2,637 matches
-
transcendente (motivațiile prin care se desemnează acele consecințe pe care acțiunea unei persoane le generează asupra alteia sau altora, consecințe a căror obținere este urmărită în mod special). Din cele trei categorii de motivații avute în vedere, două - extrinseci și transcendente - depind de caracteristicile mediului, referindu-se la ceea ce se petrece în afara persoanei respective. Rezultă deci că, în aceste teorii, comportamentul uman este conceput ca un sistem deschis sau deschis - adaptiv. Analiza comparată a celor trei categorii de teorii motivaționale conduce
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
perspectivelor. Și În nici un caz, ea nu trebuie exercitată oricum și de oricine. O idee științifică poate ucide indivizi sau colectivități, poate aduce neliniști sau calamități, poate fi deturnată de la un scop benefic atunci când nu este „Încadrată” de un orizont transcendent, călăuzitor, „Îmblânzitor”, ratificator. O putem lua razna cu toții dacă nu știm să utilizăm cunoașterea la care ajungem. Lăsată În voia sorții, rațiunea produce monștri de care nu mai putem scăpa la un moment dat. Perspectiva interdisciplinară dă un sens Înalt
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
am cunoscut, cum de ne-am Întâlnit...”, „De ce Îți place de mine, ce mă atrage la tine...”, „Ce se Întâmplă cu noi, ce trebuie să facem mai departe...”. Explicația rațională se Îmbină cu misterul. Imanența relației este dublată de zările transcendentului, ce se revarsă benefic asupra a ceea ce este și va fi. Ceea ce e spus este Întărit prin nespus. Trupescul este revigorat prin poziționarea ființei cu fața către perspectiva duhovnicească. Mitizăm realități aparent banale, ridicăm la rang de simbol gesturi minore
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de relație și instituire valorică. Între eu și lume, Între eu și un alt eu, Între eu și Dumnezeu. De aceea, timpul este plural, extensiv, polimorf, este o interferență Între fizic și rațional, Între obiectiv și subiectiv, Între imanent și transcendent. Pluralitatea temporală este o arhitectonică destul de complicată, alcătuită din straturi, etaje, secvențe, cele inferioare condiționându-le pe cele superioare, acumulările și reordonările generând interferențe dintre cele mai complicate, paradoxale, pline de mister (timpul altuia care-l contaminează pe al meu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
existențială. Repetiția se face nu În perspectiva Întronării trecutului, fie el și memorabil, ci din dorul neostoit al profilării unui viitor Întremător, creator, vertebrat de fiorul Înălțării și al Înveșnicirii noastre. E o formă subtilă și definitivă de solidarizare cu transcendentul, cu devenirea absolută. Sărbătoarea presupune ieșire din sine, expansiune socială, difuziune de atitudini și simțire, coparticipare și comuniune. Adorând aceleași valori, oamenii se Întâlnesc și se regăsesc, dând o nouă consistență corpului social. Având o funcționalitate eminamente colectivă, sărbătorile aduc
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
unitate de conștiință și de evoluție. În al cincilea rând, prin educația religioasă ne desăvârșim ca persoane, Învățăm să ne proiectăm și să trăim Într-un mod autentic. Ea vine cu un set de valori neperisabile, absolute. Fără un „cadraj” transcendent, „coborâm” În temporalitate, ne disipăm, „ne ia vântul” și nu mai știm ce e cu noi. Nu mai realizăm cine suntem, de unde venim și Încotro mergem. Valorile religioase ne propun un drum, ne deschid o cale a Înălțării și a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
un plan valoric vine din caracteristica fundamentală a omului de a depăși datul existențial, de a nu se mulțumi cu ceea ce este (inclusiv cu existența sa), din recunoașterea unei imperfecțiuni originare, din raportarea permanentă la un reper fundamental de perfecțiune (transcendent, În același timp), care este Dumnezeu. Când valorizăm ceva avem În minte un model. Această stare de lucruri e semn că ființa umană ar fi „atinsă” de grația divină, ar fi o „prelungire” sau o „fărâmă” mundană a acesteia, o
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Sfinții Părinți. De fapt, ce-ar Însemna acest lucru? Ar presupune pur și simplu intrarea Într-o stare de liniște, de suspensie a egocentrismului, de găsire a unui alt vector valoric, În conformitate cu care să ne mișcăm mai departe. Reperajul valorilor transcendente ne asigură un alt nivel de percepere a lucrurilor, de Înțelegere a unor sensuri, de poziționare În raport cu esența ființei noastre. „Închiderea” de tip isihastic nu Înseamnă solipsism, izolare de semeni și de lume, ci o așezare „deasupra” unor circumstanțe și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Sirul spunea undeva că „orice lucru mai Înalt decât altul e ascuns aceluia față de care este mai Înalt” (Cuvinte despre sfintele nevoințe). Omul și lumea se mișcă și, odată cu ele, orizonturile noastre valorice. Ceea ce trebuie să rămână constant sunt zările transcendente ale valorilor supreme ce ne cheamă pentru a ne așeza alături de Dumnezeu. Acestea nu pot fi supuse comentariilor sau discuțiilor, circumstanțelor și vremurilor. Cred din tot sufletul că hotarul cel mai bun este cel pe care singur ți-l statornicești
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ființă suspendată Între cer și pământ, nedesăvârșită, dar care este chemată să intre În Împărăția perfecțiunii, prin comuniunea cu Dumnezeu. Această Împlinire este posibilă prin orientarea interiorului uman către divinitate. La Socrate, perfecțiunea stă pitită și ea Într-o zonă transcendentă, În Ideea Absolută, care nu-și găsește un corespondent pământean. E o țintă care mai curând ne Înspăimântă prin intangibilitatea ei, decât ne Îndeamnă la o prefacere spirituală insistentă, continuă. Dar nu numai țintele Îi diferențiază pe cei doi, ci
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
totuși, câteodată, printr-o lentilă care sporește frica. Versurile din Poeme în alb-negru (1987) și Intimitatea absenței (1992) conectează ființa, amenințată de alienare prin absență și vid existențial, la sursele viziunii pure. Efortul de trecere a demarcației dintre imanent și transcendent revine în Cântece de îngropat pe cei vii (1993), unde, deși nu se abandonează metafizicii, poezia își asumă comunicarea cu celestul, pentru că imagistica ascensiunii poate funcționa ca terapie a stărilor depresive. Dar versurile din Complicitate (1998) relevă că întreținerea unor
ALUI GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285313_a_286642]
-
Lysandro, Pollux, Seraficus, Ulys, Vindex, Zara, Zaratustra). Adept al lui F. Brunetière, A. își făcuse un crez din teoria „falimentului științei” și a „noului idealism”. După el, arta trebuie să se situeze în afara realității sociale, în zona „eternităților absolute și transcendente”, artistul având datoria de a cultiva „frumosul absolut”, de a urmări un „ideal”. Viitorul ar aparține romantismului idealist. În numele acestui viitor, A. contestă sub raport artistic scrierile naturaliste și critică orientarea estetică de la „Contemporanul”, mai ales pe C. Dobrogeanu-Gherea. Este
ANTEMIREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285380_a_286709]
-
Machiavelli, Guicciardini, Pietro Aretino, Benvenuto Cellini, Baltasare Castiglione, Isabella d’Este sunt figuri reprezentative pentru tiposociologia Renașterii. Contemporane, aceste „vieți paralele” întrețin un dialog subtil, luminându-se reciproc. Se ilustrează astfel ipostaza individualismului impenitent, infinit adaptabil și indiferent la sensul transcendent al valorilor. Amoralitatea personajelor, deși senină ca a zeilor, îi aliniază unui destin comun, epoca însăși fiind astfel. Cu zâmbet detașat, biograful își urmărește eroii, integrând acțiunile lor în mentalitatea timpului, pe pânza căruia, refăcută în detalii semnificative, le proiectează
ANTONIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285393_a_286722]
-
generează amestecarea rolurilor și categoriilor sociale). Riturile politice ar fi un exemplu pentru prima categorie, iar carnavalul pentru cea de-a doua. G. Koziol (1992, p. 294) consideră că ceremoniile pot fi publice sau private (după nivelul de participare) și transcendente sau laice (după gradul de implicare a sacralității), iar R. Bocock (1970, pp. 285-297) subliniază distincția dintre riturile religioase și riturile civice. Pentru C. Bell, autoarea unei ample monografii consacrate sistemului ceremonial (1997, pp. 94-129), „spectrul” manifestărilor rituale poate fi
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ocultul Împărtășesc anumite calități și asocieri comune. Amândouă se bazează pe un concept de adevăr plasat Într-o cunoaștere și o practică ascunse, secrete, Înnăscute, care sunt accesibile numai inițiaților. ș...ț Termenul științe oculte se referă la un univers transcendent, esoteric, ascuns (la care accesul este - n. M.C.) mediat de inspirație, Înțelegere și cunoaștere și interpretat prin metode de studiu, investigație experimentală și o anumită practică (K.M. O’Connor, 1997, vol. II, p. 521; vezi și I.P. Culianu, 2003; A
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ocupă Mausoleul lui Lenin din Moscova și ansamblul manifestărilor ceremoniale de comemorare a vieții și realizărilor sale: Mausoleul lui Lenin din Piața Roșie ocupă un loc special În societatea sovietică. El este centrul ei simbolic, „altarul sfânt” În care principiile (transcendente) ale marxism-leninismului, cele mai Înalte semnificații ideologice ale sistemului societății sovietice capătă, oarecum, o formă concretă. La acest centru ritual, atât indivizii, cât și societatea (În forma grupurilor reprezentative) vin pentru a găsi putere În momentele de criză, pentru a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
texte poétique et peut être expliquée par la préoccupation du poète pour construire un décor imaginaire (décor appelé par Alexandra Indrieș " seuil lyrique "1392). Pe mal cu tămâie în păr Isus sângerează lăuntric din cele șapte cuvinte de pe cruce. (Peisaj transcendent) (Blaga, 2010 : 144) Sur le rivage Jésus leș cheveux pleins d'encens saigne en lui-même des sept paroles de la croix. (Paysage transcendant) (Stolojan, 1992 : 67) Păpădie, ecumenica floare, după a ta aurie ardoare pe nescrisele file anul își hotărăște fericitele
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
lângă lac) (Blaga, 2010 : 113) Leș épines que je lance à partir du rivage m'encerclent et leș ondes défont mon image. (Héraclite au bord du lac) (Stolojan, 1992 : 39) Clopote sau poate sicriile cântă în iarbă cu miile. (Peisaj transcendent) (Blaga, 2010 : 144) On entend sonner par milliers sous leș feuilles des cloches ou peut-être des cercueils. (Paysage transcendant) (Stolojan, 1992 : 67) La traductrice surprend parfois le lecteur par des rimes inédites, même și leș vers source ne riment pas
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
est le centrus mundi, une sorte d'espace matrice. L'univers rustique est construit à l'aide des images emblématiques : " Cocoși apocaliptici tot strigă,/tot strigă prin satele românești. " " Dans leș villages roumains leș coqs/apocalyptiques crient sans répit. " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (Miclău, 1978 : 333) ; " cocoși dunăreni " " des coqs danubiens " (Satul minunilor/ Le village des merveilles) (Miclău, 1978 : 413) ; Le nom " vatra " est traduit par " foyer " : " sunt fratele obosit/[...] al fumului căzut din vatra. " " je suiș le frère fatigué/[...] de la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1978 : 301) ; " adiere de om " " brise humaine " (Semne/Signes) (Miclău, 1978 : 305) ; " senteur humaine " (Leș signes) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 169) ; " lumea e o cantare " " le monde est une chanson " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " păduri de somn " " forêts de sommeil " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (Miclău, 1978 : 333) ; " forêts de sommeil " (Paysage transcendant) (Stolojan, 1992 : 67) ; " păreri de valuri " " des illusions de vagues " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (Miclău, 1978 : 333) ; " coperișele iadului " " leș toits de l'enfer " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " din
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cantare " " le monde est une chanson " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " păduri de somn " " forêts de sommeil " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (Miclău, 1978 : 333) ; " forêts de sommeil " (Paysage transcendant) (Stolojan, 1992 : 67) ; " păreri de valuri " " des illusions de vagues " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (Miclău, 1978 : 333) ; " coperișele iadului " " leș toits de l'enfer " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " din văzduhul boltitelor tale amiezi " " dans l'air de țes midis envoûtés " (Pasărea sfântă/L'oiseau saint) (Miclău, 1978 : 323) ; " du haut de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de șes vagues noires et riches "). Nous avons identifié dans notre corpus quelques changements sémantiques subtils dans la traduction des épithètes : Le syntagme " întunecatele vești " (littéralement : " leș nouvelles sombres ") devient, dans la traduction de Paul Miclău, " leș nouvelles assombries " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (1978 : 333). Le syntagme " în sfintele vânturi " est traduit littéralement par Paul Miclău : " aux vents sacrés " (Lucrătorul/L'ouvrier) (1978 : 301). Par contre, Veturia Drăgănescu-Vericeanu traduit l'épithète par " vents sanctifiés " (L'ouvrier) (1974 : 161), ce qui représente
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Din cer a venit un cântec de lebădă/Du ciel est descendu un chant du cygne) (Loubière, 2003 : 39) ; L'expression métaphorique " arde cu păreri de valuri " (littéralement : " brûle avec des illusions de vagues ") est traduite par " brûle ondoyante " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (Villard, 2010 : 43) ; En traduisant le syntagme " îndemnuri cerești " (" des conseils célestes "), Sanda Stolojan emploie le verbe " exhorter " : " célestes voix qui nous exhortent " (Tăgăduiri/Désaveux) (1992 : 83). Analysant leș exemples ci-dessus, nous pouvons conclure que leș versions de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1974 : 171) ; " jetez vos bois morts,/vieux cerfs " (Signes) (Stolojan, 1992 : 55) " abandonnez vos cornes mortes/vieux cerfs " (Signes) (Pop-Curșeu, 2003 : 101) ; " abjurez vos bois morts,/Vieux cerfs " (Signes) (Loubière, 2003 : 71) ; " coarne de cerb " " des cornes de cerf " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (Villard, 2010 : 43). Sauf Sanda Stolojan, tous leș traducteurs roumains ont donné comme équivalent du nom " coarne ", en parlant de " cerfs ", le moț " cornes ". Pourtant, leș cerfs n'ont pas de cornes : ils ont des " bois ".1620 D
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
exemple d'În marea trecere de Lucian Blaga ", în loc cît., p. 180. 1471 Lucian Blaga, Legenda (Légende), în Poemele luminii, édition trilingue, préface par Constantin Ciopraga, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 85. 1472 Lucian Blaga, Peisaj transcendent (Paysage transcendant), în Laudă somnului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 43. 1473 Lucian Blaga, Lângă cetate (Près de la cité), în La curțile dorului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]