2,332 matches
-
care a furat mireasă să de la cel mai bun prieten (cf. Herodot) Arnon: tractul genital feminin (cf. S.F. Damon) EBRAICA arnon subst. "zgomotos" (cf. Sînger și Alder, The Jewish Encyclopedia, vol. 1, p. 132); Arnon subst. valea fluviala abruptă cu torentul sau montan zgomotos, care formă hotarul dintre Moab și Amon; rîu cunoscut acum sub numele "Wady Mojib" (Iordania), care are izvoare în nord și în sud și care curge spre vest, printr-un defileu superb, adînc, în Marea Moartă EXPLICAȚII
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
desfrînate rituri în Sittim, Asupra lor năpasta atrăgînd./ Întins-a dezmățatele-i orgii/ Și-n muntele păcatului, aproape/ De crîngul homicidului Moloh,/ Strîngînd Nerușinarea lîngă Ură;/ Jossia, blîndul, l-a zvîrlit în Iad./ Urmară cei care, din Eufratul/ Străvechi, pînă-n torentul ce desparte/ De Siria Eghipetul, se cheamă/ Baal și Astaroth fiind, întîii/ Bărbați, ceilalți de parte femeiasca." 291 (VIII, 397) ELOHIM: (ebr. "judecători"; "Domnul Puterilor") Plural onorific pentru Dumnezeul Creator din Geneză, 1. Elohim este astfel Dumnezeu sub aspectul Dreptății
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
un plan mai general, este vorba despre reactivarea imaginarului social al vrăjitoriei: În literatură (de la D.H. Lawrence la J.R.R. Tolkein, de la Thomas Mann la Gabriel García Márquez), În filme (fenomenul Harry Potter este doar expresia cea mai vizibilă a unui torent de filme, seriale de aventuri, soap opera, filme documentare), În pictură, În muzică și În universul cultural asociat ei (New Age și Gotic, cu miriadele de cărți explicative, reviste, obiecte cu puteri magice, produse de Îmbrăcăminte, tatuaje etc.). Pe un
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
anul 602, s-a declanșat revolta militară romană care a transformat pe "sălbatecul centurion trac" (Iorga), Focas, în împărat al Bizanțului.17 După revolta militară și moartea împăratului Mauriciu, în anul 602, slavii străpung limesul danubian și năvălesc ca un torent în sudul Dunării, peste Moesia și Macedonia, ajungând până la Constantinopol. Ulterior, în cursul primei jumătăți a secolului al VII-lea, alte triburi slave, ale sârbilor și croaților, pătrund în sudul Dunării, pe la apus de Dacia, pornind din Panonia, care în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la Karakorum, ci a preferat să construiască un puternic stat (ulus) în teritoriile atribuite tatălui său de marele han întemeietor. Retras aici și mulțumindu-se să-și stăpânească noii supuși, noul stat devenea un exponent al stepei, în felul acesta, "torentul devastator reintrase în matca sa" (Iorga). Odată închegată, Hoarda de Aur și-a constituit o arie de dominație directă și o zonă de hegemonie, în care au fost înglobate, în diferite grade de dependență, statele și popoarele cucerite. Aria de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de ceea ce Mihai Cimpoi numește „proletcultismul ca forma mentis”. SCRIERI: Foc!, Chișinău, 1947; În valea codrilor, Chișinău, 1948; Ion Soltâs, Chișinău, 1950; Zorile, Chișinău, 1952; Costică, Chișinău, 1952; Eroi modești, Chișinău, 1953; Opere alese, Chișinău, 1954; Trei schițe, Chișinău, 1957; Torent, Chișinău, 1961; La cotul Nistrului, Chișinău, 1964; Foc! Torent, Chișinău, 1968; Legenda veșniciei (în colaborare cu P. Dudnic), Chișinău, 1998. Repere bibliografice: Ion Șpac, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 322-325; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 163. N.Bl.
CUTCOVEŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286611_a_287940]
-
SCRIERI: Foc!, Chișinău, 1947; În valea codrilor, Chișinău, 1948; Ion Soltâs, Chișinău, 1950; Zorile, Chișinău, 1952; Costică, Chișinău, 1952; Eroi modești, Chișinău, 1953; Opere alese, Chișinău, 1954; Trei schițe, Chișinău, 1957; Torent, Chișinău, 1961; La cotul Nistrului, Chișinău, 1964; Foc! Torent, Chișinău, 1968; Legenda veșniciei (în colaborare cu P. Dudnic), Chișinău, 1998. Repere bibliografice: Ion Șpac, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 322-325; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 163. N.Bl.
CUTCOVEŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286611_a_287940]
-
mii, / milioane, / din uzine, din câmpii, / s-au ridicat, unul ca unul mai neînfricat”) sau glorifică „Armata Sovietică, / pe Marele Stalin, / Poporul Sovietic”, în versuri așezate în fruntea unei puzderii de plachete apărute aproape concomitent: 16 milioane, Scrisori de pe front, Torente, Clocot. Plânsete de clopot. Răsărit de soare, Balade, Doftana, Balada celor patru mineri (1949). Frapează totuși, ca notă dominantă, nu festivismul, ci vehemența mesajului vindicativ. Din vechiul fond resentimentar al liricii care striga revolta față de împilarea și umilințele țăranului, se
CORBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286408_a_287737]
-
a comunistului Mihai Hariga. SCRIERI: Sânge de țăran, pref. Demostene Botez, Iași, 1936; Acuz..., București, 1937; Război, pref. C. Rădulescu-Motru, București, 1937; Nu sunt cântăreț de stele, București, 1940; 16 milioane, București, 1945; Scrisori de pe front (în colaborare), București, 1945; Torentele, București, 1945; Clocot. Plânsete de clopot. Răsărit de soare, București, 1945; Balade, București, 1945; Singura cale, București, 1946; Hrisovul meu, București, 1947; Bălceștii, București, 1948; Doftana, București, 1949; Balada celor patru mineri, București, 1949; Anii tineri, București, 1951; Versuri alese
CORBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286408_a_287737]
-
universale: „În mine vuia strigăt lung de cascadă - / Inimă curată în veci și nomadă. / Îmi venea să cuprind înaltul cu mâinile / Când își turna în mine fântânile.” Numeroasele volume ulterioare - Ritmuri române (1969), Sunt pionier al României socialiste (1979) sau Torentul Roșu. Epoca Nicolae Ceaușescu (1989) - se pierd într-o versificație abundentă, facilă și convențională, aducând în prim-plan naționalismul declamator al dictaturii ceaușiste din anii ’70-’80: „Se-aude țara-n oameni și-n unelte, / Prin lanuri trece tânăr și
CRANGULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286477_a_287806]
-
București, 1981; Proba zborului, București, 1981; Luceafăr cu cireșe la urechi, București, 1982; Defăimarea umbrei, București, 1983; Întemeietorul, București, 1983; Cota 2001, București, 1984; Eliberarea, București, 1984; Riscul certitudinii, București, 1985; Omul lumină, București, 1988; Echipa de aur, București, 1989; Torentul roșu. Epoca Nicolae Ceaușescu, București, 1989. Repere bibliografice: Mincu, Critice, I, 167-169; Sorianu, Contrapunct, 112-115; Constantin, Despre poeți, 247-249; Piru, Poezia, II, 163-166; Iorgulescu, Scriitori, 49-50; Popa, Ist.lit., II, 642-643. L.H.
CRANGULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286477_a_287806]
-
PERSOANELE MUREȘANU GENIUL LUMINEI ANUL 1848 SILFI DE LUMINĂ (Scena înfățișează un peisagiu de-o romanticitate sălbatecă în munți. Pe de-o parte stânci sparte și răsturnate, de alta brazi acățați pe vârfuri de stânci, unii răsturnați de vijelii și torente. În fund pe-un deal se vede ruina încă fumegândă a unui sat de colibi; mai în avanscenă turnul vechi și negru a bisericei satului - c-o mică biserică de lemn, cu ferestrele mici și cu zăbrele, cu muri parte
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
INDIFERENTIALUL (NIRVANA) GENIUL LUMINEI IRIS (Scena înfățișază un peisagiu de-o romanticitate sălbatecă în munți. Pe de-o parte stânci crăpate, unele țepene, altele răsturnate, de alta brazi acățați de vârfuri de stânci, unii frânți și răsturnați de vijelii și torente. În fund se văd ruinele încă fumegânde a[unui] sat de colibe, risipite ca cuiburi mari în dosul stîncelor. Mai în avanscenă turnul vechi și negru a bisericii satului. Biserica de lemn cu ferestre mici cu zăbrele, cu muri parte
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de ușoară încît îmi venea să cânt; am și cântat o jumătate de ceas întruna, pe când ne întorceam. După aceea limba mea liberată își regăsi vorbirea binecuvântată, și discursul, grămădit în mine în atâtea ceasuri lungi, începu să curgă în torente. Ș-a curs mereu înainte, vesel, jubilant până ce-a secat izvorul și s-a uscat. Când, la despărțire, întinsei mâna amicului meu zisei: - N-a fost oare admirabil de frumos astăzi? Dar îmi aduc aminte că de două ceasuri n-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
prin niște indicațiuni cu care nu unim în genere decât niște închipuiri foarte neclare, asta însemnează a necunoaște cu desăvârșire natura declamațiunii dramatice și de-a o enerva (aplatisa) într-o simplă recitațiune epică. Vrem să pătrundă asupră-ne întregul torent de munte al pasiunilor, întreaga cutezanță fierbătoare a umorului, vrem a însoți caracterele prin toate vicisitudinile simțămintelor și până la izvorul cugetărilor și rezoluțiunilor lor. Cine-a esperiat vrodată puterea declamațiunii dramatice acela va stima o artă care e fără orce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
A vântoaselor ce se aruncă peste ogoare Și cu suflarea lor distrug câmpii cultivate, Dacă vei voi, din contră, s-aduci bune vânturi Vei crea pentru oameni seceta binevenită Din sumbra ploaie, iar din seceta verii isca-vei Ploi ca torenți ce curg din ceruri și pomii adapă (Diogenes Laertios, VIII, 59 ; cf. 59, p. 513). Mai semnalez faptul că Heracleides din Pont consemnează informația (preluată de Diogenes Laertios, VIII, 67) privind ridicarea la cer, într-o „pară de foc”, a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
informații pertinente pentru un robot, fiindcă fiecare informație trebuie să fie analizată în funcție de o acțiune, de o mișcare, de un traiect. Se înțelege mai bine de ce "călătoriile îi formează pe tineri" și de ce "ideile vin din mers". De ce vederea unui torent este mai stimulativă pentru spirit ca aceea a unui eleșteu. Nu avem, dincolo de toate, o concepție vehiculară asupra vehiculului, așa cum vechii umaniști au o concepție instrumentală asupra comunicării. Studiul mentalităților, ca și cel al genurilor literare și al științelor, a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
n.n.), astfel încât să nu mă mai pot întoarce în corpul meu fizic. Trebuie să acționez foarte repede, dacă nu vreau să suport grave leziuni corporale (s.n.) și psihice (s.n.)”. Și, în altă parte: “dacă corpul meu astral e atras în torent (viziune astrală, n.n.) corpul meu fizic (în timpul în care șamanul experimentează planele subtile, corpul său fizic se află în letargie, n.n.) va suferi un accident din care nu-și va mai reveni ”. Eternitatea relativă a corpului cauzal, ca și capacitatea
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
unor cupe în care transvazează niște lichide de culoare roșie pentru a lăsa să se înțeleagă că este sângele lui. însemnat cu niște stigmate, el poate așadar emite profeții. în momentul când se cred inițiate, ele încep să deverseze un torent verbal... Ce spectacol! Acestor talente el le asociază și o pasiune de jongler pentru cifre și litere, pentru jocuri de cuvinte și asonanțe. Un fel de Lacan avant la lettre... Femeilor care-l urmează el le conferă aceeași forță de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
1971, Teatru. Despre teatru, pref. edit., București, 1974, Oameni și idei, pref. edit., Cluj-Napoca, 1983 (în colaborare cu Valentin Chifor). Traduceri: N. Ostrovski, Așa s-a calit oțelul, București, 1945 (în colaborare cu Dan Faur și Andrei Ivanovski); A. Serafimovici, Torentul, București, 1946; Sarkadi Imre, În pusta, București, 1955; Abdulla Kahhar, Șaida, București, 1963; Jean Giono, Husarul pe acoperiș, pref. Const. Ciopraga, București, 1966; Sân Lazzaro, Modigliani. Portrete, București, 1966; R.-J. Moulin, Cézanne. Naturi moarte, București, 1966; Velásquez, Antologie de
ADERCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285183_a_286512]
-
scăzute ale scoarței marțiene. Cercetările NASA, analizând fotografiile trimise de pe Mars Global Surveyor, au ajuns recent la concluzia că pe suprafața planetei există rigole, zone de eroziune asemănătoare văilor de curgere formate pe Pământ la topirea zăpezilor sau în urma unor torente. Specialiștii NASA presupun că acestea s au format în timpul ultimului milion de ani, în timpul verilor marțiene, mai ales ecuatoriale, în zonele afectate de alunecări de teren sau de ciocniri cu meteoriți. Dar unde a dispărut această apă? Se pare că
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
figura printre principalele „surse” de emigrare ale epocii, Întrucît românii din Austro-Ungaria erau Înregistrați printre cei plecați din Imperiul bicefal. Cu două decenii și jumătate Înainte de sfîrșitul secolului al XIX-lea, cineva observa că „În Staturile - Unite emigrațiunea aduce un torent de irlandezi, ecosezi, germani, olandezi și francezi etc., și ovrei din toate țările continentului european, cu puțini englezi și francezi, dar nu din clasa avută, și din contra cei mai săraci și mai puțini competenți de a-și cîștiga viața
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
originea ei sunt În continuă schimbare. Ea deschide brusc noi și ample perspective revoluționare În momente când părea să fi ajuns În impas și dezamăgește chiar și când ai fi crezut că lucrurile sunt sigure. Acum se revarsă ca un torent peste Întregul pământ, acum se desparte Într-o gigantică rețea de pârâiașe mărunte; acum izbucnește din adâncuri ca un izvor primăvara, acum se prelinge lin, una cu pământul... Toate șformele de luptă popularăț se Întrețes: merg În paralel, se amestecă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Iași, 2003; A.S. Pușkin, Talismanul, Iași, 1999; Pavel Florenski, Stâlpul și temelia adevărului, Iași, 1999 (în colaborare); N.V. Gogol, Opere, II-III, Iași, 1999- 2001; Viktor F. Vostokov, Incursiuni în medicina tibetană, Iași, 2000; Nursultan Nazarbaev, Kazahstan -2030, Chișinău, 2001, În torentul istoriei, Chișinău, 2001; Daniil Harms, Mi se spune capucin, Iași, 2002; Anatoli Mariengof, Serghei Esenin, așa cum a fost, Iași, 2002; Aleksandr Blok, Versuri despre Preafrumoasa Doamnă, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Ștefan Avădanei, Cărți ale centenarului Eminescu, ATN, 1989, 11; Constantin
IORDACHE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]
-
Vișinevschi, Neuitatul an 1919, București, 1950 (în colaborare cu Ada Chirilă); Salva Dadiani, Din scânteie, București, 1951 (în colaborare cu Ada Steinberg); T. Juravliov, Soldatul Antipov, București, 1951 (în colaborare cu Nina Melincenco); Vsevolod Ivanov, Parhomenco, București, 1951; A.S. Serafimovici, Torentul de fier, București, 1959 (în colaborare cu Ada Steinberg); D. Davurin, Trenul regimentar, București, 1959 (în colaborare cu Galia Faresova); Vsevolod Kocetov, Frații Erșov, București, 1960 (în colaborare cu Mihail Cardaș); Galina Nikolaeva, Bătălie în marș, I-II, București, 1960
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]