1,605 matches
-
de la Dîmbova, deși sufixul -ița, împrumutat din slavă, este de multă vreme funcțional în limba romînă, accentul pe radical nefiind caracteristic diminutivelor romînești, apelative sau toponime, ci elementelor lexicale formate în slavă. Dacă ar fi fost derivat în limba romînă, toponimul Dîmbovița ar fi trebuit să fie accentuat pe sufix (precum Craiovița, Dunărița etc.). Toponimele Dîmbu(l), Dîmbău, Dîmburele, Dîmbureni, Dîmburi, Dîmbloaca, Dîmba, care ar putea părea înrudite etimologic cu Dîmbovița, au o cu totul altă bază etimologică, anume entopicul romînesc
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
limba romînă, accentul pe radical nefiind caracteristic diminutivelor romînești, apelative sau toponime, ci elementelor lexicale formate în slavă. Dacă ar fi fost derivat în limba romînă, toponimul Dîmbovița ar fi trebuit să fie accentuat pe sufix (precum Craiovița, Dunărița etc.). Toponimele Dîmbu(l), Dîmbău, Dîmburele, Dîmbureni, Dîmburi, Dîmbloaca, Dîmba, care ar putea părea înrudite etimologic cu Dîmbovița, au o cu totul altă bază etimologică, anume entopicul romînesc dîmb sau variante ale acestuia, cu sensul „deal mic“, „delușor“, „colnic“, „mică ridicătură de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
construită o bază NATO în care vor fi plasate dispozitive balistice antirachetă. Un alt sat din județul Mehedinți este numit Devesel (fără u final, care ține loc de articol în vorbirea populară). Formate prin polarizare de la oiconimul din Olt sunt toponimele Deveseleanca (parte a teritoriului comunei Redea, județul Olt) și Deveseleni (sat în județul Olt), iar de la oiconimul mehedin țean s-a format numele de sat Deveselu-Străini din același județ. Variantele sub care au fost atestate cele două oiconime sunt foarte
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Tîmpițel, Bătrînel, Plimbărel, Necăjel). Dobrogea Este numele provinciei istorice din sud-estul Romîniei, învecinată cu Marea Neagră și prin care trece Dunărea înainte de vărsare. Cuprinde teritoriul județelor Constanța și Tulcea, așadar inclusiv litoralul Mării Negre și Delta Dunării. Prin polarizare, a fost creat toponimul Podișul Dobrogei. Numele actual apare în documente la începutul secolului al XV-lea sub forma Sahra-i Dobruğa (în turcește, „cîmpia Dobrogei“) apoi, sub forma Dobritza, Dobritze. Cea mai mare parte a cercetătorilor consideră că toponimul are la bază un antroponim
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Prin polarizare, a fost creat toponimul Podișul Dobrogei. Numele actual apare în documente la începutul secolului al XV-lea sub forma Sahra-i Dobruğa (în turcește, „cîmpia Dobrogei“) apoi, sub forma Dobritza, Dobritze. Cea mai mare parte a cercetătorilor consideră că toponimul are la bază un antroponim, probabil numele jupanului Dobrotici (atestat ca stăpînitor al zonei), diminutiv al unor antroponime tip Dobrido, Dobrota, atribuit ținutului stăpînit de el, conform uzanțelor turcilor și ale unor popoare orientale (Afganistan este format de la antroponimul Afgan
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ni se propune o descendență tîlhărească!), variantă neacceptată de ceilalți cercetători. Marin Petrișor îi conferă o descendență antroponimică, alta însă decît cea menționată mai sus, adică numele prințesei kievene Dobrogeia (Dobrodjeja > Dobrodija), care a „iradiat“ și în alte teritorii îndepărtate (toponimul sud-slav Dobrodèja, „făcătoare de bine“), adaptat de turci propriei limbi, îndeosebi la finală, ca Dobruğa, de la care, printr-o asimilare progresivă, s-a ajuns la Dobrogea. Rațiunea denumirii ținutului de la o prințesă kieveană rămîne de găsit. Important este că numele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
unui pîrîu de 14 km (afluent de stînga al rîului Tărlung) și al unui lac în Subcarpații Prahovei. Pîrîul Doftăneț, de 12 km (afluent de stînga al pîrîului Mislea) este numit cu un diminutiv al Doftanei (ca în Olt > Olteț). Toponimele Dofteana (care desemnează un pîrîu de 26 km, afluent de dreapta al Trotușului, un sat în județul Bacău și o rezervație de arini în Depresiunea Dărmănești), Doftenița (diminutiv al primului) se află într-o altă zonă (Moldova) decît Doftana. Emil
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sută cincizeci de ani), probabil dispărute astăzi, Doftănețul Mare și Doftănețul Mic (un fel de „contradicție în termeni“ între sufix și determinant, la primul, un pleonasm la al doilea). Apelativul bulgăresc dohod, „apropiere, acces, sosire“, propus ca bază a acestor toponime nu este plauzibil din perspectiva onomasiologiei geografice (nu are paralele denominative) și imposibil ca evoluție fonetică (nu pot fi explicate sincoparea lui o, asurzirea lui d și asocierea cu sufixul romînesc -eana, -ana). Ipoteza lui I. A. Candrea privind descen
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și asocierea cu sufixul romînesc -eana, -ana). Ipoteza lui I. A. Candrea privind descen dența fonetică și semantică de la apelativul de origine maghiară dohot este foarte ispititoare datorită specificului petrolifer al celor două zone (Bacău și Prahova) unde se află toponimele (de altfel, un afluent al Doftenei se numește Păcuricea). Numele ar fi fost dat de maghiarofonii de pe lîngă Bacău, care, ca petroliști, ar fi putut aduce cu ei în Prahova nu numai meseria, ci și toponimul în cauză. Se opune
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Prahova) unde se află toponimele (de altfel, un afluent al Doftenei se numește Păcuricea). Numele ar fi fost dat de maghiarofonii de pe lîngă Bacău, care, ca petroliști, ar fi putut aduce cu ei în Prahova nu numai meseria, ci și toponimul în cauză. Se opune acestei soluții sufixul -eana, nepotrivit semantic și pe care maghiarii nu aveau cum să-l folosească, iar altul în limba lor apropiat fonetic nu există. Din nou ar fi fost greu de explicat sincoparea lui o
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
slavă (sufixul adjectival -eno; -ena) care indică „materialul din care e făcut un obiect sau care abundă într-un loc“, (de exemplu v. sl. pesŭkŭ, „nisip“ + -ena > pesučana > peșteana „de nisip, nisipos“, cum se numesc unele văi din țara noastră). Toponimul Dofteana ar putea proveni și el dintr-un slav *deguti, „păcură, catran“ + sufixul - ena (> *degutĕna > degtĕna > dektena); evoluția a parcurs traseul: sl. *Degtena > *Dektena > *Dehtĕna (ca doctor > dohtor), rom. *Dehteana (e > ea, ca în sl. vĕku > veac, sl. delŭ > deal
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
delŭ > deal) > Defteana (ht > ft, ca în dohtor > doftor) > rom. Dofteana (e > o sub influența labialei f). Reflexul acestei forme este slav de est (a se compara cu ucr. Dihtjanec). Forma Doftana prezintă reflexul fonetic sud-slav, întîlnit și la alte toponime din zonă (Cîmpina, Prahova, Slănic, nu *Cumpina, *Porahova, *Salonic, cum ar fi sunat în varianta estică), iar o în loc de e apare și în formele maghiare Döjtëne, Döjtöne. Un apelativ maghiar de origine slavă, deget, „păcură de uns carul“, justifică de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Salonic, cum ar fi sunat în varianta estică), iar o în loc de e apare și în formele maghiare Döjtëne, Döjtöne. Un apelativ maghiar de origine slavă, deget, „păcură de uns carul“, justifică de asemenea unele forme intermediare, de la *degŭtĕna la Degtena. Toponimul Doftăneț are la bază adjectivul slav, sub formă masculină, *degŭtĕnŭ, „cel cu păcură“ (la început însoțind unul dintre substantivele dolŭ, „vale“, sau potokŭ, „pîrîu“, care sunt masculine), căruia i se atașează sufixul -ici, folosit pentru substantivizarea adjectivelor, rezultînd *Degŭtĕnici, care
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu sufixul -ița, dar cel puțin prima parte poate fi formată și de slavi (*Degŭtĕnica). În limba romînă există și derivate de la apelativul romînesc de origine ucraineană dohot, cu sufixele -ar, respectiv -ărie (dohotar, dohotărie), de la care s-au format toponimele Dohotariul (două pîraie în județul Suceava, un deal în județul Bacău), Dohotăria (o culme în Munții Neamțului și două pîrîiașe în județul Bacău), Dotăria (un microtoponim în județul Argeș), Dealu Dotăriei (în comuna Poienari, județul Argeș). Sensul celor două apelative
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de dreapta al Bistriței, al unui deal din apropierea Bobîlnei, al unei porțiuni mai adînci din albia Jiului, al unui izvor și al unei cascade din Gorj și a unui sat din județul Cluj. Prin polarizare de la hidronim, au fost formate toponimele Dorna Arini și Dorna Condrenilor (sate din județul Suceava), Dealul Dornei (culme în Cîmpia Jijiei), Depresiunea Dornelor (numită și Țara Dornelor sau Vatra Dornei), Dorneni (două sate în județul Bacău), Dornești (un pîrîu, afluent de stînga al pîrîului Romîni, un
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
unde se strînge apa de ploaie“, „morman de pămînt ca semn de hotar între moșii“, de unde Dornă de piatră, „semn de delimitare a pămîntului“. Toponimizarea s-a realizat inițial pentru hidronime și de la acestea, prin transfer, la celelalte categorii de toponime. Nu e imposibil ca unele dintre omonime să se fi format de la sensul privind „piatra de hotar“, apropo de Dorna de piatră. În legătură cu acest sens, care poate veni din baza slavă a lui dornă (apelativul dor, „spărtură“, + sufixul -na), ne
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din județul Prahova, precum și în aparent ciudatul Vîrful cu Dor din Bucegi, în vecinătatea Sinaiei. Cîmpul semantic al locurilor cu apă este bine reprezentat în toponimia romînească, entopicele cu sensuri foarte asemănătoare avînd de obicei răspîndire regională și, de aceea, toponimele formate de la ele nefiind transparente etimologic: Bahna, Bahnița, Bărc, Bîrcana, Bîrcoasa, Bărăcea (< bară, barc, barcău, băracă, bărăcie), Bălc, Bîlcoiul (< bîlc), Blahnița, Călnaci, Călnău, Cîlnic (< cal), Ieruga, Mlaca, Mlăci (< mlacă), Mociar, Moceriș, Mocira (< mocear), Gîrla, Ciorogîrla (cioroi, „izvor“ + gîrlă), Glod, Gîrlași
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Severinești. Au mai existat un sat Severin în județul Mehedinți, și unul în județul Timiș (sau Caraș Severin), iar regiunea Turnu-Severinului s-a numit în trecut Cîmpia Severinului. Un Severovci există în Serbia, iar în Croația, Severje și Severovac. Două toponime Szöreny din Ungaria se pare că sunt din aceeași familie etimologică. Atestările, începînd cu secolul al XIII-lea, consemnează formele: Zeuwrin, Zeuriniensis, Zeurin, Zeuren, Zereniensis, Zewryn, Zeurend, Zewrum, Zewrend. Cei mai mulți cercetători cred că la origine se află un antroponim slav
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ri(s), cu sens intensificativ, superlativ, adăugat temei dun(a) , „rîu“, conduce la semnificația „rîul prin excelență, rîul mai mare decît celelalte“ (Pîrvan), iar acest sufix se întîlnește și în nume ca Naparis („Ialomița“), Sagaris, Sangaris, Magaris. Ca la majoritatea toponimelor străvechi, discuțiile etimologice continuă, dar soluțiile cele mai plauzibile trimit spre originea traco dacică. Numele Dunăre polarizează pe teritoriul romînesc, uneori la mare distanță, toponime derivate și compuse: Dunărica, Dunăreni, Dunărița, Dunărea Mare, Dunărea Mică, Dunărea Nouă, Dunărea Veche, Dunărea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sufix se întîlnește și în nume ca Naparis („Ialomița“), Sagaris, Sangaris, Magaris. Ca la majoritatea toponimelor străvechi, discuțiile etimologice continuă, dar soluțiile cele mai plauzibile trimit spre originea traco dacică. Numele Dunăre polarizează pe teritoriul romînesc, uneori la mare distanță, toponime derivate și compuse: Dunărica, Dunăreni, Dunărița, Dunărea Mare, Dunărea Mică, Dunărea Nouă, Dunărea Veche, Dunărea Vapoarelor, Dunărinți, Dunavăț (canal în Deltă și pîrîu, afluent al rîului Berheci), Dunavățu de Jos, Dunavățu de Sus (sate în județul Tulcea). Ultimele toponime sunt
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
distanță, toponime derivate și compuse: Dunărica, Dunăreni, Dunărița, Dunărea Mare, Dunărea Mică, Dunărea Nouă, Dunărea Veche, Dunărea Vapoarelor, Dunărinți, Dunavăț (canal în Deltă și pîrîu, afluent al rîului Berheci), Dunavățu de Jos, Dunavățu de Sus (sate în județul Tulcea). Ultimele toponime sunt derivate, în graiul lipovenilor, de la numele slav al Dunării, Dunav cu sufixul diminutival -eț, -ăț. Dunărea denumește, de asemenea, prin transfer, un grind în apropierea Galațiului și un sat din comuna Seimeni, jud. Galați. Făgăraș Este numele unui municipiu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
lipovenilor, de la numele slav al Dunării, Dunav cu sufixul diminutival -eț, -ăț. Dunărea denumește, de asemenea, prin transfer, un grind în apropierea Galațiului și un sat din comuna Seimeni, jud. Galați. Făgăraș Este numele unui municipiu din județul Brașov. De la toponimul Făgăraș s-au format, prin derivare și compunere: Munții Făgărașului, Golul Alpin al Munților Făgăraș, Făgă rașul Nou (sat în județul Tulcea), Depresiunea Făgărașului (sau Țara Făgărașului, parte a Podișului Transilvaniei), Vîrful Făgărașului, Culoarul Central Făgărășean (subunitate a Mun ților
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
s-a născut din rom. Făgăraș (sufixul -aș a fost apropiat de magh. -as, altfel ar fi trebuit să conțină á și să se rostească a, nu a rotunjit, apropiat de o). Prima vocală a formei maghiare, o, arată că toponimul maghiar este împrumutat din cel romînesc (ă > o în corespondența romîno-maghiară); dacă trecerea ar fi fost inversă, din maghiară în romînă, în romînește s-ar fi ajuns, potrivit corespondenței curente, la Fogăraș. Grădiște Acesta este numele a opt sate din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Prahova, Vîlcea și a opt ridicături de teren de pînă la patru sute de metri (în cîmpiile Aradului, Jijiei Inferioare, Bărăganul Mostiștei, Nucarilor, Vlăsiei, în Balta Ialo miței, Culoarul Oltului și Piemontul Oltețului). Corelate etimologic, prin polarizare, cu această denumire sunt toponimele Grădiștea, Grădiștea Ceacu (movile din Lunca Dunării), Grădiștea de Munte (sat în județul Hunedoara), Grădiștea Muncelului-Cioclovina (parc natural din Munții Șureanului), Grădiștea Roseți (movilă din Balta Ialomiței), Grădiștea Scurtă (loc înalt de cinci metri în Balta Brăilei), Grădișteanca (sat din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
locuri sau în apropierea lor au fost descoperite ruine ale unor așezări fortificate, printre care vestigiile arheologice ale vechii capitale a Daciei, Sarmizegetusa, (care se află pe locul numit Dealu Grădiștii). Un rîu din vecinătate este numit de maghiari Város, toponim desprins, probabil, dintr-un fost compus Városvize, care în limba maghiară înseamnă „apa orașului“ sau „apa cu oraș“, „rîul cu cetate“, și care traduce, probabil, un nume romînesc anterior Rîul Grădiștei. Microtoponimele Greute, Grohotele din apropierea fostei așezări dacice Ulpia Traiana
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]