitul fierberii. Separat,ceapă se curăță, se spală, se taie mărunt și se rumenește în ulei încins. După rumenire, ceapă se stinge cu pastă de tomate, se adaugă cimbrul, foaia de dafin și usturoiul curățat și tocat mărunt. Peste acest sos se adugă fasolea și se mai fierbe încă 30 min. Iahnia se servește cu pătrunjel tocat mărunt deasupra. Ingrediente pentru 10 porții: 9 Kg carne
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
plăcut se consumă cu diferite preparate din că ,sau cu diferite sortimente de mâncare. Ingrediente pentru 10 porții: 1 Kg fasole boabe 1 ciolan afumat 4 cepe 1 morcov ½ țelină 1 rădăcina de pătrunjel 1 păstârnac 2 linguri pastă de tomate Mod de preparare: Se alege fasolea, se spală bine și se lasă la înmuiat în apă rece de seară până dimineață, apoi se pune la fiert cu apă rece. După ce a dat într-un clocot se strecoară fasolea apoi se
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
30 minute împreună cu ciolanul. Când ciolanul a fiert se scoate odată cu legumele întregi, se taie felii carnea de pe ciolan și se lasă de o parte. Se curăță ceapă, se taie mărunt, se călește cu pastă de ardei și pastă de tomate și se lasă la foc mic timp de 15 minute. Apoi într-o cratița se pune fasolea cu ceapă călita și feliile de carne, se adăuga condimente după gust, apoi se dă mâncarea la cuptor timp de o oră la
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
etc. Ghiveci de legume (pentru zece porții) Cristina Bungianu maistru instructor INGREDIENTE: * 400 grame cartofi, * 300 grame morcovi, * 100 grame țelină rădăcină, * 200 grame pătrunjel rădăcină, * 200 grame ceapă, * 300 grame ardei gras, * 400 grame varză albă, * 100 grame pastă tomate, * 300 grame mazăre conservă, * 300 grame fasole verde conservă, * 400 grame ghiveci conservă, * 250 ml ulei, * 30 grame sare, * 2 grame piper măcinat, 4 grame boia de ardei dulce, 100 ml vin alb, 250 grame roșii în bulion, 50 grame
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
frunzele depreciate și cotor și se taie în fâșii mai mari. Mazărea și fasolea verde conservate se scurg de lichid și se trec prin jet de apă rece. Pătrunjelul verde se curăță, se spală și se taie mărunt. Pasta de tomate se diluează cu o cantitate egală de apă. Apoi ceapa se înăbușă în ulei cu apă. În ordinea timpului de fierbere, se înăbușă legumele (morcovii, țelina, pătrunjelul rădăcină). Se adaugă cartofii, ardeiul gras, varza, precum și apa necesară fierberii. Și
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
în ulei cu apă. În ordinea timpului de fierbere, se înăbușă legumele (morcovii, țelina, pătrunjelul rădăcină). Se adaugă cartofii, ardeiul gras, varza, precum și apa necesară fierberii. Și se continuă fierberea înăbușit, până se fierb cartofii. Se adaugă pasta de tomate, legumele din conserve (mazărea, fasolea, ghiveciul), sarea, piperul, boiaua și vinul și se amestecă. Deasupra preparatului se așează roșiile în bulion și se introduce vasul la cuptor circa 15 minute pentru gratinare. Preparatul se prezintă în legumieră, pe platou sau
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
apă caldă și se lasă să scadă. Se servește cald sau rece cu pâine de casă. Ghiveci de vinete (rețetă din regiunea Focuri, Iași) INGREDIENTE: * 1 kg vinete, * 250 grame ceapă, * o căpățână usturoi, * 500 grame ardei gras, * 500 grame tomate, * 100 ml ulei, * sare. MOD DE PREPARARE: Ceapa tocată se înăbușă în apă. Se adaugă vinetele tăiate, cu coaja lor, se fierb cu usturoiul tăiat și cu ceapa. Se adaugă apoi ardeii tăiați în feliuțe, roșiile decojite și tocate. Se
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
fundul borcanului se așează frunzele de țelină, apoi se pun ardeii în borcan și se capsează. Zacuscă de legume (rețetă din zona Scânteia, Iași) INGREDIENTE: * 2 kg ceapă, * 5 kg vinete, * 2 kg ardei gras, * 2 kg gogoșari, * 2 kg tomate, * jumătate litru ulei, * sare, * o lingură miere. MOD DE PREPARARE: Ceapa tocată se călește în ulei. Se adaugă ardeii și gogoșarii spălați, copți, curățați și dați prin mașina de tocat. Se face suc din roșii și se adaugă peste celelalte
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
lumii vegetale, aspecte ale evoluției plantelor, adaptări ale plantelor la condițiile de mediu și rolul omului în dirijarea procesului evolutiv. Secția plante utilitare (1,5 ha) adăpostește reprezentanți ai plantelor medicinale, plante toxice, plante aromatice și condimentare, furajere și melifere, tomate și tinctoriale, plante textile și plante utilizate ca sursă de celuloză, plante alimentare și oleaginoase, plante fixatoare de soluri, etc. Secția ornamentală (2,5 ha) este amplasată la intrarea în grădină, în jurul pavilionului didactic administrativ și a Complexului de sere
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
de Arabidopsis, Lycopersicon esculentum și Juglans regia prin utilizarea de constructe autocomplementare ARN desemnate să inițieze PTGS pentru bacteriooncogenele iaaM și ipt au manifestat o rezistență de un spectru restrâns la tumorigeneza de colet. Jamison (2001) a inoculat semințe de tomate (Lycopersicum esculentum) cu Agrobacterium tumefaciens și după cinci săptămâni de la inoculare a examinat plantulele pentru identificarea efectului. Plantele de tip sălbatic au dezvoltat tumori vizibile de colet și o creștere întârziată, pe când cele inoculate cu T-ADN în care bacteriooncogenele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a radicelelor cu două biovarietăți de A. tumefaciens a permis exprimarea de 0,0-1,5% tumorigeneză la liniile transgenice de A. thaliana comparativ cu 97,5% tumorigeneză la plantele martor. Rezultate similare s-au obținut la mai multe linii de tomate (L. esculentum) transformate prin inocularea tulpinală cu trei linii biovar de A. tumefaciens, evidențiindu-se tumorigeneză între 0,0% și 24,2%, pe când plantele martor au prezentat 100% tumorigeneză. Acest mecanism de rezistență durabilă la tumorigeneză este mediat de silențierea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
-urilor complementare din constructe transgenice introduse în cercetări experimentale s-a dovedit a fi inițiatorul rapid și consistent pentru mai multe gene la Arabidopsis thaliana și Nicotiana tabacum. Escobar și colaboratorii (2001) au realizat transformarea la A. thaliana și la tomate (Lycopersicon esculentum) cu ajutorul unui construct transgenic desemnat să genereze transcripte autocomplementare pentru iaaM și ipt. Linile transgenice rezultate și-au păstrat susceptibilitatea la transformarea indusă de Agrobacterium dar, în unele cazuri, au fost înalt refractare la tumorigeneză. Constructul autocomplementar ipt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
casete de expresie destinate să genereze transcripte autocomplementare iaaM și ipt. Aceste casete au fost clonate într-un vector binar de A. tumefaciens care a fost desemnat pDE00.0201 (fig. 33.7) și cu acesta au fost infectate plante de tomate (Lycopersicon esculentum) și Arabidopsis, două plante cu mare susceptibilitate la boala „cancerul de colet”. Plantele transformate cu pDE00.0201 au fost regenerate prin selecție cu kanamicină. Figura 33.7. Vectorul binar pDE00.0201 de Agrobacterium pentru expresia transcriptelor autocomplementare ale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
plantelor și expresia transgenelor au fost confirmate prin analiză Southern a ADN genomic total, analiza fluorometrică GUS și revers transcripția PCR. Morfologia generală și dezvoltarea plantelor transgenice nu s-au deosebit principial de acelea ale plantelor martor. Plante tinere de tomate transgenice (A) și de tip sălbatic (B) au fost infectate cu A. tumefaciens 25W-5A prin injectare în tulpină a unei cantități mici de suspensie bacteriană la nivelul unei răni. Tumorigeneza a fost evaluată după cinci săptămâni de la inoculare. La locul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
colab., 2001). Identificarea posibilelor plante rezistente s-a realizat prin efectuarea de infecții cu A. tumefaciens biovar I, în analize de laborator. Transformanții de Arabidopsis au fost inoculați in vitro la nivelul rădăcinilor cu A. tumefaciens A 208, pe când la tomate s-a realizat inoculare la nivelul tulpinii cu sușa A. tumefaciens 20W-5A. Trei dintre cele șase plante de Arabidopsis transformate au prezentat abolirea completă a tumorigenezei (fig. 33.8). Multe plante transformate au prezentat un fenotip de silențiere caracteristic exprimării
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și Meyerowitz, 2000; Smith și colab., 2000; Waterhouse și colab., 1998). Nu au fost constatate indicii de fenotip morfologic care să ateste silențierea unei singure oncogene precum tumori radiculare, tumori caulinare, atenuare (Ooms și colab., 1981). Linii virtual rezistente de tomate și de Arabidopsis au fost analizate prin hibridare Southern genomică dovedindu-se a avea unul, două sau trei inserte T-ADN. S-au făcut analize prin care să fie evidențiată natura hemizigotă sau homozigotă a locusului transgenizat. Rădăcinile liniilor transgenice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]