959 matches
-
fi fost apă de ploaie dacă nu s-ar fi amestecat subsemnatul, care, Între cântatul cocoșilor și miezul nopții, am descoperit, Într-un Blicamceper În stare bună, un carnețel În care scrisese chiar Ginzberg cu mâna lui și pe care trâmbițele faimei Îl vor desemna, când nici nu te-aștepți, Codex primus et ultimus. E vizibil vorba văzând cu ochii de un totum revolutum ce combină proverbe care să-l captiveze pe iubitorul literelor (Copilul care nu plânge rămâne cu buricul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mulți ani, el avea să producă cu intenție satira Viperine, a cărei insolită duritate de limbaj a Îndepărtat de el - pentru totdeauna! - un procentaj corespunzător de Învechiți demodați. Evita căpităneasă datează din 1947 și a fost lansată cu surle și trâmbițe În Plaza de Mayo. Doar câteva ore mai târziu, Vilaseco devine subdirector al Comisiei pentru Cultură și consacră acest răgaz planificării unui poem care avea să fie - vai! - ultimul, căci a murit cu mult Înaintea lui Tulio Herrera, care Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
să torn un cazan imens de ulei clocotit peste trupurile lor adormite. Ceea ce, credeți-mă, era un progres. Așa că, însângerată și cocoșată, dar nu chiar atât de cocoșată, m-am decis să mă relansez în lume cu un minimum de trâmbițe. În timp ce alunecam în brațele somnului, am mulțumit pentru tot ce era bun în viața mea. Ei, ăsta n-a fost chiar purul adevăr. Nu am mulțumit realmente numărând fiecare lucru bun. Nu mi-am spus: „Am cinci chestii bune. Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
era invitat. Trebuia să citească raportul săptămînal al infracțiunilor, apoi să-l rezume și să-l pună la avizier - nimeni altul nu o mai făcuse vreodată și știau că el o face cel mai bine. Ziarele anunțau cu surle și trîmbițe deschiderea Dream-a-Dreamland-ului. Ceilalți polițiști chițăiau ad nauseam spre el, făcînd aluzie la Moochie Mouse. Space Cooley invitat să asigure muzica la petrecere. Perversul de Dublu Perkins umblînd creanga pe holuri. Ear deja miezul nopții și nici gînd să i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Însemnările detaliate ale anchetelor lui White privind asasinarea prostituatelor. Însemnările trădau un om mărginit ce se Întindea pînă la stele și le dădea jos pe cele mai multe dintre ele. Limite depășite prin intermediul unei strălucite furii persistente. Dreptate absolută, anonimă, fără surle, trîmbițe și avansări. Un rînd răzleț despre frații Englekling Îi spuse că asasinul lor era Încă liber. În camera 11 de la motelul Victory Îl vedea pentru prima oară pe Wendell „Bud“ White așa cum era el. Ed a Înțeles de ce Îl trimisese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
stelelor/ Trecea fanfara militară/ Cu tot alaiul ei sonor!”... Cine n-a fredonat măcar o dată acest mare șlagăr al muzicii ușoare românești, scris în 1968? El i-a fost inspirat compozitorului de amintirile copilăriei, când fanfara trecea cu surle și trâmbițe pe Calea Domnească din Galați, oraș unde văzuse lumina zilei, pe strada Vezuviului, la 21 iunie 1921. Dar „erupsese” cu talentu-i vulcanic mult mai devreme, prin 1954, iar în 1958 inegalabila Maria Tănase i-a cerut să-i compună un
Adio, Temistocle Popa! by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83414_a_84739]
-
adună la fiecare oră fixă zeci de curioși în fața orologiului. La prima bătaie a gongului câteva păpuși execută un "program artistic: un schelet trage de sfoară un clopoțel, un oștean își plimbă amenințător sabia prin aer, un altul sună din trâmbiță și câteva păpuși se rotesc în turnul ceasului uitân-du-se pe rând la noi prin două ferăstruici. Dacă nu te miști repede să le faci poze, pierzi momentul pentru că păpușile nu acceptă bisuri. În acest cadru natural unde totul parcă respiră
CANDID premiat la Praga, "orașul păpușilor" by Raluca Tulbure () [Corola-journal/Journalistic/8360_a_9685]
-
în Viena, însă a fost foarte rea de soiul ei. Mai cu seamă la 1679 și la 1680 turburarea și frica erau atât de mari încît nimeni nu cuteza să îngrijească de nenorociții bolnavi. Se făcu un apel public cu trâmbițe și surle, dar în zadar. Atunci bărbierii fură legați și criminalii fură scoși din temnițe și puși cu de-a sila să îngrijească de bolnavi. Peste 12000 de locuitori - desigur a patra parte a populației orașului - muri atuncea. Cea din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fir de păr aruncat într-o cumpănă. Ecce homo... Darwini, omul redus la ultima, la cea mai simplă expresie cu putință. Dar ce să mai vorbim! Uh proverb turcesc zice că, pentru cel ce înțelege, un țânțar sună ca o trâmbiță, iar pentru cel ce nu înțelege tobele și surlele sânt în zadar; și în orice caz lumina nu se aprinde decât pentru cei ce văd, nu pentru orbi. Domni-va aceeași orbire la alegerile viitoare ca la cele trecute, trimite
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sfârșitului domniei roșie în România. Știm asemenea că n-au curajul de-a dizolva Senatul, că atunci când vor cădea pentru totdauna vor amenința pe Domn cu răsturnarea, c-un cuvânt știm multe, căci pentru cel cu auzul fin țânțarul e trâmbiță, după cum zice turcul. Dar, până una alta, n-ar fi oare bine ca "Romînul" să ne spuie ce atitudine va avea guvernul în cestiunea evreilor? Declarațiunile d-lui I. C. Brătianu, pe care "Romînul" avea extrema bunăvoință de-a le numi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mare și un cărbunar tăind lemne. - De când e codrul? întrebă. - Da cine-l mai ține minte de cîndu-i? răspunse cărbunarul. Și în sfârșit peste alte cinci sute de ani omul pururea tânăr regăsi iar un oraș mare. În piață larmă, trâmbițe, tobe, steaguri, veselie. - De când o orașul, întrebă el, unde-i pădurea, unde păstorul cu fluierul? - Dar cine să-i răspunză la toate întrebările acestea? Fiecine în piață era preocupat de trebile lui proprii, de sine însuși, de ceea ce se petrecea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aceea nu ne mirăm deloc că a avut până și îndrăzneala de-a propune Maiestății Regelui subscripțiunea la întreprinderile sale și de-a utiliza această subscripțiune ca mijloc de reclamă punând toate ziarele din străinătate și din țară s-o trâmbițe cât se poate {EminescuOpXII 260} de tare. Daca afacerea va ieși rău d. Boerescu nu va pierde nimic; demult își va fi retras fondurile angajate în Creditul Mobiliar; dar ceea ce ar rămânea compromis ar fi semnătura regelui. Dar să lăsăm
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cuptorul cel de foc pe cei trei tineri Șadrac, Meșac și Abed‑Nego care nu s‑au lăsat Îndu‑ plecați să‑și renege credința În Dumnezeul Cel Viu și Adevărat și să venereze idolul din aur la semnalul dat de trâmbițe și 72 Suferința și creșterea spirituală de celelalte instrumente muzicale. Când au fost Întrebați dacă Într‑adevăr nu slujesc dumnezeului lui și chipului de aur pe care el l‑a așezat, aceștia au răspuns regelui urmă‑ toarele cuvinte : „O, Nabucodonosor
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de la Calafat, când știi că te așteaptă pe peron, lângă unchiul cu mustățile de pândar, stofa caldă din lătratul prietenos al dulăului. Între șlepurile gemând de grâne Dunărea lucește ca un păstrăv de aluminiu. Sunt plecările spre marile capitale cu trâmbițele succesului suind în sânge. Sunt plecările spre satele depărtate ale solitudinii, unde te așteaptă trecerea unui zăgaz mort pe o plută pustie cu chiotele sfârșind fără răspuns că fluturii într-o cupă vidă de aer. Sunt plecările imaginate. Sunt plecările
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
al rădăcinilor lor. Iată, din armele și osemintele strămoșilor crește câteodată tulpina subțire a flăcării de sulf. Pe șesurile străvechi au trecut poate hoarde muzicale, purtând pe umerii lor, în loc de buzdugane și suliți, flaute, viori și piculine, violoncele, cornuri și trâmbițe, și de atunci, din viorile prefăcute în rădăcini, au crescut paltini înfiorați, din flaute au crescut fagii, din piculine mesteacănii, din violoncele și contrabasuri stejarii și jugaștrii gravi, din cornuri și trâmbițe sonorii cedri, din harpe teii melancolici, din țitere
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
suliți, flaute, viori și piculine, violoncele, cornuri și trâmbițe, și de atunci, din viorile prefăcute în rădăcini, au crescut paltini înfiorați, din flaute au crescut fagii, din piculine mesteacănii, din violoncele și contrabasuri stejarii și jugaștrii gravi, din cornuri și trâmbițe sonorii cedri, din harpe teii melancolici, din țitere subțiraticii plopi. Prin coroanele lor bogate vei deosebi încă fiorul de alămuri și de coarde. Imnuri religioase, fanfare sărbătorești, chiote lungi de podgorie. De la nord, păsări venind fermecate de lumina acestor muzici
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
această așteptare / provocare a răspunsului, cu actul convocării tuturor semnelor universului în poem, dinspre cele patru puncte cardinale, întru realizarea marii sărbători cosmice: Cheamă de la apus împărțitorul de semne, Cine să dezlege inscripțiile cometelor pe copacul văzduhului? Cheamă de la răsărit trâmbițele incendiilor ș...ț Cheamă de la miază-zi armatele albastre ale fluviilor Fundele de nisip înfloresc pe sânii de golfuri Și un glas farmecă valurile ca șerpii Cheamă de la miază-noapte pădurile de viscol ș...ț Cheamă furtunile cascadele animalele pitice și uriașe
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
operei, argumentând astfel în favoarea unei „figuri” de relativă stabilitate a imaginarului lui Voronca. „Privirea e un arcuș, deșteaptă viorile depărtărilor”, „Se dilată ca o pupilă râsul izbește în cremene zorile /.../ Se deșteaptă o pasăre sub frunte”, „Sângele tău e-n trâmbițele vinelor chiotul / Care va deștepta cocoșul sălbatec și pantera”, „tictacul deșteptător al ierbii”, „Piciorul trezește vioara potecii, o încoardă” - sunt exemple culese doar din Brățara nopților. Foarte întinsa „ars poetica” din Zodiac este construită, practic, în întregime tocmai pe ideea
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Sfetca (poeți italieni contemporani: Giuseppe Ungaretti, Umberto Saba) și Alexandru Jebeleanu (François Villon, Charles Baudelaire, André Malraux, E. A. Poe, Walt Whitman). La rubrica „Buletinul cărții” figurează printre altele și o cronică a lui Perpessicius la una din edițiile volumului Din trâmbițe de aur de Al. T. Stamatiad. Revista presei este amplu prezentată în ultimii ani de Nicolae Țirioi la rubrica „Marginalii”. Ziarul publică, rar, interviuri, anchete, polemici (apărute de obicei cu pseudonime: Gamma, Scarabaeus, Micromegas, I. Delamunte ș.a.), conferințe transmise la
VESTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
îmi arunca pe obraz o altfel de lumină, apa din fântână avea un gust aparte, iar fructele mi se ofereau cu zeama și parfumul lor inconfundabil. Toate acestea și multe altele, încrustate pentru totdeauna în memoria afectivă, mă cheamă cu trâmbițele lor să le revăd, să le retrăiesc. Dau curs tot mai rar acestor chemări. Suflul senectuții se simte peste tot acolo. În oameni și în lucruri. Din Bobiță, vrednicul și aprigul păzitor al casei, nu a mai rămas decât o
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
despuia de tot, dar visul nu li-l pot lua). Poetul Își asuma sarcina pe care o punea În seama tuturor scriitorilor: În viața popoarelor luptătoare scriitorii au fost și vor rămîne avangarda ce deschide bătălia. Scrisul lor e o trîmbiță fermecată care propagă aspirațiile unui neam. Pentru aceasta era dispus să intre În dispută cu mai vîrsticii fruntași politici din Partidul Național din Transilvania, care nu vedeau cu ochi buni amestecul scriitorilor În viața politică. Acești oameni, spunea Goga, firește
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
toate acele popoare Îndepărtate atribuiau zeilor originea muzicii: indienii cred că zeul Brahma Însuși a dăruit strămoșilor lor instrumentul numit vina, pe care-l folosesc și azi. Biblia conține și ea multe indicii interesante cu privire la muzică. Aflăm de aici despre trâmbițele Ierihonului sau despre regele David care cânta minunat din harpă. Punctul culminant al acestei lumi antice l-a format Grecia. Acolo s-a concentrat poate tot ce era mai bun În cultura asiatică, luând astfel naștere o țară cu instituții
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
și apoi se întoarce fiecare la casa sa. Rămân faptele lui bune, făcute din dragoste care îl însoțesc pe om până la Tronul Judecății lui Dumnezeu. Ele merg înainte, vorbesc pentru el și află milă și îndurare, dobândindu-i mântuirea. 92. Trâmbița Judecății Era odată un mare împărat, care trecând cu mare alai pe drum, întâlni doi călugări în haine sărăcăcioase și cu fețele slabe și negre. Împăratul știa că trupurile lor se topiseră de post, rugăciune și multe nevoințe. Deci cum
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
comporta așa cu niște oameni ca aceia, împăratul îi explică de ce îi respectă, dar fratele său nu înțelese. Împăratul avea un obicei: când trebuia să-i facă vreunui supus judecată de moarte, îi trimitea un slujbaș carei suna dintr-o trâmbiță al cărui sunet auzindu-l oamenii, știau toți că cineva este rânduit spre moarte. Când se înseră, împăratul porunci slujbașului să meargă la poarta fratelui său ca să-i trâmbițeze. Acesta când auzi și văzu că este în fața porții lui, se
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
care îți este frate după trup și căruia nimic nu i-ai greșit, cum ai îndrăznit ca ieri să mă cerți pe mine pentru faptul că am îmbrățișat și am sărutat pe trimișii lui Dumnezeu, care mai vârtos decât glasul trâmbiței îmi vestesc mie moartea și înfricoșata Judecată a Stăpânului meu Dumnezeu Căruia multe și mari greșeli știu că am făcut? Mergi acasă liniștit, dar nu uita toată viața ta că după moarte ne va suna trâmbița Judecății lui Dumnezeu, Care
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]