1,017 matches
-
în Niccolò Machiavelli, Legazioni. Commissarie. Scritti di governo, vol. I-IV, Fredi Chiappelli (ed.), Laterza, Bari, 1971-1985, I, p. 640. Buselli, Franco, Documenti sulla edificazione della fortezza di Sarzana (1487-1492), Canale, Sarzana, 1970. Cardini, Franco; Sergio Raveggi, Palazzi pubblici di Toscana. I centri minori, Sansoni, Florența, 1983, pp. 141-152. Carnasciali, Maurizio; and Renato Stopani, L'antica lega del Chianti. Gli stemmi dei Podestà, Radda în Chianti, Studium, 1986. Cecchi, Domenico, "Riforma sancta et pretiosa", în "El buon governo", Un progetto di
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
società e giustizia nella repubblica veneta (secc. XV-XVIII), vol. 2, Gaetano Cozzi (ed.), Jouvence, Romă, 1980-1985, I, pp. 114-121. Dați, Gregorio, Istoria di Firenze, Luigi Pratesi (ed.), Tonți, Norcia, 1902. Dedola, Marco, "Governare sul territorio", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă, Pubblicazioni degli Archivi di Stato, Romă, 1994, I. Delizie degli erudiți toscani, vol. 24, Ildefonso da Sân Luigi, Cambiagi, Florența, 1770-1789, XI, p. 241. Dudan, Bruno, Sindicato d'oltremare e di terraferma, Foro italiano, Romă, 1935. Dupont-Ferrier
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
di S. Sepolcro, 1713; rpt., Forni, Bologna, 1980. Fasano Guarini, Elenă, Lo Stato mediceo di Cosimo I, Sansoni, Florența, 1973, p. 41. ---, "La Maremma senese nel Granducato mediceo (dalle "visite e memorie" del tardo Cinquecento)", în "Contadini e proprietari nella Toscana modernă", I, Dal Medioevo all'età modernă, Olschki, Florența, 1979, pp. 405-472. ---, "Arezzo, Pistoia, Pisa nelle note del commissario Giovan Batistă Tedaldi (1566-1574)", Bollettino storico pisano, 60 (1991), pp. 175-176. Figueira, Robert C., "The Classification of Medieval Papal Legates în
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în Lombardia e i loro rapporti con gli stați italiani ed europei (1450-1530), Cisalpino-Goliardica, Milano, 1982. ---, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Papafava, Florența, 1987, pp. 117-189. Fulin, Rinaldo, "Frammento inedito dell' Itinerario în terra fermă di Marino Sanuto", în Archivio veneto, 22 (1871), pp. 1-48. Fusai, Giuseppe, Lodovico Ariosto în Garfagnana (1522-1525), Bertagni, Barga, 1912. Gai, Lucia, "Centro e
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
străbunilor lor, astfel încât să fie mai bine pregătiți să-și păstreze statutului politic și social în fluxul competitiv al regimului oligarhic. Motive similare de scriere ar putea fi găsite într-un număr de alte libri di famiglia din Florența și Toscana. O temă principala a eseurilor lui Klapisch-Zuber (Woman, "Compérage") eseuri bazate de cele mai multe ori pe dovezi din cărțile de familie a fost vastă politică clientelare care s-a intersectat în mod regulat cu multe aspecte ale vieții de familie florentine
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
scrise în scopuri genealogice și nu este probabil întâmplător că în această perioadă încep să apară astfel de cărți și în alte regiuni ale Italiei unde interesul pentru genealogie a devenit la fel de puternic ca pentru nobilimea de secol XVI din Toscana 13. Totuși, una dintre marile probleme care se ivește cu privire la cercetarea cărților de familie italiene este prevalența celor din Toscana în timpul secolelor al XIV-lea și al XV-lea și, în principal, a exemplelor de gen din Florența 14. Se
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în alte regiuni ale Italiei unde interesul pentru genealogie a devenit la fel de puternic ca pentru nobilimea de secol XVI din Toscana 13. Totuși, una dintre marile probleme care se ivește cu privire la cercetarea cărților de familie italiene este prevalența celor din Toscana în timpul secolelor al XIV-lea și al XV-lea și, în principal, a exemplelor de gen din Florența 14. Se considera că preemineța comercială a Florenței a creat o adevarată cultură a înregistrării datelor și a preocupării legate de scurgerea
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
o cultură mercantila similară în orașe precum Veneția și Genova, acestea nu au tradiții comparabile în privința înregistrărilor de familie 15. Cicchetti și Mordenți (I libri 115-9) au atras atenția asupra multor factori care au privilegiat conservarea textelor din Florența și Toscana față de cele scrise în alte părți ale Italiei; și, de asemenea, au făcut pași importanți în identificarea textelor care provin din afara Florenței; totuși, ei nu au spulberat impresia că multe dintre textele timpurii au fost florentine. Probabil răspunsul la această
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ceti al margine della scrittura nel'Italia medievale", Cultura e società nell' Italia medievale. Studi per Paolo Brezzi, Istituto storico italiano per îl medioevo, Romă, 1988, pp. 41-58. Balestracci, Duccio, La zappa e la retorica. Memorie familiari di un contadino toscano del Quattrocento, Salimbeni, Florența, 1984. Barbagli, Marzio, Sotto lo stesso tetto. Mutamenti della famiglia în Italia dal XV al XX secolo, Îl Mulino, Bologna, 1984. Bec, Christian, Leș Marchands écrivains à Florence, 1375-1434, Mouton, Paris-The Hague, 1967. Becker, Marvin B.
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
vor abate din nou asupra noastra, eu nu cred că ar trebui să ne îndoim, deoarece toate istoriile sunt pline de ele, pentru ca acest efect al uitării lucrurilor este vizibil și pentru că pare rezonabil că ar trebui să fie așa... Toscana era atunci, așa cum s-a spus mai sus, puternică, plină de religie și de virtute, avea obiceiuri și limba strămoșeasca, dar toate au fost eliminate de puterea română. Deci așa cum s-a spus, memoria numelui său este tot ce a
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a lungul secolului al noăsprezecelea. Dar aceasta nu prea corespunde cu realitățile din prima jumătate a secolului al XV-lea. Secolul de după Moartea Neagră a fost marcat de subjugarea a sute de comune independente de câteva mari orașe-state expansioniste. În Toscana, Florența și-a triplat dimensiunea prin achiziționarea localității Arezzo (orașul natal al lui Bruni) și a Pisei, împreună cu o serie de centre mai mici. Milano sub Visconti a preluat Po Valley și Genova, amenințând să se extindă spre sud în
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Florența și-a triplat dimensiunea prin achiziționarea localității Arezzo (orașul natal al lui Bruni) și a Pisei, împreună cu o serie de centre mai mici. Milano sub Visconti a preluat Po Valley și Genova, amenințând să se extindă spre sud în Toscana și Statele Papale. În prima jumătate a secolului al XV-lea Veneția și-a schimbat politică să tradițională care fusese îndreptată spre imperiul sau maritim din estul Mediteranei, si a tranșat în favoarea unei stăpâniri extinse pe terraferma. Între timp, în
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
mai coerent și mai elocvent decât cronică medievală, insă istoriile lor nu au fost neutre din punct de vedere ideologic 23. Istoriile lui Bruni sunt citite adesea astăzi că o încercare de a legitimă hegemonia Florenței asupra altor comune din Toscana. Că tot în acest fel era citită și de către contemporanii săi este evident dintr-o istorie scrisă de unul dintre prietenii florentini umaniști ai lui Bruni, Giannozzo Manetti, care a fost în multe privințe un răspuns la lucrarea lui Bruni
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
University Press, Oxford, New York, 1986), pp. 11-31, a fost doar mai înțelegător cu Machiavelli. 10 Asupra fiscului în relație cu consolidarea statului, vezi Anthony Molho, "L'amministrazione del debico pubblico a Firenze nel quindicesimo secolo", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Monte Oriolo, Papafava, 1987, pp. 191-207; și idem, "Lo stato e la finanza pubblica. Un' ipotesi basata sulla staria tardomedioevale di Firenze", în Origini dello Stato. Processi di formazione statale în Italia fra medioeva ed eta modernă, Giorgio
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Proemio, în Tutte le opere, Martelli (citată în continuare că Istorie), p. 632. 12 De observant asimilarea care se produce când Machiavelli, Istorie, i. 3 ț, p. 653, se numește pe șine "Niccolò di Lorenzo, cancelliere în Campidoglio", folosind formă toscana a numelui de botez a lui Cola. Machiavelli a păstrat formă dialectala, "Cola", pentru o altă personalitate istorică, "Cola Montano", în Istorie, Vii 33, p. 814. 13 Niccolò Machiavelli, Discorsi sopra la prima deca di Toți Livio, îi 10, în
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
184-185. 64 Discorsi, iii. 27, pp. 233-234; cf. Istorie, îi. I 6, p. 668. Vezi, de asemenea, William J. Connell, "I fautori delle parte. Citizen Interes and the Treatment of a Subject Town, c. 1500", în Istituzioni e socièta în Toscana în èta modernă, Romă, 1994; idem, La città dei crucci. Fazioni e clientele în ano stato republicano del'400 (Florența, 2000), pp. 181-237. 65 Skinner, Foundations, I, p. 181. 66 Francesco Guicciardini, Considerazioni șui 'Discorsi' del Machiavelli i. 4, în
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
decrierea creării unui parte de către un cetățean ambițios în Discorsi, iii. 28, p. 235. 70 Discorsi, i. 3-7, p. 81-88; Istorie, iii. I, p. 690-691. 71 Istorie, îi. I5, p. 668. Nu doar o armată populară, ci și "tutta la Toscana, parte come subietta, parte come amica" s-a supus Florenței. [ș.a.] 72 Discorsi, i. 4, p. 82. 73 A se compară, de exemplu, critică deliberărilor îndelungate în republică în Discorsi, îi. I. 5, pp. 164-166. 74 Vezi Rubinstein, "Florentina Libertas
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
105r-106r; și ASF, Diplomatice, Ricci, normali, 4 iulie 1515. 18 Scrisorile de la (viitorul "prior") Battista din 9 noiembrie 1503 și de la Totto din 21 noiembrie 1503 (în Machiavelli, Lettere, pp. 172-173, 180) care privesc o serie de beneficii mari în Toscana au fost uneori considerate (de pildă de Brucker, "Niccolò Machiavelli", p. 86) că indicând interesul lui Totto pentru ele, dar această interpretare este discutabila. Deținătorul nenumit al beneficiilor enumerate ["d'età d'anni 64" în 1503] era Niccolò Pandolfini, episcop
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Opere (Fanfani), I, pp. LXXXII-LXXXIII. 66 Pentru a se vedea transformările ce au avut loc pe parcursul perioadei din Seconda Cancelleria, a se vedea: V. Arrighi, F. Klein, " Aspetti della cancelleria fiorentina tra Quattrocento e Cinquecento", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă, Atti delle giornate di studio dedicate a Giuseppe Pansini, Firenze, 4-5 decembrie 1992, vol. 2, Pubblicazioni degli Archivi di Stato, Romă, 1994, I, pp. 148-164 (153-155). 67 ASF, Dieci di Balìa, Deliberazioni, condotte, stanziamenti, 60, cc. 47v-48r
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Geta, Vettori lui Birria, si The Prince [Principele] teancului de cărți. 173 Această pare în contradicție cu frază "Până acum...", care este situată cu câteva rânduri mai sus. Ridolfi a propus să schimbe cu "noiembrie", cănd migrațiile de păsări prin Toscana se apropie de sfârșit. Gaeta arată că greșeală se poate să-i fi aparținut lui Machiavelli. 174 Un joc de cărți. 175 Necazurile politice recente ale lui Machiavelli sunt numite eufemistic prin sintagma "un vânt din nord", care evocă răceală
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Rise of the Medici. Faction în Florența, 1426-1434, Oxford, Oxford University Press, 1978; Idem, The Dynamic of Power în Cosimo de' Medici's Florența, în Patronage, Art, and Society, ed. cît., pp. 63-77; și R. Bizzocchi, Chiesa e potere nella Toscana del Quattrocento, Îl Mulino, Bologna, 1987. 2 G. Brucker, "The Structure of Patrician Society în Renaissance Florența", în Colloquium, I, 1964, pp. 2-11. 3 S. Bertelli, "Potere e mediazione", în Archivio storico italiano, CXLIV, 1986, pp. 5-15; A. Molho, "Îl
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
del contado. Secoli XIV e XV, Torino, Einaudi, 1979, pp. 292-352. 5 Chittolini, La formazione; Herlihy, Medieval and Renaissance Pistoia; Id., "Le relazioni economiche di Firenze con le città soggette nel sec. XV", în Egemonia fiorentina ed autonomie locali nella Toscana nord-occidentale del primo Rinascimento: vită, arte, cultura, Pistoia, Centro italiano di studi di storia e d'arte, 1978, pp. 79-109. 6 A. Brown, Bartolomeo Scală, 1430-1497, Chancellor of Florența: The Humanist aș Bureaucrat, Princeton University Press, Princeton, 1979 (care se
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Princeton, 1979 (care se poate citi împreună cu Idem, "Florența, Renaissance and Early Modern State: Reappraisals", Journal of Modern History, 56, 1984, pp. 285-3000; A. Molho, "L'amministrazione del debito pubblico a Firenze nel quindicesimo secolo", în I Ceti dirigenți nella Toscana del secolo XV, Papafava, Firenze, 1987, pp. 191-207; R. Pöhlmann, Die Wirthschaftspolitik der Florentiner Renaissance und das Princip der Verkehrsfreiheit, 1878 (rist. anast.: Amsterdam, Bonset, 1968); A. Verde, Lo Studio Fiorentino, 1473-1503. Ricerche e documenti, vol. 4, Firenze e Pistoia
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
BCFPt, FF, B 169, din 22 decembrie 1477; o copie se gaseste la ASF, SCAS, 595, cc. 361r-393r. Vezi rezumatul, E. Maglieri Magliozzi (ed.), L'Archivio del Comune di Pistoia, conservato nell'Archivio di Stato di Pistoia. Inventario, Giunta Regionale Toscana/ La Nuova Italia, Firenze, 1985, p. 111. 12 Cele 11 capitole pistoieze din 31 octombrie 1496 se găsesc în ASF, Provvisioni. Registri (de acum: PR), 187, cc. 74v-76v; și au dubluri la SCAS, 598, cc. 2r-6v; e ASPt, Com., Stătuți
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
blocarea contractelor de arenda, chiar dacă primarii aflați în teritoriul florentin au cerut acest lucru. De aceea s-a dezvoltat tipul de contract de închiriere în dauna celor de arenda (vezi în P. Arferuoli, Historie delle cose più notabili seguite în Toscana et altri luoghi et în particulare în Pistoia, manuscris inedit în vol. 2, în Archivio Capitolare di Pistoia, ÎI, p. 392). Asupra problemei ce privea extremă sărăcie și marile datorii existente în teritoriul pistoiez pe parcursul secolului al XVI-lea, vezi
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]