5,887 matches
-
ca la început, o copleși cu daruri, dar mai ales cu dragostea sa. Trecu toamna cu bunătățile și splendorile sale, trecu și iarna când zburdară printre fulgii mari de nea, se bătură cu bulgări de zăpadă și se plimbară cu trăsura cu zurgălăi prin oraș sau pe ulițele satelor din apropiere. Și iată că sosi primăvara când colțul ierbii dădu prin lunci, iar pomii se umplură de flori răspândind peste plaiuri un parfum amețitor. Începu sezonul estival și se apropia sorocul
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
un buchet mare de trandafiri roșii ca focul! Era în culmea fericirii, iar seara își invită prietenii la o grădină de vară unde se cinstiră până noaptea târziu. Amețit de fericire, dar și de licoarea fermecătoare a vinului, luă o trăsură care-l duse la apartamentul său. În ziua următoare, pe la ora prânzului, se trezi cu oarecare durere de cap de la licoarea lui Bachus. Se spălă, se îmbrăcă elegant, cumpără un nou buchet de flori și alergă la maternitate la scumpa
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
2016 Toate Articolele Autorului 1.DEBUT ANEVOIOS Totul a început cu o promisiune: anul precedent nu se va mai întoarce niciodată! Din fericire. Ori, din păcate. Așa că trebuie să merg mai departe. Unde, nu mai contează. BAGAJELE SUNT FĂCUTE, IAR TRĂSURA E LA SCARĂ. Nu trebuie decât să cobor și să urc! Restul e viitorul. Călătorie sprâncenată, prietene! E o zi care duhnește a albastru și nemărginire: ființele există de la cap în sus, iar lucrurile de la nume mai departe. Vocea umană
58 (CINCIZECI ȘI OPT) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383945_a_385274]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > NOAPTEA DINAINTEA ZILEI Autor: Dragoș Niculescu Publicat în: Ediția nr. 2277 din 26 martie 2017 Toate Articolele Autorului Mă tot pețesc trăsurile vacante cînd mai înmoi cu tîrnul prin luceferi și simt femei, prin jur, mergînd pe poante, și toți nebunii lumii îmi par teferi. Eu le răspund candid că nu-s acasă. Mă înțeleg muscalii, și se-nchină. Dar sus, în
NOAPTEA DINAINTEA ZILEI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383071_a_384400]
-
verde așteaptă în zadar lîngă chioșcul de ziare, și apoi pleacă întristat. În acest oraș din ce în ce mai singur, în care zidurile caselor păstrează nealterată dulceața vechilor patimi boierești, eu nu cunosc decît spaima dinaintea zorilor de zi, ultimul drum, șăgalnic, al trăsurii cu domnișoara mută, mîna ei albă, purtătoare de evantai, sprijinită pe rama ferestrei și zîmbetul aducător de noroc al piticului cu dinții de aur. Am crezut că odată cu venirea ploilor, oamenii rămași printre noi se vor întoarce la arhaicele lor
BĂIATUL CU PĂLĂRIE VERDE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2311 din 29 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383086_a_384415]
-
Îi plăcea să privească norii pufoși de diferite forme și culori. Aerul devenea plăcut sub adierea ușoară a vântului. Toată lumea era obosită. Ziua a fost plină de întâmplări neprevăzute, pentru unele personaje. Mătușa Annie ațipise cu tâmpla sprijinită de fereastra trăsurii. Pălăriuța îi stătea într-o parte. Bolborosea ceva. Probabil, visa. Alma zâmbea privind-o cu simpatie. Annie a fost pata de culoare a acelui picnic. Lady Abigail era tăcută. Încerca să-și țină pleoapele deschise. Lucru dificil din cauza trăsurii ce
CAMELIA CONSTANTIN [Corola-blog/BlogPost/385192_a_386521]
-
fereastra trăsurii. Pălăriuța îi stătea într-o parte. Bolborosea ceva. Probabil, visa. Alma zâmbea privind-o cu simpatie. Annie a fost pata de culoare a acelui picnic. Lady Abigail era tăcută. Încerca să-și țină pleoapele deschise. Lucru dificil din cauza trăsurii ce-i legăna. Eduard călărea alături de tatăl său. Un băiat tăcut, sigur pe el și foarte organizat. Un viitor bărbat de încredere. Beth privea fix peisajul și nu dorea să ... Citește mai mult Se însera. Soarele cobora spre asfințit colorând
CAMELIA CONSTANTIN [Corola-blog/BlogPost/385192_a_386521]
-
Îi plăcea să privească norii pufoși de diferite forme și culori. Aerul devenea plăcut sub adierea ușoară a vântului.Toată lumea era obosită. Ziua a fost plină de întâmplări neprevăzute, pentru unele personaje.Mătușa Annie ațipise cu tâmpla sprijinită de fereastra trăsurii. Pălăriuța îi stătea într-o parte. Bolborosea ceva. Probabil, visa.Alma zâmbea privind-o cu simpatie. Annie a fost pata de culoare a acelui picnic. Lady Abigail era tăcută. Încerca să-și țină pleoapele deschise. Lucru dificil din cauza trăsurii ce
CAMELIA CONSTANTIN [Corola-blog/BlogPost/385192_a_386521]
-
fereastra trăsurii. Pălăriuța îi stătea într-o parte. Bolborosea ceva. Probabil, visa.Alma zâmbea privind-o cu simpatie. Annie a fost pata de culoare a acelui picnic. Lady Abigail era tăcută. Încerca să-și țină pleoapele deschise. Lucru dificil din cauza trăsurii ce-i legăna.Eduard călărea alături de tatăl său. Un băiat tăcut, sigur pe el și foarte organizat. Un viitor bărbat de încredere. Beth privea fix peisajul și nu dorea să ... XIII. MY LORD (VIII), de Camelia Constantin , publicat în Ediția
CAMELIA CONSTANTIN [Corola-blog/BlogPost/385192_a_386521]
-
1944, echivalentă cu capitularea necondiționată a României... Pînă una alta, vise plăcute regalității și simbolurilor anacronice, și căință personajului care a trădat Țara și poporul în schimbul siguranței și confortului material și personal. În era dronelor, nu mai e nevoie de trăsuri, pălării de circ, rochii foșnitoare și de încă un experiment regesc, sortit eșecului. Locul regilor e la muzeu! Monarhia este anacronică, perimată, incompatibilă cu sistemul democratic, acesta din urmă fiind și el un mare haos istoric. În concluzie, conform afirmației
Fostul rege încă mai crede în steaua lui Lenin, „Победа” lui Stalin şi decoraţia lui Putin [Corola-blog/BlogPost/92496_a_93788]
-
nu dă ochii cu soarele, vara fiind adumbrită de coroana împreunată a arborilor de pe cele două maluri, iarna ascunzându-se sub ghiață și sub zăpadă. Impresionat și speriat chiar de atâta frumusețe sălbatecă, am fost nevoit să mă cobor din trăsură, să simt pământul sub picioare. Astfel, mergând pe jos vreo patru ceasuri am ajuns la sălașul lui Moș Damaschin..., aciuit la vreo sută de metri sub creasta muntelui și care mi-a servit drept hotel. Timp de câteva săptămâni i-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
Giuseppe Verdi. Opera „Otello” a avut premiera mondială la Teatro alla Scala din Milano, în 1887, cu un succes enorm. Biletele au fost epuizate cu săptămâni înainte, iar câțiva admiratori împătimiți s-au înhămat pe ei înșiși, în locul cailor, la trăsură, pentru a-l transporta pe Verdi. Scenografia spectacolului „Otello” îi aparține Vioricăi Petrovici, artistă care a creat decoruri și costume pentru zeci de spectacole de operă și balet, cel mai recent titlu fiind „O scrisoare pierdută” de Dan Dediu. „Costumele
Premiera “Otello” la Opera Naţională Bucureşti [Corola-blog/BlogPost/93512_a_94804]
-
Giuseppe Verdi. Opera „Otello” a avut premiera mondială la Teatro alla Scala din Milano, în 1887, cu un succes enorm. Biletele au fost epuizate cu săptămâni înainte, iar câțiva admiratori împătimiți s-au înhămat pe ei înșiși, în locul cailor, la trăsură, pentru a-l transporta pe Verdi. Scenografia spectacolului „Otello” îi aparține Vioricăi Petrovici, artistă care a creat decoruri și costume pentru zeci de spectacole de operă și balet, cel mai recent titlu fiind „O scrisoare pierdută” de Dan Dediu. „Costumele
Premiera “Otello” la Opera Naţională Bucureşti [Corola-blog/BlogPost/93512_a_94804]
-
Giuseppe Verdi. Opera „Otello” a avut premiera mondială la Teatro alla Scala din Milano, în 1887, cu un succes enorm. Biletele au fost epuizate cu săptămâni înainte, iar câțiva admiratori împătimiți s-au înhămat pe ei înșiși, în locul cailor, la trăsură, pentru a-l transporta pe Verdi. Scenografia spectacolului „Otello” îi aparține Vioricăi Petrovici, artistă care a creat decoruri și costume pentru zeci de spectacole de operă și balet, cel mai recent titlu fiind „O scrisoare pierdută” de Dan Dediu. „Costumele
Premiera “Otello” la Opera Naţională Bucureşti [Corola-blog/BlogPost/93512_a_94804]
-
le-o fură Dezgolite-n noapte se tot tânguiesc Îngerii se-apleacă și le înveslesc... În soba aprinsă ard buștenii toți Câinii mai veghează singuri pe la porți, Pe geamuri pictate cu steluțe mii, Chipuri de copii aduc bucurii. Iarna în trăsură trece peste văi, Clinchete răsună, clopot, zurgălăi Copacii își pleacă creaga la pământ Au făcut cu toții, tainic legământ! Îngeri, serafimi apar din icoane, Împlinesc cu toții sfintele canoane, Timpul primenit în straie de nea Peste toată lumea simplu să mai stea... 14
IARNĂ DE POVESTE... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383159_a_384488]
-
Poezie > Imagini > DRUMEȚIE ÎN ÎNALT Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului mă pregătesc pentru plecare pe cerul toamnei azuriu mi-e ghid un stol de zburătoare și-o adiere vizitiu trăsura norilor gonește pe larga zorilor cărare soarele blând își risipește firave raze prin răcoare privesc tabloul de sub mine un vast pastel de toamnă plină al dimineților senine redefinite de lumină pădurile își cern povara de frunze cu destin grăbit să
DRUMEŢIE ÎN ÎNALT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383228_a_384557]
-
își cern povara de frunze cu destin grăbit să deie semn ”trecută-i vara!” și-adorm pe patul ruginit condorul paznic în tărie ne face semn să stăm că trece un stol a cărui gălăgie doar depărtarea i-o întrece trăsura norilor se-oprește îmi spune vântul ”bun rămas!” clienta iarnă îl tocmește trei luni s-o plimbe după ceas *** Ciclul "Toamna" Volum "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: drumeție în înalt / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1794
DRUMEŢIE ÎN ÎNALT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383228_a_384557]
-
verde așteaptă în zadar lîngă chioșcul de ziare, și apoi pleacă întristat. În acest oraș din ce în ce mai singur, în care zidurile caselor păstrează nealterată dulceața vechilor patimi boierești, eu nu cunosc decît spaima dinaintea zorilor de zi, ultimul drum, șăgalnic, al trăsurii cu domnișoara mută, mîna ei albă, purtătoare de evantai, sprijinită pe rama ferestrei și zîmbetul aducător de noroc al piticului cu dinții de aur. Am crezut că odată cu venirea ploilor, oamenii rămași printre noi se vor întoarce la arhaicele lor
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
pălărie verde așteaptă în zadar lîngăchioșcul de ziare, și apoi pleacă întristat.În acest oraș din ce în ce mai singur,în care zidurile caselor păstrează nealterată dulceața vechilor patimi boierești,eu nu cunosc decît spaima dinaintea zorilor de zi,ultimul drum, șăgalnic, al trăsurii cu domnișoaramută, mîna ei albă, purtătoare de evantai,sprijinită pe rama ferestrei și zîmbetul aducătorde noroc al piticului cu dinții de aur.Am crezut că odată cu venirea ploilor,oamenii rămași printre noi se vor întoarcela arhaicele lor obiceiuri, apoi nu
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
colindător nebun,Ce printre flori, prin valea unei plîngeri,Trag după mine fulgii care-apun.E o beție-n anotimp și-n ... XXIII. NOAPTEA DINAINTEA ZILEI, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2277 din 26 martie 2017. Mă tot pețesc trăsurile vacante cînd mai înmoi cu tîrnul prin luceferi și simt femei, prin jur, mergînd pe poante, și toți nebunii lumii îmi par teferi. Eu le răspund candid că nu-s acasă. Mă înțeleg muscalii, și se-nchină. Dar sus, în
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
din surlă, vrea să îmi vîndă busuioc eteric. Cînd s-or trezi la viață cerșetorii, eu voi dormi în pijama scrobită, și vor crăpa deasupra noastră zorii ca niște ouă sfîrîind pe-o plită. Citește mai mult Mă tot pețesc trăsurile vacantecînd mai înmoi cu tîrnul prin luceferiși simt femei, prin jur, mergînd pe poante,și toți nebunii lumii îmi par teferi.Eu le răspund candid că nu-s acasă.Mă înțeleg muscalii, și se-nchină.Dar sus, în felinar, rîde-o
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
Magistratul le va arăta cașcavalul, i-am lăsat posibilitatea să revină: sunt, într-un fel, Salvatorul Stațiunii, e vremea să-mi acord un premiu. O vacanță cu Caravella. O săptămână petrecută într-un sat din vale! Să plecăm cu o trăsură, pe înserat - când mai toată lumea e la promenadă, pe Strada Mare -, să ne oprim la Cazinou pentru două, trei jocuri, să bem șampanie; să-i tai colții Magistratului din prima zi! Noua lui domnie va fi una vulnerabilă, voi avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
cine, mîrțoaga?! să vedem mai departe) Mulțumesc lui Dumnezeu că avea soarele În ochi altminteri i-ar fi spart capul. Doar că n-a aruncat-o pînă la dracu-n praznic. S-a speriat dracului și calul și javra după trăsură cît o țineau picioarele și tot poședicul din jur țipînd și rîzÎnd și cutia de tinichea zăngănind după ea pe pavaj. țasta era, cutia cu biscuiți) Înfricoșătoarea catastrofă s-a produs ca să zicem așa instantaneu. Observatorul de la Dunsink a Înregistrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Isuse, chiar așa. Și ălălalt cu Înjurăturile după el. — L-am omorît, zice, s-au ce i-am făcut? Și mai și zbierînd la javră: După el, Jerry! După el, mă băiete! Și ce-am mai văzut la urmă era trăsura aia blestemată dînd colțul și fața de oaie Înăuntru gesticulînd și javra dracului după ei cu urechile pe spate străduindu-se cît putea să-i ajungă, să-l rupă În bucăți. țnu că asta-i culmea prea se potrivesc toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
tramvaiu cu cai nu l-ai apucat dă te suiai și coborai din mers și nu să Înghesuia oamenii să le iasă sufletu ca acu — Aveți dreptate, nu l-am apucat, mi-a povestit mama. În schimb Îmi amintesc de trăsuri, aveam vreo șapte, opt ani cînd mergeam cu familia la hipodrom la curse, Îmi plăcea grozav să stau pe bancheta Îngustă din spatele birjarului, făcută parcă special pentru copii, să mă legăn ușor și birjarul era Îmbrăcat Într-un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]