10,199 matches
-
a stârnit un permanent interes, ceea ce denotă studiile existente dar și statisticile actuale. Această preocupare se justifică prin faptul ca piața forței de muncă are În centrul său problematica echilibrului economic care pe bună dreptate este dat de nivelul de trai a populație influențat la rândul său de veniturile obținute, În primul rând de către populația ocupată. 3.2. Șomerii Șomerii sunt, conform art. 5 pct. IV, din Legea nr. 76/2002 privind sistemul de asigurări pentru șomaj și stimularea ocupării forței
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de muncă. În ultimă instanță, preocuparea instituțiilor pieței de muncă este strâns legată În principal de formarea și utilizarea forței de muncă, În așa fel Încât, În final, respectiva economie națională trebuie să se confrunte, pe fondul creșterii nivelului de trai; cu un grad de ocupare al forței de muncă cel puțin la nivelul existenței „șomajului natural”. Împărtășim opinia, potrivit căreia șomajul natural este cel corespunzător unei rate de până la 5%. „Ratele șomajului au avut evoluții diferite de la o țară la
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
prevede că sistemul de inspecție a muncii va trebui să asigure aplicarea dispozițiilor legale referitoare la condițiile de muncă și la protecția lucrătorilor În exercitarea profesiei lor, cum sunt dispozițiile privind durata muncii, salarizarea, securitatea și igiena muncii, condițiile de trai, folosirea copiilor și a tinerilor și altele conexe, În măsura În care inspectorii de muncă sunt Însărcinați să asigure aplicarea acestor dispoziții, dar și să furnizeze celor care angajează și lucrătorilor informații și Îndrumări tehnice asupra mijloacelor celor mai eficace de respectare a
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de produse alimentare ar avea nevoie să plătească mai mult pentru a obține forța de muncă necesare. Acest lucru are un efect semnificativ asupra costurilor, după caz: o creștere a costului alimentelor, care ar avea ca rezultat scăderea nivelului de trai, În general; comercianții cu amănuntul și producătorii de produse alimentare ar considera că este mai economic să cumpere produse alimentare provenind din străinătate, mai degrabă decât Marea Britanie. Efectul ar fi, prin urmare, o creștere a importurilor produselor alimentare și o
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și cu privirea aplecată aceste cuvinte, ce parcă mai răsună încă: - Jugul ce l-a apăsat în timpul vieții, acum este îngropat și putred... decembrie, 2012 Patimă primejdioasă i bine, Silvestru este nebun acum. La cei șaptezeci de ani ai săi, traiul i se scurge în dezordine, căci îl muncește amarnic același gând obsedant și pătimaș, și anume trecutul. Este crâncen chinuit, fiindcă nu reușește să astupe complet ușa prin care-i tot pătrunde-n minte. Și chiar acest trecut voi porni
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
de piedici, puse de-a curmezișul drumului tău, este la fel de firesc, precum se-mpotrivește un cal sălbatic nărăvaș, ce nu se lasă deloc a fi îmblânzit. Pentru Maria, însă, aceste vremuri fericite apuseseră deja, iar acum, pe măsură ce își ducea înainte traiul, iată că mantaua neagră a nebuniei, ce acoperă totul și nu se sperie de nimic, începea ușor, dar precis, să pună stăpânire cu adevărat pe judecata ei, dominând-o. Aici, cititorul, devenit, poate, dintr-odată bănuitor, trebuie să afle că
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
încălcată sensibilitatea demnă de un sugar, ce pornește să scâncească chiar și pentru simpla adiere de vânt, care tocmai și-a schimbat un pic direcția. De vorbit despre motivele pentru care ajunsese ea la azil, nu mai vorbiră, însă efectele traiului ei de acolo nu încetau să demonstreze că ele există, totuși. Zilele nu conteneau să treacă, și toate o făceau în chip diferit, căci, în viața unui nebun, nicio zi nu seamănă cu alta. Când nu stătea în delir la
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
că ți-aș interzice pentru totdeauna să mai scrii! Păi, treabă-i asta? De altfel, te invit să privești în istorie, te rog, și să constați că aproape toți cei care s-au pretins a fi scriitori și-au dus traiul numai în mizerie, nefericiți. Au scris mult, dar au făcut-o tot timpul pe stomacul gol, și tot așa au și murit. Unora dintre ei nici cripta nu li se cunoaște, știai asta? Haide, recunoaște! Aceasta este o evidență pentru
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
pot rămâne în picioare, altfel s-ar prăbuși grabnic în gol: mai întâi în suflet, iar apoi de pe vreo clădire înaltă! În aceste condiții, parcă îmi vine să-i las dracului în pace să-și aleagă de bunăvoie drumul și traiul pe care-l doresc, căci se știe că nu este nici sănătos și nici prudent să faci ceva împotriva vocii din inima ta. Oricum ar fi, felul acesta de comportare - cel bizuit pe speranțe - nu este deloc unul firesc. Întorcându
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
clipă de clipă că baza ei este alcătuită numai din tristețe și dintro totală lipsă de sens? Cred că nici măcar cel mai ignorant și mai nepăsător dintre muritori nu s-ar putea împăca vreodată pe deplin cu un astfel de trai. Așa stând lucrurile, Adriana știa că nu face altceva, decât că, din cauza serviciului ei banal și mărunt, aproape prostesc și enervant, duce o existență infernală, adică o viață prea grea... Parcă vedea că asistă la o piesă de teatru proastă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
în urechi, ca să nu mai pot să văd și să aud de suferințele de pe lumea asta, începând cu cele ale mele!”, cugetă ea altădată. Așa este, toată vremea cât stă el pe pământ, omul are datoria de a-și ușura traiul cât poate și de a-și căuta fericirea neobosit. Adriana, care poate fi numită, pe bună dreptate, a fi o eroină, numai sinucigându-se credea că se poate târî afară din noroiul traiului hărăzit ei, în felul acesta găsindu și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
omul are datoria de a-și ușura traiul cât poate și de a-și căuta fericirea neobosit. Adriana, care poate fi numită, pe bună dreptate, a fi o eroină, numai sinucigându-se credea că se poate târî afară din noroiul traiului hărăzit ei, în felul acesta găsindu și repede dezlegarea la probleme și scăpând. Nu trebuie chiar deloc judecată, iar aici, cel puțin, în povestirea de față, ea nu va fi cu niciun chip. Sărmana, dacă nu putea să se răfuiască
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
2 Hotărârile prevăzute la alin. (1 devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunțării. Art. 726 Bunurile neurmăribile Nu sunt supuse urmăririi silite: abunurile de uz personal sau casnic indispensabile traiului debitorului și familiei sale și obiectele de cult, dacă nu sunt mai multe de același fel; bobiectele indispensabile persoanelor cu handicap și cele destinate Îngrijirii bolnavilor; calimentele necesare debitorului și familiei sale pe timp de 3 luni, iar dacă debitorul
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
copii, așa cum era “datina” pe acele meleaguri familii cât mai numeroase și cât mai sărace. Crunta sărăcie le determina pe bietele fete să se mărite devreme, pe la șaisprezece-șaptesprezece ani, cu cine se Întâmpla, să le ofere un adăpost și un trai puțin mai bun decât cel de acasă. Aceasta era doar o amăgire de moment, o falsă iluzie, așa cum avea s-o demonstreze viața Însăși. Odată cu trecerea timpului, cu apariția copiilor, aceleași greutăți aveau să le bântuie existența. Și mai mult
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Galinei, cum o chema. Flăcăul se îndrăgosti de ea. Nu după mult timp, se căsătoriră. Erau fericiți, trăind în dragoste și înțelegere. Bunicăi Dosia nu-i mai trebuia nimic pe lume, decât să-i vadă mereu așa. Au trecut cu traiul în casa lor (le dăduse colhozul casă gata). Peste un an, le dăruise Domnul o fetiță pe care o numiseră Natașa. Tot în acel an, peste câteva luni, m-am născut și eu. Când mai crescusem, devenisem prietenă bună cu
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
în ea. Ei și-au făcut o căsuță în fața casei cu o bucătărioară, o baie și o odaie și nu le trebuie nimic mai mult. De-ar avea sănătate! Ioana era conștientă că de-ar fi dorit să treacă cu traiul în casa părintească, n-ar fi fost nicio problemă, sora ei ar fi fost bucuroasă, dar acest lucru nu se putea întâmpla. Conștiința era de acord, dar sufletul o durea. El, sufletul, nu se putea împăca cu această pierdere. - Nu
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
învățaseră la școala de meserii, apoi serviciul militar, după care, mai muncind prin Rusia câte doi ani, se căsătoriră și ei, unul după altul, la scurt timp. Se stabiliseră toți trei, sora cea mai mare și cei doi frați, cu traiul în sat. Părinții erau foarte bucuroși. Venise rândul celorlalte surori. Elena, care era cu patru ani mai mare ca mine, plecă la studii, făcea agronomie la Tiraspol. Peste doi ani și Vera, care era cu doi ani mai mare ca
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
înaintea amiezii. Întrasem la decan și mă prezentasem. Mi se ceruse să las explicație despre cele întâmplate. Am scris, desigur, neadevăr, dar care părea mult a adevăr. Care a fost pedeapsa? Prea dură pentru mine! Mă lipsiră de loc de trai, pe întreg anul de zile, în căminul universității. Aceasta era, cu adevărat, foarte dur pentru mine. Eu trăiam doar din bursa pe care o primeam în fiecare lună și abia o scoteam la capăt. Acum urma să-mi găsesc gazdă
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Am plâns-o mult pe mama, mult timp nu credeam că ea nu mai este. Vara revenisem acasă, ne dusesem numaidecât și pe la tata. Era trist și simțea foarte mult lipsa mamei. Sora mai mare îi propusese să treacă cu traiul la ea acasă, ca să nu fie singur și apoi și ei i-ar fi fost mai ușor, dar tata nu acceptase. O rugă pe sora să nu se supere, zicându-i că nicăieri nu se va simți mai bine decât
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
prietena mea, am făcut o înțelegere: să nu naștem copiii, până nu ne cumpărăm locuință în țară. Aici, nu ne aștepta nimeni. A fost greu să ne aranjăm la muncă, nu găseam nimic stabil. Din ceea ce făceam, ne ajungea pentru trai. Noi nu pierdeam speranța, credeam că vor veni și zile bune. Cam aceeași situație era și la prietenii noștri. Așa trecură ani de zile. Peste ceva timp, prietena mea încălcă înțelegerea pe care o făcusem, rămase însărcinată. Născu copilul și
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Fântâna lui Bulgaru În urma cutremurului de pământ din anul 1944 care, după spusele părinților mei, fusese puternic, de 7 grade, începuseră alunecări mari de teren într-o parte a satului nostru. Oamenii se vedeau nevoiți să-și schimbe locul de trai. Astfel, una câte una, familiile din acea parte a satului cereau locuri noi de case, le construiau și se mutau. Creștea partea nouă a satului, pe care oamenii o numeau „gorodok”, din rusește „orășelul”, deoarece toate casele erau construite în
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
dezvoltare socială rurală 134 Figura 14 Nivelul mediu de dezvoltare socială a satelor pe județe: a și b 1992 (a), 2002 (b) 136 Figura 15. Comunele în funcție de nivelul de dezvoltare, 2002 137 Figura 16. Optimismul românilor cu privire la îmbunătățirea nivelului de trai, 1991-2000 164 Figura 17. Spațiul de acțiune publică pentru rezolvarea problemelor sociale 165 Figura 18. Factorii care favorizează sau defavorizează atitudinile de intoleranță etnică extremă 201 CASETE Caseta 1. Putere și program în DEVCOM 35 Caseta 2. Un caz de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
aceste grupuri este însă mai degrabă implicit decât explicit, fiind în același timp încărcat de simboluri, imagini și metafore. Identificarea grupurilor din societate care sunt implicate în studierea modalităților optime de a efectua schimbările necesare pentru obținerea unui nivel de trai mai ridicat este un subiect ce a fost abordat prea puțin de sociologii care studiază procesul tranziției. Dezbaterile s-au concentrat în primul rând asupra identității reformatorilor (McIntosh et al., 1994; Firebaugh, Sandu, 1998), precum și asupra motivelor din care diferitele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ale societății românești s-a activat extrem de mult. Din analiză a reieșit că dezbaterea s-a desfășurat nu doar în presă, ci și la nivelul majorității tăcute, după cum indică și datele studiului. Figura 16. Optimismul românilor cu privire la îmbunătățirea nivelului de trai, 1991-2000tc " Figura 16. Optimismul românilor cu privire la îmbunătățirea nivelului de trai, 1991‑2000" Notă: Cifrele indică procentul persoanelor care au răspuns „mai bun” și „mult mai bun” la întrebarea „Cât de bun credeți că va fi nivelul dumneavoastră de trai peste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a reieșit că dezbaterea s-a desfășurat nu doar în presă, ci și la nivelul majorității tăcute, după cum indică și datele studiului. Figura 16. Optimismul românilor cu privire la îmbunătățirea nivelului de trai, 1991-2000tc " Figura 16. Optimismul românilor cu privire la îmbunătățirea nivelului de trai, 1991‑2000" Notă: Cifrele indică procentul persoanelor care au răspuns „mai bun” și „mult mai bun” la întrebarea „Cât de bun credeți că va fi nivelul dumneavoastră de trai peste un an?”. Sursa: Sandu (1999, p. 34) - compilație de date
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]